Luptăm cu viața?

Ce este o memă? Un tipar comportamental (o idee, o expresie, o imagine) care are două calități importante: 

• se răspîndește în cadrul unui grup social (ceea ce numesc unele persoane „viralitate”);
• se multiplică prin imitație (ceea ce implică posibilitatea apariției nuor mici variații, care pot deveni mai longevive decît originalul)

De multe ori memele apar și în limba curentă, uneori pot modifica forma sau chiar sensul unui cuvînt! Expresiile, ca în cazul de față, sînt supuse erorilor pentru că sînt procesate un pic mai greu în creier.

În cazul de mai jos (vezi articolul) probabil cineva a făcut o greșeală amestecînd expresiile a lupta cu moartea și a lupta pentru viață și, prin imitația celorlalți, s-a generat o memă, o variație a formei originale!

Iată ce găsim prin dicționare, de exemplu MDA (ediția a doua):

chinezărie...

Nu numai că cel mai folosit sens al lui chinezărie lipsește din DEX, dar, mai mult, nici un dicționar nu îl atestă! Cele mai multe sensuri le găsim în MDA2, însă, după cum se vede din sondaje, acestea sînt foarte puțin folosite!

Din acest motiv am hotărît să îl adăugăm noi, cel puțin pînă cînd

flegmă - flegmatic

Pe 19 octombrie am avut parte și de o surpriză în logurile de căutare! După ziua precedentă, cînd a fost căutat foarte mult meltean, părea că vom avea încă o zi cu acest cuvînt în frunte! Dar brusc, în jurul orei 17.00, au fost într-o oră peste 8000 de căutări ale lui flegmatic! Pînă la finalul zilei am ajuns la aproape 10.000 de căutări!

Pe măsură ce se timpul trece, lumea începe să piardă legătura dintre cuvinte cînd sensul de la care a pornit e dat uitării. Astfel puțină lume știe că flegmă are și un alt sens (unele dicționare spun de un sens figurat):

FLÉGMĂ², flegme, s. f. Fire a omului nepăsător, impasibil, cu sînge rece; nepăsare, indiferență. Ce este? l-am întrebat. – Nimic, îmi răspunse cu o barbară flegmă, o femeie s-a otrăvit. NEGRUZZI, S. I 53.

sursa: DLRLC (1955-1957)

Mi se pare hazliu de remarcat faptul că și azi flegmaticul e la conducere, ceea ce face citirea definiției din DLRLC (al doilea exemplu) să pară o ironie la adresa unei personalități din România! 😀

FLEGMÁTIC, -Ă, flegmatici, -e, adj. Cu caracter nepăsător, cu sînge rece, imperturbabil, calm. Negustorul își reluă figura flegmatică și anunță că acceptă și această condiție. C. PETRESCU, A. 326. În locul moșneagului... atît de roș și de vesel, mă întîmpină un neamț sarbăd și flegmatic. NEGRUZZI, S. I 67.

sursa: DLRLC (1955-1957)

benzi sau bande?

Uneori traducătorii te lasă chiar fără cuvinte! Poți fi înțelegător cu cei care nu cunosc limba din care traduc, dar chiar să nu-ți cunoști propria-ți limbă?! 

ei o să sau or să?

În emisiunea „Cap limpede”, fără legătură cu discuția în curs, CTP se hotărăște brusc să își toarne cenușă-n cap (obicei pare-se recurent) cu privire la limba română folosită de el într-o emisiune trecută... Mai exact, la un moment dat ar fi folosit „românii or să iasă în stradă” și că o iubitoare a limbii române (Bernadette Filip, am reținut numele) i-ar fi atras atenția pe facebook că nu ar fi corectă formularea, căci ar fi trebuit „românii o să iasă în stradă”!

Nu știu dacă dl. CTP a mai studiat gramatica în ultimul timp, însă ultima ediție nu numai că nu condamnă folosirea lui or la persoana a III-a plural, dar explică și faptul că este o tendință de înlocuire a lui o cu or (ceea ce implică măcar nivelul de formă tolerată, dacă nu admisă):

Cineva s-ar putea gîndi că poate corectura a fost făcută după norma veche, dar o verificare în Gramatica Academiei  din 1965 ne demonstrează că și atunci folosirea lui or era admisă (ba avem un exemplu din Eminescu, ceea ce sugerează că „tendința” de care vorbește GLR2008 are mai bine de 150 de ani! 😀):

giroscop

Pe 14 octombrie am avut parte de o surpriză... Giroscop a avut aproape 10.000 de căutări (în timp ce media zilnică de căutări e în jur de 10).

Misterul s-a rezolvat relativ repede: se pare că fostul prim-ministru l-ar fi acuzat pe actualul președinte că inventează cuvinte precum sertarizat și giroscop! Dacă sertarizat nu poate fi găsit în dicționare într-adevăr, cu siguranță putem afirma spune că doamna fost prim-ministru și-a singură dat cu giroscopu-n coaie, căci este inadmisibil ca un inginer să nu cunoască acest instrument! 😊

Cu ocazia asta anunțăm și faptul că pentru prima oară am avut peste un milion de căutări într-o singură zi (accesări am mai avut peste un milion pe zi, însă nu și căutări efective!)

în *coace...

 Nu m-am gîndit vreodată că cineva ar putea folosi „în coace”, dar realitatea întotdeauna e mai cruntă decît imaginația!

Pe internet descoperim multe lucruri „interesante”, în special cele de evoluție (sau în unele cazuri, ca acesta, de involuție) a limbii și, marele avantaj e că, din momentul în care faci o descoperire poți găsi imediat care este gradul de adoptare în rîndul maselor: nu cauți chiar orice text, ci cauți prin știri! Aproape 100 de ocurențe găsite printre articole (da, ar putea fi și unele comentarii la acele articole) ne arată că nu este o simplă întîmplare. 

Comunicarea orală nonverbală...

După cum (cred că) înțelege tot românul, oral se referă la gură! Chiar dacă nu știe latină (unde os, oris însemna „gură”), măcar din limbajul de cartier învață...

Oricum, scrie în dicționar:

Pe de altă parte, verbal e un pic mai neintuitiv (căci verbum, verbis înseamnă „cuvînt”) și te-ai aștepta să die ceva legat de folosirea cuvintelor (și scris, și oral). Dar, nu, e doar oral! Practic cele două sînt sinonime!

De aceea nu poți decît să faci ochii mari cînd vezi în manualul de română de clasa a V-a ditamai titlul: „Elemente nonverbale în comunicarea orală”. Nu te întrebi ce vrea să zică autorul numai din cauza contradicției, dar te uimește și faptul că terminologia este total inadecvată vîrstei copiilor cărora li se adreseaza manualul (11 ani)!

Prostia din casetă e și mai distractivă, dar nefiind la fel de mare scrisă precum este titlul, îți poate scăpa: „în comunicare orală oamenii folosesc gesturi” (sic!)... Folosind gura, evident! ☺

Iar dacă știi și că manualele au obligația de a folosi sensurile din DEX, atunci te crucești (chiar ateu fiind) cum au putut cei de la minister să îl aprobe (nu trebuia nimeni să se uite peste conținut, titlurile erau suficiente!)

fenomenul „gît de sticlă”...

E a doua oară săptămîna asta cînd văd tradus greșit termenul bottleneck din limba engleză. Și dacă este acceptabil la nea Gheorghe care nu știe bine nici română, nici engleză mai treacă-meargă, atunci cînd te dai specialist ar trebui să stăpînești terminologia (termenul consacrat pentru fenomen este „gâtuire” sau, dacă este vorba de trafic, „ambuteiaj”), nu să preiei pe nemestecate gafele din wikipedia. 

Din păcate nu numai traducerea este greșită, ci și însăși alegerea fenomenului de gîtuire (bottleneck), care descrie o limitare concretă a opțiunilor posibile, pe cînd cel definit în articol pare să fie mai curînd un fenomen de contaminare a opțiunilor (nimeni nu îți impune să votezi consilierul din același grup cu primarul, ci este doar o decizie subiectivă).

Subtitrări...

Lăsînd la o parte perla „vom știi” – marca „înregistrată” Netflix – ar fi foarte interesant de aflat dacă cineva se prinde ce a vrut să spună traducătorul  dacă nu știe ce a spus autorul!

Pentru cei care nu și-au dat seama, eu am auzit: „we won't know whether there is a God in heaven until is too late... for me”