vineri, 19 iunie 2015

Biserica n-are diacritice...


    După cum se poate vedea și în imagine, scrisul fără diacritice a fost inventat acum 100 de ani, mult înaintea e-mailului și SMS-ului!


sâmbătă, 6 iunie 2015

Definiții circulare... (episodul 1)

Am explicat mai demult cum trebuie construită o definiție ca să fie corectă, însă dicționarele tipărite se luptă cu problemă majoră: spațiul. Din acest motiv au fost inventate tot felul de strategii care să  ajute editorul să tipărească mai puțin (nu neapărat din cauza costurilor, cît din cauza confortului utilizatorului): nu se oferă definiții pentru negațiile cuvintelor sau pentru cele formate cu prefixe evidente (de genul re-) decît dacă cuvîntul format a căpătat sensuri noi, diferite de cele evidente.

Cel mai rău lucru care i se poate întîmpla unui dicționar este să aibă definiții... să nu le zicem proaste, dar care să nu reușească să transmită cititorului sensurile termenului explicat. Iar în momentul în care grija pentru spațiu devine exacerbată, apar ușor greșelile, căci se poate uita care este scopul principal al dicționarului.

Să luăm exemplul conceptului de concatenare. Deși există în limba română de multișor (în chimie de cel puțin 100 de ani, iar în informatică de la apariția ei), abia în ediția din 2009 a apărut în DEX (într-a treia retipărire a ediției a doua!)


După cum se vede concatenare trimite la a concatena, iar a concatena trimite la concatenare. Ceea ce se cheamă în literatura de specialitate „definiție circulară” sau chiar cerc vicios (dacă ne legăm și de logică). Evident, o asemenea definiție este inutilă, însă, cu siguranță, cel puțin în cazul acesta există o explicație simplă (fără a scuza în vreun fel eroarea!)...

Fără a cunoște dedesubturile creării DEX, putem presupune că un colaborator nou (ediția precedentă din 1998 nu conținea termenii, deci ei au fost adăugați în ediția curentă) a definit varianta mai des folosită – concatenare – iar apoi verbul a fost definit în funcție de acesta. Dar acest lucru contravenea convenției deja stabilite pentru DEX, și anume că substantivul provenit din infinitivul lung se definește întotdeauna pe baza verbului. Probabil că la corectură s-a observat acest lucru și s-a folosit convenția, însă nu s-a refăcut și definiția verbului!

Etichete

Adevărul (10) adjectiv (3) Agerpres (8) Alexandru Graur (14) Antena 3 (10) articol sportiv (4) Auchan (8) B1 (3) barbarism (20) BBC (3) beție de cuvinte (7) clasificat (3) Constituția (3) cratimă (10) cum ne exprimăm corect (51) cum pronunțăm corect (18) cum scriem corect (44) cuvinte folosite greșit (256) cuvinte inventate (17) cuvinte încîlcite (4) cuvinte pocite (4) cuvinte rar folosite (3) cuvinte redescoperite (12) cuvinte scrise greșit (53) cuvinte străine (7) decît (4) DEX (17) dexonline (35) diacritice (8) Digi (23) Digi 24 (63) DOOM (6) DOOM2 (27) Emil Grădinescu (3) eroare semantică (6) erori DEX (3) erori DOOM (1) etimologie (43) Evaluarea Națională (7) Evenimentul zilei (17) false friends (10) fotbal (10) furculision (6) Gabriela Vrînceanu Firea Pandele (4) grad de comparație (3) gramatică (4) greșeli de scriere monumentale (3) HBO (7) hipercorectitudine (5) inconsecvențe DOOM2 (7) î din i (6) jurnaliști (101) Libertatea (9) lipsă de logică (12) Liviu Pop (3) mama ei de topică! (4) marketing (11) Ministerul Educației (6) monumente (3) muta cum liquida (9) noștrii (6) nume de persoane (7) ortografie (21) oximoron (11) Parlament (3) pațachină (1) pleonasm (31) plural (10) politician (7) presă (5) prim-ministru (7) programă (3) prostul nu e prost destul... (3) publicitate (12) Radu Paraschivescu (2) Realitatea TV (16) reforma ortografică (9) reporter (2) rimel (1) România Liberă (16) s-a răsturnat căruța cu proști (5) SRI (2) statistici (10) Stelian Tănase (2) texte juridice (3) top căutări (24) traducere (18) traduceri proaste (26) virgula (9) vroiam (1)