joi, 31 decembrie 2020

Digi împinge acorduri...

Lipsa unui vocabular de dimensiuni medii în limba română poate crea monștri: to push înseamnă în engleză „a împinge”, dar și „a grăbi, a stimula” sau chiar „a forța”! Dacă nu cunoști limba română, evident că nu pare nimic în neregulă!



duminică, 27 decembrie 2020

Florin Salam a născut un băiețel...

Goana după trafic a jurnaliștilor certați cu logica și limba română a mai făcut o victimă: numitul Florin Salam! Probabil că toată lumea e familiarizată cu titlurile bombastice și epustuflante cu care sîntem în fiecare clipă a existenței noastre „online”! Ele de fapt nu spun nimic, căci dacă cititorii ar putea alege știrile pe baza titlurilor, probabil 90% dintre știri ar fi sărite. Dar unitatea de măsură a „calității” știrilor din punctul de vedere al șefilor este clickul, așa ușor de monitorizat cu tehnologiile moderne! Din acest motiv, în ziua de azi a ajuns un obicei ca cel care scrie un articol să încerce să păcălească cititorul 

Doar că uneori „tehnicile” dau rateu și găsim știri prezentate așa:

Orice om care folosește limba română va înțelege că subiectul neexprimat în ultima propoziție trebuie să fie „Florin Salam”, ultima entitate la care se face referire (care este de altfel și centrul propoziției anterioare), adică mesajul transmis ar fi cel din titlu. Sigur, dacă ești mai aventuros te gîndești la toată familia: familia lui Florin a născut un băiețel... 

În ambele cazuri, eșec total! Sigur, poate nu e chiar eșec, pentru că se vor găsi cîțiva amatori de fantastic să intre (deci și mai multe clickuri) să se convingă că este adevărat! În plus, așa cum multă lume își expune lumii întregi pe YouTube eșecurile rușinoase în speranța unei clipe de glorie, probabil că mulți „jurnaliști” moderni vor accepta să fie considerați inculți sau idioți doar de dragul clikcului...

joi, 24 decembrie 2020

mâncătorie...

Nu știu cine are ideile astea mărețe de marketing, însă să-ți numești afacerea „mîncătorie” e puțin spus rizibil. Sînt convins că ideea sloganului era să se folosească un joc de cuvinte, eventual glumeț, însă problemele pe care le aduce cred că sînt mult mai mari decît eventualele foloase!

În primul rînd, se înțelege că persoana care a venit cu ideea habar nu care este primul sens al lui mîncătorie: hoție, fraudă, delapidare, căci altfel nu-mi dau seama de ce ar vrea să fie asociat cu atare activități (vezi aici o poveste similară). Este un exemplu perfect în care putem vedea cum incompetența se bazează pe autosuficiență, căci o simplă umbră de îndoială l-ar fi făcut pe autor să arunce o privire în dicționar și probabil s-ar fi gîndit la altceva! 

Sigur, nici sensul al doilea (mai folosit, în opinia mea) – intrigă, bîrfă – nu este tocmai pozitiv, dar măcar are sens într-un joc de cuvinte (mîncătorie, adică locul unde vin mîncătorii să mănînce/să bîrfească). Problema aici e de calitate: o glumă e simpatică prima oară cînd o auzi, e ok, a doua, poate, dar sigur repetată încontinuu devine enervantă!

sâmbătă, 19 decembrie 2020

chilian sau chilean

Există printre jurnaliști, mai ales printre redactorii-șefi, o autosuficiență (ca să nu spun cuvinte mai grele) cînd este vorba de cunoștințe ortografice. Din păcate majoritatea se informează după ureche și nici atunci cînd ceva este evident dubios nu verifică norma!

În cazul de față, cel mai probabil, autorul articolului a auzit de regula folosirii sufixului -ean la demonime, a contribuit un pic și faptul că în limba engleză se scrie chilean (deși se pronunță tot cu i, ceva de genul [čiliăn], însă nu i s-a părut greoaie pronunțarea [či-lean]! Căci așa s-ar pronunța dacă s-ar scrie chilean (întotdeauna -ean este o singură silabă ca sufix al numelui unei populații)!

Pentru cazurile în care este nevoie de două silabe, de exemplu *herculean, DOOM2 a ales să se dubleze litera e, pentru a marca mai clar hiatul: avem acum herculeean. Vezi și mediteraneean.

A, ca să fie clar de ce pronunțăm cu -i, nu cu -e: cuvîntul este destul de vechi, format în limba română acum 100 de ani noi spuneam Republica Chili (iar, ca la multe alte cuvinte, nu s-au modificat și derivatele după modificarea cuvîntului de bază)!

Candrea - Dicționarul Enciclopedic, 1931

Un caz similar, folosit greșit este *caraibean, deși DOOM2 indică clar Caraibi forma corectă, deci singura posibilitate de formare corectă a etnonimului este caraibian (chiar dacă nu apare în dicționare, poate apărea prin diverse articole).

marți, 15 decembrie 2020

Unde punem virgula?

Se zice că a fost realizat un experiment în care membrii unui grup (cu număr egal de femei și bărbați) au fost rugați să adauge virgula lipsă în propoziția:

Dacă bărbatul și-ar putea imagina valoarea pe care o are cu adevărat femeia ar merge în patru labe.

Toți bărbații au pus virgula înainte de „femeia”, toate femeile au pus virgula după „femeia”!

Probabil ca să nu ajungă ca în anecdota de mai sus, cei de la HotNews s-au gîndit să pună virgule în ambele locuri posibile!


Astfel, putem interpreta fraza în două feluri:

  1. Noul coronavirus se transmite în principal prin aer mai ales datorită spălării dese a mîinilor, [concluzia fiind că] nu este nevoie să dezinfectăm constant suprafețele.
  2. Noul coronavirus se transmite în principal prin aer: mai ales datorită spălării dese a mîinilor [rezultă că] nu este nevoie să dezinfectăm constant suprafețele.
Sigur, logica ne spune că parcă varianta a doua este cea corectă, dar nu putem fi siguri neavînd informațiile non-textuale din interviu (pe care cei de la HotNews le au, dar nu au catadicsit să le adauge corect)!

miercuri, 9 decembrie 2020

a confrunta sau a înfrunta?

În limba română, „a confrunta” este verb tranzitiv, deci necesită complement direct. Ba mai mult, deseori are nevoie și de un complement prepozițional (se spune a confrunta ceva/pe cineva cu altceva/altcineva sau a se confrunta cu ceva).

Iar în cazul de față și semantica e puțin dubioasă (cel mai probabil ar fi trebuit folosit „a înfrunta”, dar și aici trebuia clarificat cine l-a înfruntat folosindu-se un complement de agent), căci „a confrunta” înseamnă altceva:

CONFRUNTÁ, confrúnt, vb. I. 1. Tranz. A pune în față două sau mai multe persoane pentru a verifica adevărul spuselor lor. 2. Tranz. A pune față în față obiecte, opere, fenomene etc., pentru a le verifica sau a le compara. 3. Refl. A putea face față unei situații, probleme etc. (deosebit de) dificile. – Din fr. confronter.

sursa: DEX '09 (2009)




Athanorul labios al domnului Lavric...

Printre caracteristicile cel mai ușor de detectat la semidocții cu ifose regăsim autosuficiența, în special la cei care au avut parte de o validare formală de la societate (au primit un doctorat, au scris o carte șamd) și folosirea cuvintelor rare într-un procentaj (și un discurs) nenatural. Și unde poți să îți demonstrezi mai clar nivelul scăzut (și în general semidoctismul în care se bălăcește cultura românească) altfel decît dînd cu mucii-n fasole în revista literară națională, România Literară?!

Evident dl. Lavric habar nu are ce înseamnă derviș, că nu e o naționalitate, că nu are treabă cu India, dar egoul umflat de lingăii care acum încearcă să se delimiteze de penibilul personaj îl face pe aceasta să elucubreze fără vreo jenă!

Cei cu un ego ceva mai voluminos vor dori să și inventeze cuvinte, nu numai să le importe, astfel că ar fi fost imposibil să nu ne lovim și în acest caz de această boală. Athanorul ca athanorul (putem accepta că omul vrea sa arate că a citit și-n alte limbi, dar nu e în stare să găsească o corespondență pentru cuptorul alchimiștilor), dar de ce ar inventa termenul „labios” care nu are nici o noimă (sufixul -os creînd înțelesul „plin de labii/buze”) și ar crea o asociere tîmpă (și nu mă refer la misoginismul pe care-l transmite, ci doar la lipsa de sens)?!


Că domnul nu o bunghește cu punctuația și pune ditamai virgula între subiectivă și predicat nu cred că miră pe nimeni (cum să își permită regulile astea să se pună cu măreția domnului filozof?!), dar anacolutul se presupune că poate fi evitat de o persoană cu educație medie (mai ales că e vorba de o carte, unde știm că măcar editorul, poate și corectorul, dacă există, verifică textul)!

marți, 1 decembrie 2020

Topul căutărilor din noiembrie 2020

În luna noiembrie, școala online și-a arătat efectele în mod continuu pe dexonline, am avut peste 1 milion de căutări zilnic de luni pînă joi! De ce nu și în weekend e destul de clar (nu se face școală), dar vinerea este o mică enigmă. Cel mai probabil, cele mai multe școli au evitat să pună orele de limba română vinerea!

Iată primele 25 de căutări:

  1. contact 29005 de căutări
  2. gambit 21018 de căutări
  3. empatie 20345 de căutări
  4. asertiv 15416 de căutări
  5. rezilienta 14952 de căutări (probabil se caută reziliență, fără diacritice)
  6. cox 14566 de căutări
  7. pedant 12899 de căutări
  8. itinerar 12322 de căutări
  9. glacial 11678 de căutări
  10. pragmatic 11446 de căutări
  11. caracter 11256 de căutări
  12. fortuit 11185 de căutări
  13. mercenar 11082 de căutări
  14. paradigmă 11042 de căutări
  15. virtute 10670 de căutări
  16. lujer 10664 de căutări
  17. ipocrit 10418 de căutări
  18. introvertit 10344 de căutări
  19. efemer 10309 de căutări
  20. anxietate 10029 de căutări
  21. iminent 9918 de căutări
  22. cioata 9893 de căutări (probabil cioată)
  23. olograf 9840 de căutări
  24. aparte 9731 de căutări
  25. altruism 9520 de căutări

duminică, 29 noiembrie 2020

monolit... metalic

Cele mai multe cuvinte pe care le învață omul de-a lungul vieții sînt cele interpolate din context. Atunci cînd lecturile și/sau cunosțințele sînt insuficiente identificarea se poate face greșit! De exemplu, în această știre termenul „monolit” este folosit greșit:


Chiar dacă nu ne putem da seama din context întotdeauna ce înseamnă monolit, totuși, ne putem da seama din elementele de compunere mono- din grecescul mono „unic, singur” și -lit din lithos „piatră”...

Interesant e că monolit a fost cel mai căutat cuvînt al zilei de 28 noiembrie de pe dexonline, iar cel mai probabil greșeala aceasta este cauza! 

joi, 26 noiembrie 2020

de mult sau demult?

Am observat de curînd că există persoane care încurcă de mult cu demult...

În cazul acesta, diferențierea se face foarte simplu: dacă cuvîntul răspunde la întrebare „cînd?” se va scrie legat, dacă răspunde la întrebarea „de cînd?” se va scrie despărțit!



sâmbătă, 14 noiembrie 2020

boala... supraponderală

Un „expert” intervievat la Digi 24 ne învață despre boala supraponderală, nesesizînd penibilul expresiei. Așa se întîmplă cînd oamenii încetează să mai treacă prin filtrul gîndirii lucrurile pe care le scot pe gură. Probabil că pornind de la boala celiacă, unde adjectivul indică locul bolii: celiac înseamnînd „al cavității abdominale”, sau boală venerică (aici avînd de-a face cu o clasă de boli legate ) au apucat de multișor să intre în vocabularul medicilor certați cu limba română combinații stranii „prefixate” cu termenul boală, de genul boală autoimună (aceasta apărînd chiar în DEX), căci evident că nu boala este autoimună.


Odată pasul acesta fiind făcut, în paralel cu lipsa unor instituții care să promoveze nomenclatorul oficial de boli, nimeni nu a mai putut opri tăvălugul: găsim boală oncologică, chiar și pacienți oncologici și, probabil pe același tipic, din pacient supraponderal s-a ajuns la boală supraponderală!


vineri, 13 noiembrie 2020

Al doilea cel mai...

Tot în reportajul menționat în postarea anterioară am descoperit o altă problemă „spinoasă” care chinuie internetul în Epoca Digitală: este corect să spunem „al doilea cel mai mare” cînd vorbim despre cel de pe locul al doilea? Cum ar veni, un fel de superlativ al locului al doilea...


Sper că e clar pentru toată lumea că e o construcție gramatical corectă, problema fiind numai una de semantică, eventual de pragmatică! Întrebarea care se pune de fapt este dacă spunînd că „al doilea cel mai mare proiect” trebuie să înțelegem (criteriul de clasificare pentru proiecte presupunîndu-se cunoscut) dacă vorbim despre un proiect care:
  1. nu este cel mai mare, ci pe locul al doilea, după cel mai mare proiect (cu variantele în prezent și de-a lungul timpului) sau
  2. este cel mai mare proiect (din prezent), dar temporal este al doilea proiect pentru care s-a dat titlul „cel mai mare”;
Este interesat că, deși interpretarea de la punctul 1. este, dacă nu greșită – trebuie să luăm în considerare că, oricum am analiza, superlativul este acolo! –, măcar ambiguă, ea pe primul loc în opțiunile celor chestionați. Dar se pare că transmite informația corectă, chiar dacă sub o formă dubioasă! 

De remarcat, de asemenea, că construcția există și în alte limbi! De asemenea, este o sintagmă destul de întîlnită și în presă: putem suspecta că a fost preluată din engleză sau/și franceză sau că adoptarea ei a fost facilitată de acest paralelism. 

Notă: am descoperit în Google Books că și înainte de 1989 era folosită (am găsit chiar o referință din 1967), de exemplu în Analele Academiei Române (1978-79):

O formă alternativă pe care am descoperit-o, în special în revistele economice încă din anii '50, este cea fără superlativ – „al doilea ...” – cu un nivel similar de ambiguitate, dar cu mai puține cuvinte! Vezi aici un exemplu din Revista de Statistică, 1971:








joi, 12 noiembrie 2020

Concordanța timpurilor

Concordanța timpurilor – spaima francezilor și a celor care învață franceza – pare să devină și la noi greu de stăpînit de vorbitorii nativi!

Nu știu cum sînt alții, dar în acest context după condiționalul perfect al lui a trebui nu aș fi folosit niciodată altceva decît prezentul pentru conjunctiv: „a trecut exact o lună de cînd [...] ar fi trebuit să se termine”. Eventual, „a trecut exact o lună de cînd [...] trebuia să fie terminat”

Și pentru că îmi place să am dreptate întotdeauna cu dovezi, am căutat să văd ce scrie în Gramatica Academiei! Din păcate în nici una din ediții nu se dă un verdict clar, deși toate exemplele mi-ar da dreptate!

Ca atare, m-am informat direct la sursă și am primit răspunsul (îi mulțumesc Ana-Mariei Barbu pe această cale): 

Într-adevăr, formularea corectă este “A trecut o săptămână de când Pasajul Doamna Ghica ar fi trebuit să se termine” (ar fi trebuit să se termine este echivalent cu ar fi trebuit să fie terminat, exact cum ai spus). Aici “când ar fi trebuit să se termine” arată exact momentul de la care a trecut o lună și enunțul nu implică nimic care să fie anterior acestui moment, ca în enunțul greșit în care s-a folosit conjunctivul perfect, de anterioritate. Altfel spus, momentul (nerealizat) al terminării podului este referința pentru ce a urmat, anume că a trecut o lună, și nu are cum să-și fie anterior sieși. Pentru valoarea de anterioritate a conjunctivului perfect vezi GALR 2008, vol. I, p. 448.


marți, 3 noiembrie 2020

În brațele *meu

Este interesant că o sintagmă construită greșit – în brațele *meu – pe care o auzim și astăzi era înfierată încă de acum mai bine de 80 de ani într-un dicționar (Scriban, 1939):

Evident, un dicționar explicativ nu ar trebui să aibă explicații de genul acest, însă probabil autorul era exasperat de greșeală!

vineri, 30 octombrie 2020

Luptăm cu viața?

Ce este o memă? Un tipar comportamental (o idee, o expresie, o imagine) care are două calități importante: 

  • se răspîndește în cadrul unui grup social (ceea ce numesc unele persoane „viralitate”);
  • se multiplică prin imitație, fără a fi trecută prin filtrul gîndirii (ceea ce implică și posibilitatea apariției unor mici variații, care uneori devin mai longevive decît originalul).

De multe ori memele apar și în limba curentă, uneori pot modifica forma sau chiar sensul unui cuvînt! Expresiile, ca în cazul de față, sînt supuse erorilor pentru că sînt procesate un pic mai greu (căci de obicei, sintagmele nu sînt analizate pe componente dacă au un înțeles unitar).

În cazul de mai jos (vezi articolul) probabil cineva a făcut o greșeală amestecînd expresiile a lupta cu moartea și a lupta pentru viață și, prin imitația celorlalți, s-a generat o memă, o variație a formei originale!


Iată ce găsim prin dicționare, de exemplu MDA (ediția a doua):



miercuri, 21 octombrie 2020

chinezărie...

Nu numai că cel mai folosit sens al lui chinezărie lipsește din DEX, dar, mai mult, nici un dicționar nu îl atestă! Cele mai multe sensuri le găsim în MDA2, însă, după cum se vede din sondaje, acestea sînt foarte puțin folosite!


Din acest motiv am hotărît să îl adăugăm noi, cel puțin pînă cînd

marți, 20 octombrie 2020

flegmă - flegmatic

Pe 19 octombrie am avut parte și de o surpriză în logurile de căutare! După ziua precedentă, cînd a fost căutat foarte mult meltean, părea că vom avea încă o zi cu acest cuvînt în frunte! Dar brusc, în jurul orei 17.00, au fost într-o oră peste 8000 de căutări ale lui flegmatic! Pînă la finalul zilei am ajuns la aproape 10.000 de căutări!


Pe măsură ce se timpul trece, lumea începe să piardă legătura dintre cuvinte cînd sensul de la care a pornit e dat uitării. Astfel puțină lume știe că flegmă are și un alt sens (unele dicționare spun de un sens figurat):

FLÉGMĂ2, flegme, s. f. Fire a omului nepăsător, impasibil, cu sînge rece; nepăsare, indiferență. Ce este? l-am întrebat. – Nimic, îmi răspunse cu o barbară flegmă, o femeie s-a otrăvit. NEGRUZZI, S. I 53.

sursa: DLRLC (1955-1957)

Mi se pare hazliu de remarcat faptul că și azi flegmaticul e la conducere, ceea ce face citirea definiției din DLRLC (al doilea exemplu) să pară o ironie la adresa unei personalități din România! 😀

FLEGMÁTIC, -Ă, flegmatici, -e, adj. Cu caracter nepăsător, cu sînge rece, imperturbabil, calm. Negustorul își reluă figura flegmatică și anunță că acceptă și această condiție. C. PETRESCU, A. 326. În locul moșneagului... atît de roș și de vesel, mă întîmpină un neamț sarbăd și flegmatic. NEGRUZZI, S. I 67.

sursa: DLRLC (1955-1957)

benzi sau bande?

Uneori traducătorii te lasă chiar fără cuvinte! Poți fi înțelegător cu cei care nu cunosc limba din care traduc, dar chiar să nu-ți cunoști propria-ți limbă?! 



sâmbătă, 17 octombrie 2020

ei o să sau or să?

În emisiunea „Cap limpede”, fără legătură cu discuția în curs, CTP se hotărăște brusc să își toarne cenușă-n cap (obicei pare-se recurent) cu privire la limba română folosită de el într-o emisiune trecută... Mai exact, la un moment dat ar fi folosit „românii or să iasă în stradă” și că o iubitoare a limbii române (Bernadette Filip, am reținut numele) i-ar fi atras atenția pe facebook că nu ar fi corectă formularea, căci ar fi trebuit „românii o să iasă în stradă”!

Nu știu dacă dl. CTP a mai studiat gramatica în ultimul timp, însă ultima ediție nu numai că nu condamnă folosirea lui or la persoana a III-a plural, dar explică și faptul că este o tendință de înlocuire a lui o cu or (ceea ce implică măcar nivelul de formă tolerată, dacă nu admisă):


Cineva s-ar putea gîndi că poate corectura a fost făcută după norma veche, dar o verificare în Gramatica Academiei  din 1965 ne demonstrează că și atunci folosirea lui or era admisă (ba avem un exemplu din Eminescu, ceea ce sugerează că „tendința” de care vorbește GLR2008 are mai bine de 150 de ani! 😀):


joi, 15 octombrie 2020

giroscop

Pe 14 octombrie am avut parte de o surpriză... Giroscop a avut aproape 10.000 de căutări (în timp ce media zilnică de căutări e în jur de 10).

Misterul s-a rezolvat relativ repede: se pare că fostul prim-ministru l-ar fi acuzat pe actualul președinte că inventează cuvinte precum sertarizat și giroscop! Dacă sertarizat nu poate fi găsit în dicționare într-adevăr, cu siguranță putem afirma spune că doamna fost prim-ministru și-a singură dat cu giroscopu-n coaie, căci este inadmisibil ca un inginer să nu cunoască acest instrument! 😊

Cu ocazia asta anunțăm și faptul că pentru prima oară am avut peste un milion de căutări într-o singură zi (accesări am mai avut peste un milion pe zi, însă nu și căutări efective!)

luni, 12 octombrie 2020

în *coace...

 Nu m-am gîndit vreodată că cineva ar putea folosi „în coace”, dar realitatea întotdeauna e mai cruntă decît imaginația!



Pe internet descoperim multe lucruri „interesante”, în special cele de evoluție (sau în unele cazuri, ca acesta, de involuție) a limbii și, marele avantaj e că, din momentul în care faci o descoperire poți găsi imediat care este gradul de adoptare în rîndul maselor: nu cauți chiar orice text, ci cauți prin știri! Aproape 100 de ocurențe găsite printre articole (da, ar putea fi și unele comentarii la acele articole) ne arată că nu este o simplă întîmplare. 


Comunicarea orală nonverbală...

După cum (cred că) înțelege tot românul, oral se referă la gură! Chiar dacă nu știe latină (unde os, oris însemna „gură”), măcar din limbajul de cartier învață...

Oricum, scrie în dicționar:

Pe de altă parte, verbal e un pic mai neintuitiv (căci verbum, verbis înseamnă „cuvînt”) și te-ai aștepta să die ceva legat de folosirea cuvintelor (și scris, și oral). Dar, nu, e doar oral! Practic cele două sînt sinonime!


De aceea nu poți decît să faci ochii mari cînd vezi în manualul de română de clasa a V-a ditamai titlul: „Elemente nonverbale în comunicarea orală”. Nu te întrebi ce vrea să zică autorul numai din cauza contradicției, dar te uimește și faptul că terminologia este total inadecvată vîrstei copiilor cărora li se adreseaza manualul (11 ani)!

Prostia din casetă e și mai distractivă, dar nefiind la fel de mare scrisă precum este titlul, îți poate scăpa: „în comunicare orală oamenii folosesc gesturi” (sic!)... Folosind gura, evident! ☺

Iar dacă știi și că manualele au obligația de a folosi sensurile din DEX, atunci te crucești (chiar ateu fiind) cum au putut cei de la minister să îl aprobe (nu trebuia nimeni să se uite peste conținut, titlurile erau suficiente!)

miercuri, 7 octombrie 2020

fenomenul „gît de sticlă”...

E a doua oară săptămîna asta cînd văd tradus greșit termenul bottleneck din limba engleză. Și dacă este acceptabil la nea Gheorghe care nu știe bine nici română, nici engleză mai treacă-meargă, atunci cînd te dai specialist ar trebui să stăpînești terminologia (termenul consacrat pentru fenomen este „gâtuire” sau, dacă este vorba de trafic, „ambuteiaj”), nu să preiei pe nemestecate gafele din wikipedia


Din păcate nu numai traducerea este greșită, ci și însăși alegerea fenomenului de gîtuire (bottleneck), care descrie o limitare concretă a opțiunilor posibile, pe cînd cel definit în articol pare să fie mai curînd un fenomen de contaminare a opțiunilor (nimeni nu îți impune să votezi consilierul din același grup cu primarul, ci este doar o decizie subiectivă).

luni, 5 octombrie 2020

Subtitrări...

Lăsînd la o parte perla „vom știi” – marca „înregistrată” Netflix – ar fi foarte interesant de aflat dacă cineva se prinde ce a vrut să spună traducătorul  dacă nu știe ce a spus autorul!

Pentru cei care nu și-au dat seama, eu am auzit: „we won't know whether there is a God in heaven until is too late... for me”

marți, 22 septembrie 2020

panaramă sau panoramă?

Astăzi am avut peste 1000 de căutări ale termenului panaramă pe dexonline, de circa 100 de ori mai mult decît în zilele obișnuite. Au fost multe persoane dezamăgite că nu au descoperit cuvîntul, dar de fapt el exista, însă era un ascuns în două moduri:

  • ca variantă a lui panoramă (ca în „a se face de panaramă”) era ascuns printre multe alte sensuri;
  • ca termen de argou era la finalul listei de definiții, deci trebuiau derulate mai multe pagini;

Sigur, cine știa că e vorba de un termen de argou putea să filtreze direct definițiile și să caută numai definițiile argotice!

Trebuie să mărturisesc că îmi sînt neînțelese motivele pentru care DEX a hotărît să pună aceeași umbrela aceleiași explicații termenii panaramă și panoramă. Nu e singurul dicționar care a luat această decizie, MDA, de exemplu, procedează similar, la fel și DEXI. Ce-i drept, primul este o variantă populară a celui de-al doilea, însă sensurile celor două nu se mai intersectează, iar DEXI marchează această diferențiere, dar este singurul dicționar explicativ care face acest lucru:

Evident, Dicționarul de argou nu are probleme să diferențieze termenii:
panaramă, panarame s. f. (pop., peior.) 1. persoană ridicolă, care se dă în spectacol printr-o conduită aberantă. 2. scandal, gălăgie. 3. femeie de moravuri ușoare.
sursa: Argou (2007) 

panoramă, panorame s. f. (intl., înv.) infractor legat cu cătușele de tavan și lăsat să atârne până când își recunoaște vina.
sursa: Argou (2007)


sâmbătă, 19 septembrie 2020

Acordul subiectului multiplu cu predicatul

Deși în GLR secțiunea dedicată subiectului multiplu și acordului acestuia cu predicatul este consistentă, existînd extrem de multe cazuri de discutat, uneori este foarte simplu de „potrivit”!

De exemplu în cazul de mai jos, unde componentele subiectului sînt toate la plural și la feminin, deci predicatul trebuie să fie tot la plural și la feminin: nu trebuie nimic de gîndit sau calculat! Așa că este foarte curios modul prin care traducătorul a hotărît să folosească forma de masculin plural protejați...


Oricum, e interesant de știut că, dacă pluralul este regula, persoana și genul pot varia. Dar și aici regulile sînt relativ simple: dacă există nume de ființă în subiect masculinul are prioritate față de feminin (altfel acordul în gen se face prin atracție: cu cel mai apropiat termen), iar pentru gen persoana a II-a are prioritate față de celelalte, iar persoana I față de celelalte

vineri, 18 septembrie 2020

epidemie

Nu trebuie să fii mare intelectual ca să știi că o epidemie se întîmplă atunci cînd o boala contagioasă se răspîndește rapid. Nu este și cazul brucelozei, căci nu se transmite de la om la om (deci nu e contagioasă, vezi mai jos definițiile)!

Am putea găsi circumstanțe atenuante autorului (căci în DEX bruceloza e numită boală infecto-contagioasă a animalelor, deci ar fi loc de neînțelegeri) dacă mai jos în articol nu ar fi explicat că boala nu se transmite de la om la om, deci clar nu poate fi numită epidemie:

Dacă numim analfabetism funcțional atunci cînd știm să citim dar nu înțelegem ce citim, cum s-ar numi atunci cînd nu înțelegem nici măcar ce scriem noi?!

Vezi definițiile din DEX pentru epidemie:


și contagios:



joi, 17 septembrie 2020

consoartă

În limba română, consoartă (mai rar consort) se folosește în registru familiar și este o denumire alternativă pentru soție (sau soț).

În nici un caz nu se numește amanta ca fiind „consoartă”, chiar dacă personajul este un monarh (mai ales că nici poligamia nu este permisă în respectiva țară).


Dacă citim textul din știre, abia prin paragraful al treia îți dai seama că amanta și consoarta reprezintă aceeași persoană (contrar limbii, nu numai române, căci și în engleză consort înseamnă „soț/soție” cînd se referă la persoane). Acolo aflăm că este vorba de un titlu oferit amantei, de Nobilă Consoartă Regală (este titlu nefolosit de mai bine de 100 de ani, cînd poligamia era încă permisă). 

Digi a preluat știrea fără verificare, împreună cu greșeala: 


Ce-i drept, la Digi îți dai seama din primul paragraf că este o greșeală, că una-i soția, iar alta-i amanta care e numită consoartă, dar numai pentru că au inversat niște paragrafe (ceea ce înseamnă că cineva a citit știrea și nu și-a dat seama de eroare). 

marți, 15 septembrie 2020

a erupe sau a irupe?

Școala nouă de jurnalism ne oferă încă o mostră de folosire greșită a limbii române! Eroarea e clasică, o confuzie paronimică: a erupe – a irupe.

  • a erupe – 1. (Despre lavă, magmă, petrol) A face erupție, a ieși afară, a se revărsa cu putere; a țâșni; a izbucni. ♦ (Despre vulcani) A azvârli cu putere afară lava; (despre sonde) a azvârli cu putere afară țițeiul. 2. (Despre pete, bășicuțe etc. caracteristice unor boli) A apărea, a se forma. – Din lat. erumpere (după rupe).
  • a irupe –  A ieși la iveală sau a se manifesta brusc și cu putere, a izbucni; a năvăli, a năpădi; a intra cu violență. ♦ Fig. A se revărsa, a deborda. [Var.: irúmpe vb. III] – Din lat. irrumpere (după rupe).


 

luni, 14 septembrie 2020

mai mult decît atît

Pînă acum mi s-a părut evident că  formularea „mai mult decît atît” exprimă clar creșterea intensității față de cele spuse anterior: bănuiesc că nimeni nu crede că cultivarea de măslini și kiwi ar putea fi ceva mai rău decît reducerea calităților unor plante!

Hai, poate e dificil cu limba română, dar măcar ar fi putut avea o reticență în colportarea afirmațiilor dubioase (că totuși jurnalismul nu înseamnă numai repetarea prostiilor unora)!


P.S. Agricultori, aveți grijă cum ridicați temperaturile! Oare lumea chiar nu mai simte diferența dintre un verb tranzitiv și unul intranzitiv?!

marți, 8 septembrie 2020

*Cîtă casă?

 Nu știu dacă este vorba de o greșeală intenționată, o glumă sau e chiar vorba de necunoașterea limbii...



miercuri, 2 septembrie 2020

Mamiferele cresc blană?

Dintr-un articol de pe un site dedicat vieții animalelor aflăm că animalele nu pot crește... blană verde!

Greșeala e foarte simpatică, ține probabil de o combinație de factori începînd de la necunoașterea în detaliu a limbii sursă și terminînd cu neînțelegerea subtilităților limbii țintă. Cel puțin în limba română, mamiferele nu cresc blană, ci mamiferelor le crește blană. Sau, și mai simplu, mamiferele nu pot avea blană verde!

Etichete

Adevărul (10) adjectiv (3) Agerpres (8) Alexandru Graur (14) Antena 3 (10) articol sportiv (4) Auchan (8) B1 (3) barbarism (20) BBC (3) beție de cuvinte (7) clasificat (3) Constituția (3) cratimă (10) cum ne exprimăm corect (51) cum pronunțăm corect (18) cum scriem corect (44) cuvinte folosite greșit (256) cuvinte inventate (17) cuvinte încîlcite (4) cuvinte pocite (4) cuvinte rar folosite (3) cuvinte redescoperite (12) cuvinte scrise greșit (53) cuvinte străine (7) decît (4) DEX (17) dexonline (35) diacritice (8) Digi (23) Digi 24 (63) DOOM (6) DOOM2 (27) Emil Grădinescu (3) eroare semantică (6) erori DEX (3) erori DOOM (1) etimologie (43) Evaluarea Națională (7) Evenimentul zilei (17) false friends (10) fotbal (10) furculision (6) Gabriela Vrînceanu Firea Pandele (4) grad de comparație (3) gramatică (4) greșeli de scriere monumentale (3) HBO (7) hipercorectitudine (5) inconsecvențe DOOM2 (7) î din i (6) jurnaliști (101) Libertatea (9) lipsă de logică (12) Liviu Pop (3) mama ei de topică! (4) marketing (11) Ministerul Educației (6) monumente (3) muta cum liquida (9) noștrii (6) nume de persoane (7) ortografie (21) oximoron (11) Parlament (3) pațachină (1) pleonasm (31) plural (10) politician (7) presă (5) prim-ministru (7) programă (3) prostul nu e prost destul... (3) publicitate (12) Radu Paraschivescu (2) Realitatea TV (16) reforma ortografică (9) reporter (2) rimel (1) România Liberă (16) s-a răsturnat căruța cu proști (5) SRI (2) statistici (10) Stelian Tănase (2) texte juridice (3) top căutări (24) traducere (18) traduceri proaste (26) virgula (9) vroiam (1)