Evaluarea națională 2021

Știți cum arată clopotul lui Gauss în versiunea românească? Foarte plat, cam așa (trage un pic pe dreapta, parcă!):

Nu știu cum s-a reușit performanța de a avea între 4,75 și 9,50 un număr aproape constant de elevi, dar nu cred că lucrul acesta ar fi putut fi planificat! Trebuie totuși remarcată o ușoară îmbunătățire față de examenul din 2015, cînd numărul de elevi creștea (aproximativ liniar) odată cu media, iar 10,00 era de departe cea mai întîlnită medie, dar și o involuție față de 2019, cînd distribuția mediilor era mai aproape de distribuția normală!

Platoul rămîne și la nivel de note, nu doar la intervale:

Culmea e că dacă ne uităm doar la distribuția pentru limba română observăm că aici nu s-a schimbat prea mult distribuția față de anii trecuți, deși tipul subiectelor s-a schimbat radical! 

S-a păstrat inclusiv „gaura” dinaintea notei 5,00, treabă mult mai vizibilă dacă vedem distribuția pe note, nu pe interval:

La matematică este tot ciudată, dar într-un alt fel (dar la fel de ciudată ca în anii trecuți)!

Ce concluzii putem trage?

• deși s-a încercat modificarea stilului de examen, subiectele încă sînt mult prea ușoare (nu știu de ce crede ministerul că notele mari neconforme cu realitatea ar putea ajuta pe cineva);
• subiectele nu ajută la diferențierea elevilor buni de cei foarte buni (sau a celor slabi de cei foarte slabi) nici prin granularitate, nici prin dificultatea subiectelor;
• singura explicație e cea de acum 6 ani: nivelul scăzut al examenului și absența subiectelor nu dificile, ci și a celor mediu spre dificile au un singur scop: ascunderea dezastrului din educație!

Notă: de obicei examenele standardizate, cum este și acesta, au rezultatele distribuite normal (adică graficul să fie aproximativ clopotul lui Gauss). Sigur, există teoretic și posibilitatea ca testul să fie proiectat special să nu aibă rezultatele distribuite normal (dacă scopul testului nu ar fi diferențierea elevilor), dar, pe lîngă faptul că acest lucru ar trebui anunțat, nici nu ar fi potrivit scopului acestui examen!

Evaluarea națională... calitativă

Cel puțin conform sondajului pe care l-am făcut pe facebook, cea mai mare parte a românilor știu ce înseamnă calitativ (vezi sondajul aici); vezi definiția lui calitativ la finalul articolului. (Am scris și aici despre subiect)

De aceea te aștepți ca un profesor de limba română să știe ce înseamnă, mai ales cînd compune un subiect la Evaluarea Națională (modelul poate fi găsit aici)! Care subiect, ironic, conține la prima cerință și o definiție din DEX, deci putem presupune că dicționarul nu le e necunoscut autorilor subiectului!

Ei, bine, se pare că nu, cel puțin atunci cînd Centru Național de Evaluare în Educație (vezi scrisul mic, de la finalul subiectului)! Pe ce criterii s-or angaja profesorii acolo? Aș fi jurat că pe criteriul competenței, dar iată că m-am înșelat!

Oare ce o însemna în mintea autorului de subiect „a-ți petrece calitativ timpul”? Așa o vorbi și la clasă? Și, bine, o fi greșit unul... dar subiectele astea nu sînt verificate de alți „experți”? Sau toți sînt o apă și-un pămînt?!

Definiția lui calitativ în DEX:

LE: nici subiectul al doilea nu ne dovedește capacitatea autorilor de a utiliza limba română... Și incapacitatea de a potrivi textul cu contextul!

• exprimarea e forțată (și nici măcar nu e creată pentru cerințe), orice vorbitor nativ ar spune „niște marinari călătoresc”...
• combinarea gerunziului „citind cartea” (care sugerează continuitatea) cu perfectul compus „mi-au plăcut călătoriile” (care implică finalizarea acțiunii) e o potrivire ca nuca-n perete, iar nota subiectivă „mai mult ca oricînd” e bomboana de pe colivă!
• nimeni nu folosește „această” într-un e-mail informal. Și cînd e vorba de ziua curentă, nimeni nu adaugă calificativul „această”. După-masă e clar pentru toată lumea!
• pentru comunicări „URGENTE” nimeni nu folosește e-mailul... (probabil autorii sînt fani ai lui Mircea Sîntimbreanu... acolo era bilețele cu specificația F.F.F. URGENT)

Notă: nu aș vrea să critic ideea schimbării subiectelor prea simple de la evaluare (bună în principiu), însă expunerea inutilă de genul ăsta mi se pare și lipsă de profesionalism... Folosirea textelor preluate, devenită aproape o tradiție, a apărut tocmai pentru evitarea discuțiilor inutile pe teme 

Ghici ce sinonime se cer la Evaluarea Națională!

Ministrul Educației girează mișmașurile de la Evaluarea Națională

România Educată cu fraude și mișmașuri

Pe 9 februarie, după descoperirea șmecheriei făcute de madam Maxim, care deși și-a băgat fiica la Tudor Vianu pe ușa din dos, mai are și tupeu să-l acuze pe profesorul care a tranșat, i-am trimis ministrului o cerere pentru a clarifica situația. Evident, nu mi-au răspuns (au sperat probabil să uit), dar la insistențele mele, mi-au trimis ieri seară un e-mail cum că cică și de fapt ei mi-ar fi trimis încă de pe 15 martie răspunsul la solicitare!

Întrebările mele și răspunsurile ministrului, un pic mai jos... Rușine domnului ministru Adrian Curaj care dovedește prin acest răspuns că în fapt girează frauda și protejează matrapazlîcurile cumetriilor din sistem!

Domnule ministru, cum bănuiesc că nu dvs. ați compus mesajul (dar probabil l-ați girat), aveți opțiunea de a da afară din minister personajul stupid care a compus acest răspuns: faceți un bine educației și, în plus, evitați potențiale procese pentru abuz în funcție!

Stimate domnule ministru, În conformitate cu drepturile care decurg din  Legii privind liberul acces la informațiile de interes public, 544/2001, vă solicit următoarele informații de interes public:

1. Există prevederi legale „ascunse” care să permită unor elevi să ocolească cadrul de înscriere/transfer la liceu definit de Legea Învățămîntului 1/2011 și a Regulamentului de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar?  Dacă da, care sînt acestea? Dacă nu, la ce serviciu al Ministerului se pot depune sesizări pe această temă?

Răspunsul ministrului: Potrivit Regulamentului de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar aprobat prin Ordinul de ministru nr. 5115/15.12.2014, „beneficiarii primari ai educaţiei au dreptul să se transfere de la o clasă la alta, de la o unitate de învăţământ la alta, de la o filieră la alta, de la un profil la altul, de la o specializare/calificare profesională la alta, de la o formă de învăţământ la alta, în conformitate cu prevederile prezentului Regulament şi ale Regulamentului de organizare și funcționare a unităţii de învăţământ la care se face transferul”.

Comentariu: Ministrul se preface că nu înțelege întrebarea și răspunde fără jenă, iliescian, cu un citat din lege care nu are legătură cu întrebarea. La întrebarea unde se pot trimite sesizările nici măcar nu se deranjează să răspundă!

2. Rezultatele Evaluării Naționale și distribuirea elevilor la licee sînt publice de peste zece ani. Cu toate acestea, clasele formate la licee nu sînt publice decît în măsura în care dorește liceul, ceea ce dă posibilitatea unor abuzuri. Aș dori să aflu care sînt măsurile pe care le-a întreprins Ministerul în ultimii 3 ani pentru depistarea înscrierilor și transferurilor frauduloase? De asemenea, există planuri pentru a transparentiza această procedură, astfel încît toate acțiunile întreprinse să fie publice (inclusiv cu motivele invocate)?

Răspunsul ministrului:  Conform prevederilor art. 14 din Regulamentul de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar, aprobat prin Ordinul de ministru nr. 5115/15.12.2014, în unităţile de învăţământ, formaţiunile de studiu cuprind grupe, clase sau ani de studiu şi se constituie, la propunerea directorului, prin hotărâre a consiliului de administraţie, conform prevederilor legale. În situații excepționale, pe baza unei justificări corespunzătoare, unitățile de învățământ pot organiza formațiuni de studiu sub efectivul minim sau peste efectivul maxim, cu aprobarea consiliului de administrație al inspectoratului școlar. În această situație, consiliul de administrație are posibilitatea de a consulta și consiliul clasei, în vederea luării deciziei. Inspectoratele școlare județene/al municipiului București monitorizează respectarea aplicării de către școli a prevederilor legale în vigoare și în cazurile în care se primesc sesizări de încălcare a acestor prevederi.

Comentariu: Eu întreb de ce conținutul claselor nu este public (pentru a putea oricine să verifice fraudele în momentul în care se comit), ministrul răspunde de cum se pot împăna clasele cu elevi, în disprețul Legii Învățămîntului!

3. În cazul concret al elevei [aici este numele și prenumele fetei Luminiței Macsim], elevă înscrisă în anul școlar 2014-2015 în clasa a IX-a C a liceului Tudor Vianu, distribuirea online făcută de Ministerul Educației în 2014 relevă faptul că aceasta nu a fost repartizată la liceul Tudor Vianu (de altfel nici nu a susținut Evaluarea Națională conform datelor). Cum în opinia mea nu s-au respectat Regulamentul de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar și Legea Învățămîntului, aș dori să știu în baza căror acte și legi a fost înscrisă. În cazul în care Ministerul Educației nu are aceste informații, aș dori să transmiteți cererea instituției abilitate. 

Răspunsul ministrului: Cazurile speciale ale absolvenților învățământului gimnazial care au studiat în străinătate și, din această cauză, nu au participat la Evaluarea Națională de la sfârșitul clasei a VIII-a sunt de competența comisiilor de admitere județene/a municipiului București. Conform prevederilor art. 15, alin (2), lit. d) din Metodologia de organizare și desfășurare a admiterii în învățământul liceal de stat, „comisiile de admitere județene/a municipiului Bucuresti primesc cererile de ocupare a locurilor alocate pentru candidații romi, respectiv pentru învățământul special și asigură repartizarea pe locurile anunțate, în perioada prevazută de calendarul admiterii.”

Comentariu: Stop! Eleva cu pricina nu a studiat în străinătate și nici nu e candidat rom. Oare acesta e răspunsul la întrebarea „pe bază căror legi a fost înscrisă” la Tudor Vianu?

4. Avînd în vedere că acest caz este unul de notorietate, aș dori să știu dacă controlul pe care l-ați trimis la liceu studiază (sau dacă veți solicita în viitorul apropiat să studieze) și modul în care eleva [aici este numele și prenumele fetei Luminiței Macsim] a fost încrisă la cursuri deși nu fusese distribuită la acest liceu și dacă nu, care este acest motiv.

Răspunsul ministrului: Ancheta efectuată de Corpul de Control al ministrului Educației a vizat exclusiv incidentul generat de comportamentul unui cadru didactic din respectivul liceu. Detalii în legătură cu rezultatele respectivei anchete găsiți aici: http://www.edu.ro/index.php/pressrel/24049.

Comentariu: Din nou, nu mă mai miră că la întrebarea frontală despre motivul pentru care ministerul nu ar întreprinde cercetări pentru a depista o fraudă nu se răspunde nimic. „Detaliile” sînt la mișto: linkul conține un text într-o limbă de lemn de care și secretarii de partid de la CC al PCR ar fi invidioși!

Și semnătura e neprețuită: BIROUL DE COMUNICARE...

Pentru cei interesați: nu vă mai chinuiți odraslele să învețe: în clasa a VIII-a, semestrul al II-lea îl mutați la o școală cu curriculum britanic, ca să nu dea Evaluarea Națională. După examen, îl puteți înscrie unde vreți, fără probleme (doar eventual trebuie să „ungeți” un pic mecanismul!)... Notă: am înlocuit numele minorei pentru a nu apărea discuții care nu au legătură cu subiectul postării (oricum numele este cunoscut, nu aș aduce informații suplimentare).

Simularea evaluării naționale... pe dexonline

Se pare că anumite evenimente lasă urme și pe dexonline.

Numărul de afișări pentru sforțare

M-a atenționat colegul Dorelian că sforțare apare ca fiind cuvîntul cel mai căutat al lunii februarie pe dexonline și nu îi era clar de ce. Căutînd în Google Analytics am descoperit o țepușă (un „spike”) în căutările din 22 februarie, așa că am căutat ce s-o fi întîmplat în perioada ceea! Surprize, surprize! Astfel, la simularea dată pe 22 februarie un subiect cerea un sinonim pentru sforțare. Rezultatul? Un „spike” (aproape 10.000 de căutări). Nu e clar dacă căutările s-au făcut în timpul examenului sau după...

Editare ulterioară: conform logurilor, cele mai multe dintre căutări se aglomerează după ora 11. Totuși, există circa 200 de căutări în timpul examenului (de la ora 9 la 10) și încă vreo 70 înainte de examen, în condițiile în care media căutărilor zilnice este constantă sub 5! Să fie elevii, să fie profesorii? Oricare ar fi varianta, nu cred că e de bine...

Numărul de căutări pentru sforțare pe parcursul zilei

Trebuie menționat că, în conformitate cu regulamentul examenului, este interzis accesul în sala de examen cu telefoanele mobile (regula e și pentru elevi și pentru profesori). Și, în afara celor implicați în examen (tot elevi și profesori), numai directorii au acces la subiecte.

Detaliu al căutărilor înainte și în timpul examenului

Cîteva zile mai devreme, într-o emisiune (probabil cu priză la public), s-a discutat despre zețari. Aici au fost două „vîrfuri”, ceea ce ne face să credem că emisiunea s-a dat și în reluare!

Numărul de afișări pentru zețar

Azi se dă simularea la bac. Sînt curios ce cuvinte vor fi căutate! :)

Despre subiectele de la Evaluarea Națională la limba română

Pentru cei care au deschis mai tîrziu aparatele, găsiți subiectele aici. Care ar fi problemele? Păi avem multe! Cîteva probleme generale:

• de ce, deși ponderea gramaticii la școală e mai mult de 50%, la evaluare avem doar 16 puncte din 100?
• de ce mai există un Centru Național de Evaluare și Examinare care an de an dă rateuri din cele mai jalnice?
• de ce nu fac nimic profesorii în această privință?

dar și multe probleme în cazul particular al acestui examen:

Subiectul I:

• Prima propoziție din cerință conține două virgule în plus (din două :D);
• Titlul e „Rînduri pentru Anul Nou” (corect, Anul Nou se scrie cu majuscule), dar în textul poeziei se scrie numai „An nou” (autorul a scris peste tot An nou. Dacă te apuci să corectezi, corectezi peste tot, nu numai în titlu);
• Bine că le-a zis ce înseamnă mosor, dar nu au clarificat sensul învechit al lui deștept;
• Poezia originală este masacrată. Cine nu știe poezia completă, dar vede subiectul (și ăsta e cazul a 99,99% dintre elevii candidați), poate crede că Minulescu scria poezii fară noimă;
• Cerința de la punctul A conține două virgule în plus (din două);
• Subpunctul A2 îi cere elevului să explice rolul virgulei imediat după ce autorul a demonstrat că habar nu are cînd se pune virgulă și cînd nu...;
• Cerința de la A3. În lucrările de teoria versificației nu există măsura versului liber (d-aia e și liber). Asta demonstrează că autorul nu prea înțelege ce e aia măsură (bine, am înțeles că în manuale scrie că măsura e numărul din silabe dintr-un vers... trebuie să verific, oricum cretin subiectul). În plus, fiind versul liber, nu există constrîngeri de ritm, deci nu poți deduce numărul de silabe din ritm...
• Chiar presupunînd existența măsurii, cerința este prost formulată: „precizează măsura primelor două versuri” sugerează clar oferirea unui singur răspuns, în contradicție cu baremul;
• Subiectul B - e un comentariu mascat. Teoretic s-ar fi vrut un eseu argumentativ, dar ei vor ca tu să centrezi, tu să dai cu capul...
• Cerința e greșit formulată: „să-ți prezinți opinia despre semnificația mesajului poeziei”. Deoarece „semnificația mesajului” este utilizat determinat (articulat hotărît), se induce ideea că este un mesaj/ o semnificație bine stabilită și trebuie doar argumente în favoarea acestuia. În realitate, se dorea să scornești tu un mesaj/semnificația lui...

Subiectul II:

• Textul ales este un articol stupid, plagiat pe alocuri (compară http://adevarul.ro/cultura/carti/empatia-abilitate-dobandita-lectura-1_526f5e6bc7b855ff56911294/index.html cu originalul http://www.huffingtonpost.com/rabbi-shmuly-yanklowitz/reading-novels_b_4168344.html )
• Textul e scris într-o romgleză aproximativă (e o traducere proastă a unui articol de ziar online);
• Textul are nuanțe de limbă de lemn și nu e deloc adecvat vîrstei candidaților;
• Și textul ăsta are virgule-n plus (dar aparțin chiar „autoarei”);
• Și ne vorbește despre „povești fictive”...;
• Cerința de la punctul A are aceleași probleme cu virgulele;
• A1 și A2 sînt subiecte de mare excepție... te fac să roșești de penibilul situației;
• La A3 se cere partea de vorbire a lui „care” cînd de fapt este un „pe care” (acuzativ);
• În barem, la A5, nu au fost în stare să găsească tipul propoziției introduse de „cînd”... a trebuit o notă suplimentară: («1 punct: când sunt scrise bine – propoziție subordonată circumstanțială de timp» are nota «Punctajul pentru felul subordonatei se acordă și în situația în care candidatul a menționat că propoziția Când sunt scrise bine este propoziție subordonată circumstanțială condițională.»)
• Subiectul B: boala virgulelor puse prost se întoarce!

În situația asta să ne luăm de folosirea sedilei în loc de virgulițe cred că ar fi dovadă de frivolitate...

subiectivă sau predicativă?

    La Evaluarea Națională din acest an (unde, în opinia mea, au fost subiecte extrem de ușoare) un subiect a stîrnit foarte multe patimi:

Propoziția subordonată din fraza „Ceea ce mă jenează este dificultatea răsfoirii [Kindle-ului]” este:
a. atributivă
b. predicativă
c. subiectivă

    Baremul specifica ca fiind corectă varianta c., însă multe voci au indicat varianta b. (și s-a creat o petiție în acest sens, cerînd modificarea baremului); ba chiar s-a găsit o jurnalistă care să propună varianta a.
    La prima vedere mie îmi pare predicativă, însă pot admite că greșesc dacă mi se va oferi o explicație viabilă pentru subiectivă (nu am descoperit așa ceva pînă acum). În fine, ceea ce este important de semnalat aici este nivelul scăzut al subiectelor și din punctul de vedere al realizării lor și din cel al testării cunoștințelor. În primul rînd, este nefiresc să existe o rezoluție atît de proastă a grilei (dacă greșești un subpunct al unui subiect pierzi 0,6 puncte!). Apoi, pe lîngă faptul că se cere analiza unei singure fraze (și aia cu doar două propoziții), aleasa este oarecum ambiguă, iar ambele variante de răspuns posibile apar în listă (aici vrea să spun că dacă avem ca variante de răspuns atributivă, subiectivă și completivă directă nimeni nu s-ar fi deranjat să se supere din cauza ambiguității).
    Trist este că aceste subiecte sînt create de niște oameni special pregătiți, adicătelea, cum s-ar zice, crème de la crème-ul profesorilor! Mai rău, destule lucrări au avut partea de gramatică perfectă, însă erau pline de greșeli elementare de ortografie (ceea ce te poate pune pe gînduri)...

UPDATE: Baremul a fost modificat, dar e halucinant răspunsul ministrului cînd a fost întrebat care este motivul modificării baremului:

Astăzi am aflat că 42% dintre elevi au răspuns că acea propoziție este subiectivă, iar aproximativ 40% că e predicativă. Acesta este motivul.