duminică, 28 februarie 2021

azile sau aziluri?

Tocmai am deschis noua ediție a DOOM (DOOM3) și am redescoperit vechea meteahnă a Institutului de lingvistică: modificările discreționare. Este și cazul lui azil, care și-a schimbat pluralul pesemne printr-o vrajă, căci nu există nici un fel de motiv:

  • uzul: majoritatea vorbitorilor folosesc forma în -uri
  • tradiția: încă de la începuturi (la mijlocul secolului XIX) pluralul preferat este cel în -uri;
  • dicționarele: toate dicționarele indică pluralul în -uri, singura excepție notabilă fiind Micul dicționar academic (2010) care indică pluralul în -e iar la cel în -uri adaugă eticheta „învechit” (nu e clar pe ce baze); 
  • regulile: nu a apărut vreo regulă nouă care să impună acest plural (și chiar dacă ar fi apărut, ar fi avut nevoie de explicații serioase);

Ca să dovedesc primul punct (în Google apare un echilibru între cele două versiuni), am făcut un sondaj pe pagina de facebook a dexonline care dovedește că peste 80% dintre vorbitori folosesc pluralul în -uri!

Probabil există în DOOM3 mai multe schimbări de acest gen (avem deja experiența DOOM2).

Editare ulterioară: la mai bine de doi ani de la apariție, cuvîntul are parte de o mediatizare excesivă, astfel ca am făcut un nou sondaj



securizarea... copiilor

Cred că toată lumea înțelege nevoia de a împrumuta cuvinte din alte limbi, însă pentru unii e mai greu de înțeles că nu toate cuvintele din alte limbi trebuie împrumutate sau, și mai rău, să fie împrumutate într-o formă chinuită! Trist e cînd acest lucru li se întîmplă celor care, prin natura meseriei lor, au impact la public: profesori, jurnaliști, ”influensări” șamd.

Acesta este și cazul lui „securizat” din știrea de mai jos: 


Cred că nu încape vreo îndoială că sursa cuvîntului este verbul englezesc secure, care are deja un echivalent în limba română: „a asigura”. Folosirea lui „securiza” arată lipsa simțului limbii române: sufixul -iza implicînd o transformare, dar și neînțelegerea limbii engleze (verbul original fiind fără sufix).

Trebuie să remarcăm și superficialitatea cu care este tratată limba în acest titlu: folosirea conjuncției și induce ideea de cauzalitate, evident inexistentă

miercuri, 24 februarie 2021

scalp

De mai mult timp am observat că în lumea reclamelor se folosește scalp cu sensul aproximativ din limba engleză „zona de piele de pe cap acoperită în mod normal de păr”. 


Mai mult decît atît: dacă ne uităm pe rezultatele căutării pe Google, vom descoperi că avem mai multe ocurențe cu sensul nou decît cu cel vechi (nu prea se mai citesc romane cu amerindieni!)...

Chiar dacă în limba română există numai sensul moștenit din franceză (vezi DEX mai jos):

probabil noul sens este unul legitim (nu avem un termen cu sens asemănător), alternativa fiind folosirea unei sintagme („pielea capului”). Totuși, nu putem să nu observăm că în definiția verbului corespunzător s-a strecurat scalp cu sensul pe care nu-l explică definiția de mai sus!

Avem două probleme totuși: prima, mai mare, ar fi că acest cuvânt nu prea este folosit în limba curentă (doar prin reclame și, eventual, de către medici). A doua, mai mică, este intrarea în dicționar: sensul curent provine din franceză, cel nou din engleză, deci ar trebui o nouă intrare (cum ar fi trebuit să avem și pentru locație)!


duminică, 21 februarie 2021

aterizare, asolizare, amartizare, aplanetizare...

S-a-nceput cu aterizare, probabil a părut dubios (că unii zic că termenul s-ar fi format de la Terra), așa că s-a-ncercat amartizare! După un pic de cumpănire, s-a ajuns la concluzia că nu e bun termenul, că la fiecare planetă cucerită vom avea un nou cuvânt! Și la cîte planete-s în Univers... 

Au încercat oamenii atunci un termen ceva mai neutru: asolizare (probabil după modelul lui amerizare, dar fără vreo legătură cu Terra)! Pare bun, că mai toate planetele au sol (și, dacă au apă, o să amerizeze, nu?)! Dar o să fie ceva confuzii cu o eventuală planetă Sol sau, mai știi, cu Soarele (avem solar, nu-i așa?)... 

Probabil în curînd vom ajunge și la aplanetizare




vineri, 19 februarie 2021

Sil se citește, sil se pronunță...

O reclamă bună implică cunoștințe serioase de limbă. Mai mult, necesită și cunoștințe de semantică și pragmatică, pentru a nu transmite din greșeală mesaje care fac reclama ineficientă. Nu este și cazul de aici!


Nu știu cine este eminența maronie din spatele acestei reclame, însă clar a dat greș. Nu vorbesc numai de faptul că nimeni nu va ști că de fapt numele vinului este Siel, nu Sil, dar și pentru că sloganul n-are nici un sens! În română se spune „xxx se scrie, xxx se citește”, rareori în loc de „citește” se spune „pronunță”, însă combinația citește-pronunță este de-a dreptul rizibilă prin lipsa sa de sens!

Nu m-ar mira să aflu că reclama a fost făcută de cineva care era convins că numele produsului este Sil și sloganul a fost inițial Sil se scrie, sil se citește. iar reclama greșită a fost peticită pe ici, pe colo...

duminică, 14 februarie 2021

fiabilitate


Testele rapide sigur nu creează incidente în exploatare ca s ne referim la „fiabilitatea” acestora – dl Rafila probabil voia să se refere la încrederea pe care o putem avea în rezultatele oferite (reliability în limba engleză).

În limba română contemporană, în special în domeniile științifice, există o înclinație destul de accentuată a vorbitorilor de română de a prelua și adapta cuvinte din limba engleză. Din păcate lipsa de cultură a celor care au nevoie să utilizeze concepte noi duce la două tipuri de tendințe:

  • de a importa cuvinte de care nu este nevoie (care există deja în limbă);
  • de a confunda concepte și, astfel, de a folosi greșit cuvinte existente în limbă;
Cineva ar putea să întrebe de ce ar fi greșite cele două tendințe, căci par a fi trăsături normale ale evoluției limbii. Răspunsul nu este foarte greu: în limba curentă nu ar constitui neapărat greșeli (nici nu le-am catalogat așa), dar dacă vorbim de limbajul tehnic trebuie să știm că, spre deosebire de textele literare, ideal este să avem o corespondență 1:1 între cuvînt și înțeles, pentru a nu putea interpreta diferit același text! În primul caz am avea mai multe cuvinte pentru același concept, în al doilea un termen care desemnează concepte diferite.

În cazul exemplificat, avem de-a face cu confuzia între doi termeni din limba engleză: fiability și reliability. Ambele se referă la sisteme: primul se referă la exploatarea fără defecțiuni în timpul funcționării sistemelor, al doilea la corectitudinea rezultatelor oferite de sisteme. Dacă primul nu a făcut probleme, traducerea „fiabilitate” existînd de multă vreme (practic fiind importat acum mai bine de 50 de ani), cel de-al doilea e mai nou și încă nu există un corespondent clar, astfel că fiecare folosește ce-i trece prin cap. Părerea mea (subiectivă, evident) este că reliability nu s-a impus în forma din engleză – ar trebui să fie ceva de genul „reliabilitate”, corespunzător unui „reliabil” – din motive de formă: nu se potrivesc forma cu pronunțarea și, în plus, nici nu se aude „bine” în română dacă e pronunțat cum este scris, așa că lumea l-a respins și a prins o traducerea greșită.

De menționat că inclusiv IATE folosește greșit fiabilitate ca traducere pentru reliability! Aici nu știu dacă e neapărat vina traducătorilor, cît a lipsei organului competent în terminologie!


marți, 2 februarie 2021

în... extremis

Anumite sintagme se folosesc în limba română (și nu numai) doar în forma limbii de origine; ele pot fi totuși traduse, însă trebuie traduse integral, nu pe părți! Este o dovadă de incultură incapacitatea de recunoaștere a lor și amestecarea lor în limbă. Dintre acestea se remarcă in extremis pe care mulți îl folosesc cu în în loc de in, fără să știe că limba română nu există extremis!

Ar mai fi de spus că nici folosirea sintagmei nu este tocmai corectă, in extremis însemnînd „silit de împrejurări, neavînd altă posibilitate” sau chiar „pe patul de moarte”, ceea ce nu este cazul în știrea de față! 


luni, 1 februarie 2021

decolteu... copertă!

Nu e clar la ce se gîndesc traducătorii companiilor internaționale cînd inventează sintagme inexistente în limba română. Astfel cross over dress devine, în mintea respectivului „rochie cu decolteu tip copertă”. Misterul pare să se deslușească în momentul în care vedem denumirea nemțească a produsului, care pare punctul de start al „traducerii”: Kleid mit Kuvert-Ausschnitt!

Ca să fim cinstiți, vina nu aparține 100% traducătorului, ci există o mare problemă care e trecută sub tăcere. Probabil rochii similare vor purta numele de „rochii portofel” sau „cu decolteu tip plic” pentru că nici măcar la nivel de site nu există o tentativă de sistematizare a denumirilor! Ce să mai așteptăm de o unificare a terminologiei la nivelul întregii industrii! 

Etichete

Adevărul (10) adjectiv (3) Agerpres (8) Alexandru Graur (14) Antena 3 (10) articol sportiv (4) Auchan (8) B1 (3) barbarism (20) BBC (3) beție de cuvinte (7) clasificat (3) Constituția (3) cratimă (10) cum ne exprimăm corect (51) cum pronunțăm corect (18) cum scriem corect (44) cuvinte folosite greșit (256) cuvinte inventate (17) cuvinte încîlcite (4) cuvinte pocite (4) cuvinte rar folosite (3) cuvinte redescoperite (12) cuvinte scrise greșit (53) cuvinte străine (7) decît (4) DEX (17) dexonline (35) diacritice (8) Digi (23) Digi 24 (63) DOOM (6) DOOM2 (27) Emil Grădinescu (3) eroare semantică (6) erori DEX (3) erori DOOM (1) etimologie (43) Evaluarea Națională (7) Evenimentul zilei (17) false friends (10) fotbal (10) furculision (6) Gabriela Vrînceanu Firea Pandele (4) grad de comparație (3) gramatică (4) greșeli de scriere monumentale (3) HBO (7) hipercorectitudine (5) inconsecvențe DOOM2 (7) î din i (6) jurnaliști (101) Libertatea (9) lipsă de logică (12) Liviu Pop (3) mama ei de topică! (4) marketing (11) Ministerul Educației (6) monumente (3) muta cum liquida (9) noștrii (6) nume de persoane (7) ortografie (21) oximoron (11) Parlament (3) pațachină (1) pleonasm (31) plural (10) politician (7) presă (5) prim-ministru (7) programă (3) prostul nu e prost destul... (3) publicitate (12) Radu Paraschivescu (2) Realitatea TV (16) reforma ortografică (9) reporter (2) rimel (1) România Liberă (16) s-a răsturnat căruța cu proști (5) SRI (2) statistici (10) Stelian Tănase (2) texte juridice (3) top căutări (24) traducere (18) traduceri proaste (26) virgula (9) vroiam (1)