sâmbătă, 14 noiembrie 2020

boala... supraponderală

Un „expert” intervievat la Digi 24 ne învață despre boala supraponderală, nesesizînd penibilul expresiei. Așa se întîmplă cînd oamenii încetează să mai treacă prin filtrul gîndirii lucrurile pe care le scot pe gură. Probabil că pornind de la boala celiacă, unde adjectivul indică locul bolii: celiac înseamnînd „al cavității abdominale”, sau boală venerică (aici avînd de-a face cu o clasă de boli legate ) au apucat de multișor să intre în vocabularul medicilor certați cu limba română combinații stranii „prefixate” cu termenul boală, de genul boală autoimună (aceasta apărînd chiar în DEX), căci evident că nu boala este autoimună.


Odată pasul acesta fiind făcut, în paralel cu lipsa unor instituții care să promoveze nomenclatorul oficial de boli, nimeni nu a mai putut opri tăvălugul: găsim boală oncologică, chiar și pacienți oncologici și, probabil pe același tipic, din pacient supraponderal s-a ajuns la boală supraponderală!


vineri, 13 noiembrie 2020

Al doilea cel mai...

Tot în reportajul menționat în postarea anterioară am descoperit o altă problemă „spinoasă” care chinuie internetul în Epoca Digitală: este corect să spunem „al doilea cel mai mare” cînd vorbim despre cel de pe locul al doilea? Cum ar veni, un fel de superlativ al locului al doilea...


Sper că e clar pentru toată lumea că e o construcție gramatical corectă, problema fiind numai una de semantică, eventual de pragmatică! Întrebarea care se pune de fapt este dacă spunînd că „al doilea cel mai mare proiect” trebuie să înțelegem (criteriul de clasificare pentru proiecte presupunîndu-se cunoscut) dacă vorbim despre un proiect care:
  1. nu este cel mai mare, ci pe locul al doilea, după cel mai mare proiect (cu variantele în prezent și de-a lungul timpului) sau
  2. este cel mai mare proiect (din prezent), dar temporal este al doilea proiect pentru care s-a dat titlul „cel mai mare”;
Este interesat că, deși interpretarea de la punctul 1. este, dacă nu greșită – trebuie să luăm în considerare că, oricum am analiza, superlativul este acolo! –, măcar ambiguă, ea pe primul loc în opțiunile celor chestionați. Dar se pare că transmite informația corectă, chiar dacă sub o formă dubioasă! 

De remarcat, de asemenea, că construcția există și în alte limbi! De asemenea, este o sintagmă destul de întîlnită și în presă: putem suspecta că a fost preluată din engleză sau/și franceză sau că adoptarea ei a fost facilitată de acest paralelism. 

Notă: am descoperit în Google Books că și înainte de 1989 era folosită (am găsit chiar o referință din 1967), de exemplu în Analele Academiei Române (1978-79):

O formă alternativă pe care am descoperit-o, în special în revistele economice încă din anii '50, este cea fără superlativ – „al doilea ...” – cu un nivel similar de ambiguitate, dar cu mai puține cuvinte! Vezi aici un exemplu din Revista de Statistică, 1971:








joi, 12 noiembrie 2020

Concordanța timpurilor

Concordanța timpurilor – spaima francezilor și a celor care învață franceza – pare să devină și la noi greu de stăpînit de vorbitorii nativi!

Nu știu cum sînt alții, dar în acest context după condiționalul perfect al lui a trebui nu aș fi folosit niciodată altceva decît prezentul pentru conjunctiv: „a trecut exact o lună de cînd [...] ar fi trebuit să se termine”. Eventual, „a trecut exact o lună de cînd [...] trebuia să fie terminat”

Și pentru că îmi place să am dreptate întotdeauna cu dovezi, am căutat să văd ce scrie în Gramatica Academiei! Din păcate în nici una din ediții nu se dă un verdict clar, deși toate exemplele mi-ar da dreptate!

Ca atare, m-am informat direct la sursă și am primit răspunsul (îi mulțumesc Ana-Mariei Barbu pe această cale): 

Într-adevăr, formularea corectă este “A trecut o săptămână de când Pasajul Doamna Ghica ar fi trebuit să se termine” (ar fi trebuit să se termine este echivalent cu ar fi trebuit să fie terminat, exact cum ai spus). Aici “când ar fi trebuit să se termine” arată exact momentul de la care a trecut o lună și enunțul nu implică nimic care să fie anterior acestui moment, ca în enunțul greșit în care s-a folosit conjunctivul perfect, de anterioritate. Altfel spus, momentul (nerealizat) al terminării podului este referința pentru ce a urmat, anume că a trecut o lună, și nu are cum să-și fie anterior sieși. Pentru valoarea de anterioritate a conjunctivului perfect vezi GALR 2008, vol. I, p. 448.


marți, 3 noiembrie 2020

În brațele *meu

Este interesant că o sintagmă construită greșit – în brațele *meu – pe care o auzim și astăzi era înfierată încă de acum mai bine de 80 de ani într-un dicționar (Scriban, 1939):

Evident, un dicționar explicativ nu ar trebui să aibă explicații de genul acest, însă probabil autorul era exasperat de greșeală!

Etichete

Adevărul (8) adjectiv (3) Agerpres (7) Alexandru Graur (13) Antena 3 (8) articol sportiv (4) Auchan (7) B1 (3) barbarism (19) BBC (3) beție de cuvinte (6) clasificat (3) Constituția (3) cratimă (10) cum ne exprimăm corect (48) cum pronunțăm corect (16) cum scriem corect (43) cuvinte folosite greșit (197) cuvinte inventate (12) cuvinte încîlcite (4) cuvinte pocite (4) cuvinte rar folosite (3) cuvinte redescoperite (11) cuvinte scrise greșit (41) cuvinte străine (6) decît (4) DEX (12) dexonline (32) diacritice (8) Digi (17) Digi 24 (23) DOOM (4) DOOM2 (23) Emil Grădinescu (3) eroare semantică (5) erori DEX (2) erori DOOM (1) etimologie (28) Evaluarea Națională (6) Evenimentul zilei (15) false friends (10) fotbal (9) furculision (6) Gabriela Vrînceanu Firea Pandele (4) grad de comparație (3) gramatică (4) greșeli de scriere monumentale (3) HBO (7) hipercorectitudine (4) inconsecvențe DOOM2 (7) î din i (6) jurnaliști (50) Libertatea (4) lipsă de logică (12) Liviu Pop (3) mama ei de topică! (4) marketing (11) Ministerul Educației (5) monumente (3) muta cum liquida (9) noștrii (6) nume de persoane (6) ortografie (18) oximoron (10) Parlament (3) pațachină (1) pleonasm (20) plural (7) politician (5) presă (4) prim-ministru (6) programă (3) prostul nu e prost destul... (3) publicitate (11) Radu Paraschivescu (1) Realitatea TV (15) reforma ortografică (9) reporter (2) rimel (1) România Liberă (16) s-a răsturnat căruța cu proști (5) SRI (2) statistici (10) Stelian Tănase (1) texte juridice (3) top căutări (19) traducere (16) traduceri proaste (23) virgula (9) vroiam (1)