vineri, 29 martie 2013

Hai să comunicăm: propriu, proprii, propriii


    Comunicatele de presă se presupune că sînt create (sau măcar supervizate) de oameni cu experiență în domeniu, eventual chiar cu studii serioase în relații publice. Însă acest comunicat (transmis pe toate canalele posibile) transmite și necunoașterea gramaticii:
Și nu trebuie să cunoști prea multă gramatică ca să scrii corect. Declinarea lui propriu e simplă, ca a lui copil (vezi declinările lui propriu, membru):
  • singular nearticulat: propriu, copil,
  • plural nearticulat: proprii (două silabe: pro-prii), copii (co-pii)
  • plural articulat: propriii (trei silabe pro-pri-ii), copiii (co-pi-ii).
Dacă e nevoie de determinare, trebuie articulat primul termen al secvenței, deci scriem fie „membrii proprii” (mem-brii pro-prii), fie „propriii membri” (pro-pri-ii mem-bri).









marți, 26 martie 2013

regizor sau director?

Cînd lucrezi la o agenție de știri și preiei textele din wikipedia, contribuția ta la articol ar trebui să fie măcar o traducere corectă...

vineri, 22 martie 2013

minciuni... sistematizate?!

Plastica vorbă populară care ne spune „s-a suit scroafa-n copac” se potrivește perfect domnului tocmai cocoțat în vîrful unei instituții culturale care s-a apucat să se răfuiască cu vechii inamici cu ajutor acestei instituții. Iar în ultima boroboață de acest fel, domnul s-a apucat să vitupereze la adresa unui contestatar (evident, printr-un comunicat de presa al instituției). Singura problemă a reprezentat-o limba română. Cînd spui minciună sistematizată, fie te trădează limba de lemn, fie folosești neologisme lungi ca să epatezi. În nici unul dintre cazuri nu ieși prea bine...

vineri, 15 martie 2013

concurs de papă...

    Cînd nu te ajută vocabularul și nu simți limba română, poate ar fi bine să nu te faci jurnalist. Iar cînd scrii o știre despre noul papă, n-ar fi rău să te pui la curent cu procedura de alegere a papei. Cînd mai uiți un semn de punctuație sau pui majusculă unde nu trebuie încă mai poți da vina pe grabă, însă cînd subliniezi cu convingere tema „concursului pentru Papă” pe parcursul articolului, nu mai există vreo scuză. E pur și simplu hilar...