miercuri, 17 mai 2017

duminică, 14 mai 2017

curriculum, curricula

Deși seamănă cu titlul unei melodii binecunoscute, nu este vorba decît despre lipsa de profesionalism...



Ce o fi aia Bursă Superscriere (sau Superscrieri)? Să fie oare o bursă care se numește Superscrieri? De ce s-a scris, atunci, Bursă și Seminarii (sic!) cu majusculă? Sic-ul de mai sus (care înseamnă „așa” în latină ca să fie clar că forma greșită este special pusă, nu e un sîc fără diacritice cum cred cei netrecuți pe la școală) voia să zică că pluralul e incorect (se zice seminare de cel puțin 50 de ani, de vreo 10 e singura formă corectă în dicționar!)...

Și ce o fi aia curriculei? Să fie genitivul unei adaptări a lui curriculum? Păi dacă avem curriculum de ce ar trebui să adaptăm și o variantă feminină? Și dacă o adaptăm de ce mai scriem cu r dublat? Sau poate fi pluralul latinesc al lui curriculum – curricula – adaptat (precum pro forma a ajuns proformă)? Dar de ce se folosește cu singularul și încă la genitiv? De ce adaptarea aceasta e o ilustrare perfectă a semidoctismului ne explică Rodica Zafiu!

Trebuie remarcat și numele – Superscrieri – probabil că o fi o variantă a limbii simplificate din romanul 1984, cu super în loc de plus. Sau poate că o fi special ales limbajul la nivel de adolescent incapabil să lege două cuvinte, ca să priceapă ăia care vor să se înscrie...

De ce ne-am aștepta ca o bursă promovată stîngaci și cu greșeli jenante să fie ceva serios? (nici nu trebuie să ajungem la nivelul ideilor)

sâmbătă, 6 mai 2017

Atavism factual adevărat

Ai zice că dacă ești profă de română care vrei să revoluționezi țara ești atentă la ce spui. Ce-i drept, la partea de comunicare (manipulare de fapt) stă foarte bine: postarea în care se autovictimizează a fost suficient de manipulatoare (în ciuda unor minciuni evidente) încît să facă pe mulți să-i înghită gogoșile.
Mai prost stă exact la capitolul scris pe contractul de muncă: limba română. Ca orice habarnamist care vrea să epateze, domnișoara se regăsește în beția de cuvinte, cuvinte folosite greșit și logică precară. Hai să vedem cîte tîmpenii a putut scrie așa numita profesoară:
  1. „Tot ce am spus e factual adevărat” – factual e adjectiv, adevărat așijderea, alăturarea lor e ca nuca-n perete. Probabil se gîndea la fapte adevărate sau adevăr factual, dar nu impresionăm mai tare bizonul cu combinații semidocte?
  2. „e verificabil pînă la virgulă” – sigur, aici are dreptate: fix pînă la virgulă, că a greșit zecimalele și a zis că ar fi luat 9,67 în loc de 9,65 la examenul de titularizare...
  3. „se poate lua această decizie discreționară” – discreționar înseamnă arbitrar, dar tot domnișoara explică că totul e legal, conform regulamentului, deci exact opusul lui dicreționar...
  4. „se poate nega dreptul de a concura cu șanse egale pe un post liber” – păi postul nu e liber, d-aia au angajat suplinitor pe el... dar mai contează logica cînd avem ora de vituperație?
  5. „e inacceptabil ca decizia de angajare să nu țină cont de...” – după război mulți viteji se arată: cînd a semnat contractul a fost acceptabil. Brusc a devenit inacceptabil cînd i-a încetat contractul. Probabil că așteptările domnișoarei ar fi să se încalce legea pentru ea...
  6. resursa umană” – probabil o metonimie pentru profesor, pornind de la numele departamentului Resurse Umane care, fie vorba între noi, nu există în școli;
  7. insider” – barbarism, nu există în limba română;
  8. marginal” – tot barbarism, cuvîntul există dar înseamnă cu totul altceva decît transpare din postarea asta. Oricum, e adjectiv, nu substantiv (inclusiv în engleză are nevoie de un determinat);
  9. „sistem atavic de angajare” – cuvînt folosit aiurea: atavic înseamnă „(trăsătură) care apare după mai multe generații”, or domnișoara voia să zică că e un sistem care se moștenește din generație în generație, nu că e o trăsătură care a sărit cîteva generații...
  10. sistem de repartiție ca în comunism – sugerează că sistemul n-ar fi bun pentru că e vechi (eroare de logică elementară);
  11.  „Pentru că posturile dispar înainte de concursurile care ajung un teatru absurd” – deci nu dispar înainte de concursurile care nu ajung un teatru absurd. Sau poate domnișoara nu știe să pună virgula (sau nu vrea, că așa e „cool” pe facebook)?
  12. „discuție [...] dincolo de imix[t]iuni politice” – nu, dincolo de nu înseamnă „fără”, ci „în partea cealaltă a..” sau „ în afară de”;
V-ați dori un asemenea specimen să fie profesorul copiilor dvs.? Eu cu siguranță nu...

Etichete

Adevărul (10) adjectiv (3) Agerpres (8) Alexandru Graur (14) Antena 3 (10) articol sportiv (4) Auchan (8) B1 (3) barbarism (20) BBC (3) beție de cuvinte (7) clasificat (3) Constituția (3) cratimă (10) cum ne exprimăm corect (51) cum pronunțăm corect (18) cum scriem corect (44) cuvinte folosite greșit (256) cuvinte inventate (17) cuvinte încîlcite (4) cuvinte pocite (4) cuvinte rar folosite (3) cuvinte redescoperite (12) cuvinte scrise greșit (53) cuvinte străine (7) decît (4) DEX (17) dexonline (35) diacritice (8) Digi (23) Digi 24 (63) DOOM (6) DOOM2 (27) Emil Grădinescu (3) eroare semantică (6) erori DEX (3) erori DOOM (1) etimologie (43) Evaluarea Națională (7) Evenimentul zilei (17) false friends (10) fotbal (10) furculision (6) Gabriela Vrînceanu Firea Pandele (4) grad de comparație (3) gramatică (4) greșeli de scriere monumentale (3) HBO (7) hipercorectitudine (5) inconsecvențe DOOM2 (7) î din i (6) jurnaliști (101) Libertatea (9) lipsă de logică (12) Liviu Pop (3) mama ei de topică! (4) marketing (11) Ministerul Educației (6) monumente (3) muta cum liquida (9) noștrii (6) nume de persoane (7) ortografie (21) oximoron (11) Parlament (3) pațachină (1) pleonasm (31) plural (10) politician (7) presă (5) prim-ministru (7) programă (3) prostul nu e prost destul... (3) publicitate (12) Radu Paraschivescu (2) Realitatea TV (16) reforma ortografică (9) reporter (2) rimel (1) România Liberă (16) s-a răsturnat căruța cu proști (5) SRI (2) statistici (10) Stelian Tănase (2) texte juridice (3) top căutări (24) traducere (18) traduceri proaste (26) virgula (9) vroiam (1)