Prima confuzie de acest gen am trăit-o fiind copil, citind Cireșarii (bine, am avut mai multe confuzii citind această minunată carte) în care se vorbea despre TFF și „dușmani de clasă”. Chiar dacă am citit cartea în perioada comunistă, respectivele lucruri erau deja uitate! Dacă acum 30 de ani cartea stîrnea confuzii, îmi dau seama cum ar putea înțelege copiii învățați cu telefoane mobile folosirea unui aparat mărișor și greu prin care comunici folosind alfabetul Morse...
Totuși, acesta este cazul simplu, în care lucrurile evocate nu mai există, așadar numai imaginația personală poate deforma lectura. Lucrurile stau mai prost cînd cuvîntul a fost refolosit în limbă, actualizîndu-și sensul. Ca să dau cîteva exemple:
 |
| mălai de porumb |
mămăliga și mălaiul - toată lumea știe ce e mămăliga, însă puțină lume știe că de fapt mămăliga se făcea inițial din mei, așa că dacă întîlniți texte în care se zice că Ștefan cel Mare mînca mămăligă nu vă gîndiți la mălaiul din porumb, ci la cel de mei. Sau cînd cineva, nu zic cum, încearcă să vă explice cum „mălai de porumb” ar fi pleonasm! De altfel acum ceva timp mălai se spunea meiului, vezi de exemplu în Letopisețul lui Ion Neculce: „Tot într-această vară, let 7248 [1744], la avgust, dat-au o brumă mare, de-u strâcat pânele, mălaiele, păpușoi.”
Și în ziua de azi în unele regiuni mălai este folosit exclusiv pentru făina de mei.
Și în ziua de azi în unele regiuni mălai este folosit exclusiv pentru făina de mei.
 |
| camion (în medalion) |
camionul - cuvîntul există ca atare în franceză din secolul al XVI-lea, iar la noi a fost împrumutat în secolul al XIX-lea, însă cu sens un pic diferit de cel cunoscut și folosit astăzi! Era vorba de o platformă de transport trasă de cai. De aceea multă vreme s-a folosit autocamion în paralel, pentru a clarifica faptul că platforma este motorizată. Cînd citești, de exemplu, episodul decesului lui Pierre Curie, afli că a murit lovit de camion după ce calul i-a strivit craniul. Chestie care, trebuie să recunoaștem, sună ciudat dacă nu știi ce desemna camionul în secolul trecut!
 |
| calculator |
calculatorul - în ziua de azi toată lumea are un calculator acasă, însă pînă recent prin calculator se înțelegea un dispozitiv de făcut calcule matematice (aproape dispărut și el) sau, un pic mai demult, o persoană angajată să facă calcule matematice.
Trebuie spus că de mare „ajutor” aici sînt dicționarele limbii române care nu sînt în stare să țină pasul cu limba. Astfel DEX-ul a ajuns la performanța de a introduce cuvinte noi cuvinte care aproape au dispărut din uz! De exemplu, dispozitivul numit pager a fost utilizat începînd din anii '50 (în România a apărut după 1989) și a ieșit din uz începînd cu „revoluția” telefoanelor mobile de la sfîrșitul secolului trecut (prin jurul anului 2000). Abia în 2009 onor DEX s-a gîndit să-l introducă... ca-n „La steaua”:
Ar fi interesant de amintit și niște termeni care au fost folosiți în timpul comunismului cu sensuri care sigur nu ar fi înțelese în ziua de azi:Era pe cînd nu s-a zărit,Azi o vedem și nu e!
 |
| cartelă de pîine |
cartela - în ziua de azi este asociată cu telefonul mobil, însă în acele vremuri reprezenta o bucată de carton pe care o foloseai ca să îți poți cumpăra alimente raționalizate: ulei, zahăr, unt, pîine, ouă șamd. Cantitatea înscrisă pe cartelă se numea rație. De exemplu fiecare persoană avea dreptul la jumătate de pîine (200 g) pe zi.
adidașii - erau numite ironic picioarele de porc, singurele bucăți de carne (mă rog) pe care le găseai întotdeauna în măcelării.
 |
| pioniere |
pionierii - elevii din clasa a II-a pînă în clasa a VIII-a (pînă atunci erau șoimi), care avea semn distinctiv o cravată - de fapt o eșarfă triunghiulară purtată la gît (asemănătoare cu cea a cercetașilor, dar de culoare roșie). Fetele erau obligate să poarte cordeluță - o bentiță albă, de obicei elastică, cu care-și prindeau părul.
treaptă - examen pentru intrarea în clasa a IX-a (treapta I) sau a XI-a (treapta a II-a).
