sâmbătă, 27 iunie 2020

pistă de... canotaj!

Trebuie multă imaginație ca să asociezi canotajul (care se practică exclusiv pe apă) cu o pistă (construită exclusiv pe un teren). Pentru primarul Nicolae Robu se pare că imaginația nu are limite!


Normal, inovația care pare acum hilară ar putea fi adoptată în viitor prin extinderea sensurilor cuvîntului pistă, însă deocamdată nu cred că cineva nu schițează un zîmbet cînd își închipuie niște canotori concurînd pe o pistă!

Trebuie spus că inovația e recentă (nu am descoperit documente mai vechi de 2013), iar alte  argumentele care o fac neviabilă ar fi inexistența unor termeni similari în limbile de circulație (unde se folosește tot echivalentul lui lac), inexistența unor termeni similari în alte sporturi de apă (nu avem *„pistă de înot”, ci bazin de înot) și, poate mai puțin important pentru vorbitori, dar important lingvistic, originea termenului latinescul pistare „a fărîmița, a măcina”.

Cert e că toate știrile care conțin sintagma bizară provin din Timișoara (cu o mică excepție, două apariții și la Cluj).

Muzeul regulilor inventate - episodul VII - legea lui „dintre”

Ca întotdeauna cînd învățarea are loc după ureche și nu într-un mod structurat, nesiguranța stăpînirii domeniului permite insinuarea unor false reguli. Nu mi-este clar de ce ar putea crede cineva că o asemenea regulă și-ar avea sensul într-o gramatică, dar regula se menține (și se înmulțește) cel puțin prin redacțiile editurilor (uneori și a ziarelor). Interesant că există și redacții unde se folosește o regulă oarecum contrară care spune simplu: întotdeauna punem din (și dacă la subtitrări putem înțelege, căci spațiul este limitat, nu se explică în cazul cărților), ceea ce ar corespunde cu observația de acum 100 de ani a lui A. Candrea (limba română folosește mai mult forma din).

Mit: legea lui „dintre” – se folosește din dacă mulțimea de referință este desemnată de un singular cu sens colectiv („unul din grup”) și  dintre dacă e vorba de un substantiv la plural („unul dintre tineri”).

Categoria: regulă falsă de validare a ortografiei.

Explicație: nu e clar de unde provine regula inventată. Rodica Zafiu în articolul său, Din și dintre, a întreprins cercetări în acestă privință (citiți articolul, merită!) și nu am prea multe de spus. Aș vrea doar să îmi exprim opinia că, cel mai probabil, o recomandare internă

Dacă încercăm să căutăm în norme, Gramatica limbii române nu ne spune explicit nimic despre o atare regulă. Da, ar putea fi voci care să pună la îndoială acest demers (cum ai putut căuta în toată GLR?), însă în favoarea mea am cel puțin două argumente:

  • am căutat folosind indexul GLR (deci puțin probabil să le fi scăpat exact zona în care s-ar da „regula”);
  • exemplele date în GLR (unoeri alese chiar de autori) nu folosesc „regula”

Iată cîteva exemple culese.


Trebuie menționat și faptul că în anumite capitole (în GLR fiecare capitol are autorul său) putem observa încercarea folosirii consecvente a „regulii”, însă aceasta nu este enunțată vreodată ca atare, nici măcar în secțiunea dedicată partitivului!

Închei cu o idee preluată de la Rodica Zafiu: atît timp cît se permite partitivul cu de în variație liberă este absurdă pretenția de a regulariza în vreun fel folosirea cu prepozițiile din și dintre!  

joi, 25 iunie 2020

„justiția aplică o înfrîngere”

Oare redactorilor chiar nu le mai sună bine limba română? Și invers...
Și, în plus, justiția nu „înfrînge” pe nimeni, ci doar decide!



combustibil... albastru!

Am descoperit cu uimire într-un articol o expresie oarecum ciudată – combustibil albastru –  dar din context ne dăm seama că se referă la gaz. În limba română, culoarea albastră este asociată cu apa, iar expresia „energia albastră” reprezintă energia obținută de la hidrocentrale sau, prin extindere de sens, din orice fel de sistem care implică apa (de exemplu mareele oceanelor), astfel că sintagma nu prea are nici un fel de noimă!


Descoperim pe internet faptul că formularea este consacrată în limba rusă (nu și bulgară), e de sorginte sovietică (pare că apare în dicționarele de profil încă din 1971), ceea ce se corelează cu rezultatele căutării prin știrile Google, care ne arată că expresia este folosită în Republica Moldova, Ucraina sau în știrile importate pe filieră rusă... Ceea ce spune multe despre sursele autorului articolului (mai ales că subiectul nu este Rusia sau Moldova, ci... Bulgaria)!

Dacă credeați că se importă numai cuvinte și expresii din limba engleză, iată că există sintagme, precum combustibil albastru, care provin din limba rusă, chiar rusa sovietică, prin filieră moldovenească sau ucraineană!

miercuri, 24 iunie 2020

Sinonimul semidoctului - episodul I: a deține = a avea?

Limba română folosită de jurnaliștii sportivi a fost aproape întotdeauna șablonardă, fără pretenții educative... practic adaptată nivelului cititorilor genului! Cel mai mare păcat al jurnaliștilor din branșă părea să fie utilizarea inadecvată a metaforelor și o tendință de folosire a epitetelor exagerate.

Totuși, în ultimul timp am putut observa apariția unei noi mode: înlocuirea cuvintelor „banale” cu ceea ce autorul presupune că ar fi un sinonim mai cu ștaif!

Poate cine folosește limba română corect, a deține este sinonim cu a avea numai cînd vorbim despre o proprietate, o posesie, iar cînd vorbim de ten, acesta este o parte a subiectului, nu o proprietate a sa!

În cazul de mai sus, autorul pare nemulțumit de impactul pe care îl are asupra cititorului verbul a avea și, cum a descoperit în Dicționarul de sinonime găsește a avea = a deține, folosește „sinonimul”. Din păcate, dicționarele nu vin întotdeauna cu manuale de întrebuințare, astfel că fiecare le folosește cum îl duce capul, fără să se înțeleagă că sinonimia este o proprietate a sensului unui cuvînt, nu a cuvîntului în sine!

Notă: mai trebuie observată în sintagma subliniată și folosirea greșită a articolului nehotărît, dar probabil că greșeala vine la pachet, căci dacă putem spune „are tenul măsliniu”, totuși e greu de spus „deține tenul măsliniu”. Dar e curios ca cineva să aibă scrupule în privința unei construcții, dar să nu observe că introduce două greșeli!

duminică, 21 iunie 2020

pasibil de... coronavirus

În limba română, pasibil de se folosește numai în contextul unei pedepse sau a urmărilor legii sau a unei autorități. Ca să vedem magnitudinea acestei conotații, în primele 200 de intrări din Google ("pasibil de" -dictionar) apar doar două documente în care este folosit altfel, în restul cazurilor sintagma fiind urmată de: amendă, pedeapsă, închisoare, suspendare, demitere șamd.


Sintagma „pasibil de coronavirus” impune astfel ideea că virusul ar fi o pedeapsă, ceea ce este, evident, absurd. Chiar dacă am accepta lipsa conotațiilor discutate mai sus, tot ar trebui sa se construiască propoziția referindu-se la boală/îmbolnăvire, nu la virus!

vineri, 19 iunie 2020

Potop de... ploi!

Ce mai putem comenta?!


Ar mai fi de remarcat faptul că în mai toate dicționarele limbii române primul sens face referință la Biblie!

luni, 15 iunie 2020

ruandez sau rwandez? (Ruanda sau Rwanda)

Întrebarea din titlu ne-a fost pusă de un utilizator, iar răspunsul ar trebui să fie ușor de dat! Însă, ca de multe ori, DOOM2 se împiedică singur: dacă aplicăm strict tendința normată de DOOM2 (vezi §2.5 punctul 2, mai exact ultima frază), ne-am gîndi la rwandez:
Numele statelor (și cuvintele din aceeași familie — !belarus, !belarusă) trebuie folosite în forma oficială recomandată de acestea8: !Belarus, !Cambodgia, !Côte d'Ivoire, !Myanmar.

8 Cf. Ministerul Afacerilor Externe, Direcția Protocol, Lista corpului diplomatic, București, 2001

Cu toate astea, DOOM2 își încalcă norma proprie și recomandă ruandez, desi numele oficial este Rwanda (nu este singura bubă de acest fel de acolo).

Mai mult decît atît, DOOM2 face pe niznaiul și nu pune semnul ! (normă modificată) înaintea cuvîntului, deși în DOOM 1982 erau permise ambele variante ruandez și rwandez (consecvent cu denumirea țării: Ruanda/Rwanda):



duminică, 14 iunie 2020

Prepoziții folosite incorect

Se spune că despre un om se poate spune că a învățat bine o limbă străină cînd știe să folosească corect prepozițiile (cuvintele de legătură în general).

Ce să ne facem dacă nici unii dintre „nativi” nu mai știu să le folosească corect?! Sau o fi vorba de folosirea lui „pe” ca prepoziție universală (pare că acesta este trendul)?

marți, 9 iunie 2020

Marketing ermetic sau doar incompetență?

Singura explicație pentru traducerile de aici ar trebui să fie incompetența. Cineva a sugerat ca poate fi o formă specială de marketing, însă cred că tot la propoziția anterioară ar trebui să ne întoarcem...


luni, 1 iunie 2020

Cartea de bucate și dicționarul...

Azi am remarcat faptul că între dicționare și cărțile de bucate există anumite asemănări remarcabile. De exemplu una dintre condițiile importante ale unei definiții reușite este să nu se refere pe ea însăși. Pare curios, dar același lucru trebuie să se întîmple și în cazul unei rețete de bucătărie!

Ce părere aveți despre rețeta de mai jos? Este greu să vă stăpîniți zîmbetul, nu?

Parafrazînd niște vorbe celebre, putem spune că „ciocolata nu se pierde, doar se transformă” sau „din ciocolată s-a-ntrupat, în ciocolată se va-ntoarce”!

Dacă credeți că e o întîmplare, ei bine, nu e! Am verificat primele 10 rețete de ciocolată de casă cu lapte condensat și toate au aceeași hibă!


Etichete

Adevărul (8) adjectiv (3) Agerpres (7) Alexandru Graur (13) Antena 3 (8) articol sportiv (4) Auchan (7) B1 (3) barbarism (19) BBC (3) beție de cuvinte (6) clasificat (3) Constituția (3) cratimă (10) cum ne exprimăm corect (48) cum pronunțăm corect (16) cum scriem corect (43) cuvinte folosite greșit (196) cuvinte inventate (12) cuvinte încîlcite (4) cuvinte pocite (4) cuvinte rar folosite (3) cuvinte redescoperite (11) cuvinte scrise greșit (41) cuvinte străine (6) decît (4) DEX (12) dexonline (32) diacritice (8) Digi (17) Digi 24 (22) DOOM (4) DOOM2 (23) Emil Grădinescu (3) eroare semantică (5) erori DEX (2) erori DOOM (1) etimologie (28) Evaluarea Națională (6) Evenimentul zilei (15) false friends (10) fotbal (9) furculision (6) Gabriela Vrînceanu Firea Pandele (4) grad de comparație (3) gramatică (4) greșeli de scriere monumentale (3) HBO (7) hipercorectitudine (4) inconsecvențe DOOM2 (7) î din i (6) jurnaliști (48) Libertatea (4) lipsă de logică (12) Liviu Pop (3) mama ei de topică! (4) marketing (11) Ministerul Educației (5) monumente (3) muta cum liquida (9) noștrii (6) nume de persoane (6) ortografie (18) oximoron (10) Parlament (3) pațachină (1) pleonasm (20) plural (7) politician (5) presă (4) prim-ministru (6) programă (3) prostul nu e prost destul... (3) publicitate (11) Radu Paraschivescu (1) Realitatea TV (15) reforma ortografică (9) reporter (2) rimel (1) România Liberă (16) s-a răsturnat căruța cu proști (5) SRI (2) statistici (10) Stelian Tănase (1) texte juridice (3) top căutări (18) traducere (16) traduceri proaste (23) virgula (9) vroiam (1)