Texte... orale!

 Cum or fi alea „texte orale”?

Și dacă nu ar fi pe o pagină care vorbește de competențe lingvistice! Că nu e o greșeală întîmplătoare vedem în textul „oficial” (nu mă plîng și de diacriticele greșite, deși poate ar trebui):

În cadrul primei etape de colectare a datelor, testele se vor axa pe trei competențe lingvistice: înțelegerea unui text scris; înțelegerea unui text oral; și probă scrisă.

Problema este, evident, la traducătorul român, căci în franceză avem:

La première opération de collecte des données nécessitera la mise au point de tests portant sur trois compétences linguistiques: lire, écouter et écrire.

Iar în engleză:

In the first round of data-gathering, tests will be developed on three language skills: reading comprehension; listening comprehension; and writing.

Sau italiană dacă doriți:

Nella prima tornata di raccolta dei dati, verranno elaborate prove su tre competenze linguistiche: comprensione alla lettura; comprensione all'ascolto; espressione scritta.

Dar ne putem mira de asta, cînd în manuale avem chestii similare?

a entoarce glezna

Iată ce noutăți mai descoperim pe canalele de copii: „glezne entorse” și „entoarcere de glezne”!

La ultima sesizare pe care am făcut-o la CNA pentru prostiile apărute pe un alt post pentru copii am primit răspunsul următor: „Vă informăm că acest post de desene animate este licenţiat pe teritoriul Marii Britanii şi se supune jurisdicţiei din ţara de origine.”

Momente alese de nutriționism

De la Antena 3 avem de învățat, ca întotdeauna, ceva nou. De data aflăm despre cum:

• să accesăm ciroza;
• să ne împămîntăm cu carne;
• vitamina C care alchimizează carnea cea acidă;
• peștele este un mamifer (care nu doarme niciodată, deci stă treaz tot timpul)!

Ministrul Educației... pilotează

Știm că nici politicienii și nici cei care îi ajută la crearea legilor nu se pot lăuda cu o limbă română prea frumoasă, dar m-aș fi așteptat să respecte măcar prevederile legale care protejează limba! Iar dacă Ministrul Educației e cel care chinuie limba română, atunci știm că educația va avea de suferit!

Ca să zic așa, ministrul nostru populist ca persoană fizică poate vorbi cum are chef, dar într-o lege ar trebui să folosească corect limba, mai ales că există o lege care impune acest lucru (sau, alternativ, definirea termenilor care nu se folosesc cu sensul din dicționar).

În sintagmele care îl conțin pe pilot ca termen explicativ (ca în test-pilot), acesta are sensul „experiment(al)”

localități... avariate

Am aflat ceva mai devreme de la crainicul știrilor Digi24 (că jurnalist nu prea se poate numi) despre existența unor localități... avariate! 

Tocmai voiam să zic că este clar că nici redactorul știrii, nici cel care le prezintă nu prea le au cu limba română (chestie cunoscută la acest post TV), dar nu au jenă să „inoveze” limba, dar am descoperit că nu este chiar o noutate (pe net am descoperit sintagma folosită încă de acum circa 10 ani).

E drept că sintagma localitate avariată era folosită mai mult cu sensul de „localitate unde s-a înregistrat o avarie (într-un sistem de care s-a vorbit anterior)”, ca aici, dar există și folosită cu același sens greșit pe care l-am observat acum, vezi aici (2014).

descoperit sau dezvoltat (sau inventat)

Contrar a ce crede autorul articolului, a descoperi (cînd vorbim de ceva științific) înseamnă exact ce spune, etimologic, termenul: un lucru care exista dinainte, dar nu era știut (descoperim o folilă, descoperim o lege a fizicii șamd)!

Dar cînd realizarea este un lucru nou (creat de oameni) se spune a inventa sau eventual, dacă se face gradual, a dezvolta.

Bonus: autorul se dă un pic în stambă și cu folosirea greșită a verbului a pilota, confuzia venind probabil de la testul-pilot despre care se vorbește în articol!

pietrele de grea încercare...

Piatra de încercare era o rocă foarte dură folosită în trecut la verificarea purității aurului și a argintului. În lumea modernă există modalități mai sigure de verificare a metalelor prețioase, dar sigur găsiți la bijutierii mici. Totuși, sintagma rămas în limbă sub formă de expresie ca simbol al certificării valorii cuiva (sau a capacității, a sentimentelor etc.)

De aceea este imposibil să nu rămîi surprins cînd auzi bazaconia asta: „una din pietrele de grea încercare” cînd e vorba de trafic aglomerat. 

Pe lîngă faptul că se amestecă două sintagme diferite („piatră de încercare” și „o grea încercare”), prima nici nu este folosită corect: Șoseaua Mangaliei nu reprezintă un test/o certificare a valorii

securizarea... copiilor

Cred că toată lumea înțelege nevoia de a împrumuta cuvinte din alte limbi, însă pentru unii e mai greu de înțeles că nu toate cuvintele din alte limbi trebuie împrumutate sau, și mai rău, să fie împrumutate într-o formă chinuită! Trist e cînd acest lucru li se întîmplă celor care, prin natura meseriei lor, au impact la public: profesori, jurnaliști, ”influensări” șamd.

Acesta este și cazul lui „securizat” din știrea de mai jos: 

Cred că nu încape vreo îndoială că sursa cuvîntului este verbul englezesc secure, care are deja un echivalent în limba română: „a asigura”. Folosirea lui „securiza” arată lipsa simțului limbii române: sufixul -iza implicînd o transformare, dar și neînțelegerea limbii engleze (verbul original fiind fără sufix).

Trebuie să remarcăm și superficialitatea cu care este tratată limba în acest titlu: folosirea conjuncției și induce ideea de cauzalitate, evident inexistentă

Florin Salam a născut un băiețel...

Goana după trafic a jurnaliștilor certați cu logica și limba română a mai făcut o victimă: numitul Florin Salam! Probabil că toată lumea e familiarizată cu titlurile bombastice și epustuflante cu care sîntem în fiecare clipă a existenței noastre „online”! Ele de fapt nu spun nimic, căci dacă cititorii ar putea alege știrile pe baza titlurilor, probabil 90% dintre știri ar fi sărite. Dar unitatea de măsură a „calității” știrilor din punctul de vedere al șefilor este clickul, așa ușor de monitorizat cu tehnologiile moderne! Din acest motiv, în ziua de azi a ajuns un obicei ca cel care scrie un articol să încerce să păcălească cititorul 

Doar că uneori „tehnicile” dau rateu și găsim știri prezentate așa:

Orice om care folosește limba română va înțelege că subiectul neexprimat în ultima propoziție trebuie să fie „Florin Salam”, ultima entitate la care se face referire (care este de altfel și centrul propoziției anterioare), adică mesajul transmis ar fi cel din titlu. Sigur, dacă ești mai aventuros te gîndești la toată familia: familia lui Florin a născut un băiețel... 

În ambele cazuri, eșec total! Sigur, poate nu e chiar eșec, pentru că se vor găsi cîțiva amatori de fantastic să intre (deci și mai multe clickuri) să se convingă că este adevărat! În plus, așa cum multă lume își expune lumii întregi pe YouTube eșecurile rușinoase în speranța unei clipe de glorie, probabil că mulți „jurnaliști” moderni vor accepta să fie considerați inculți sau idioți doar de dragul clikcului...

Papahagi și semantica...

Dacă credeați că dl. Papahagi este un simplu cetățean care că se luptă vitejește doar cu moșuleți de peste 100 de ani, ei, bine, aflați că domnul cu pricina are posibilități mult mai mari! Mi-am adus aminte de o replică celebră a d-sale, demnă de Viorica Dăncilă (vezi articolul aici):

Nume de scule...

Înțeleg că aș putea fi numit pedant dacă asociez ideea de instalator exclusiv cu țevile (căci, tehnic vorbind, oricine instalează ceva poate fi considerat instalator), însă nu văd ce scuză s-ar putea aduce prospectului în cazul lui „boloboc” (în loc de poloboc sau, și mai bine, nivelă) sau linear (în loc de liniar sau, și mai bine, riglă)!

Bomboana de pe colivă ne-o oferă oamenii cu scule găsind un nume nou pentru banala șurubelniță! Explicația ar fi că fraierii care folosesc un șurub (sau un șurubel) au nevoie doar de o șurubelniță, dar meseriașii care folosesc șuruburi e clar nevoie de șuruburilniță! Lăsînd gluma deoparte, greșeala aceasta este imposibil de făcut involuntar, astfel că cel mai probabil scenariu ar fi că șurube a fost înlocuit automat cu șuruburi, dar de cineva care știa ortografie, dar nu și să umble cu calculatorul (trebuia folosită opțiunea de înlocuire „numai cuvinte întregi” sau ceva similar).

Prospectul original - vezi și aici

Premiera se luptă cu limba română

Și pare că a răpus-o! Dacă cumva credeți că două minute de vorbit cu reporterii nu ar fi suficiente să te faci iremediabil de rușine, ei, bine, aflați că vă înșelați! Sigur, trebuie să fii cocoțat într-un post cu vizibilitate (înțelepciunea populară ne spune că „parcă nu ești prost destul dacă nu ești și fudul”) pentru a-ți putea disemina „perlele” cu o eficacitate mai mare! Cel de prim-ministru este perfect!

«Deci, un guvern, un guvern, într-un guvern, ca să chemi un ministru, trebuie să vorbești cu primul ministru! Aceasta este regula și acestă regulă trebuie respectată de toată lumea, cum și eu respect toate regulile pe care țin de președinte.» (0:19 – 0:34)

• începe discursul cu „deci” (conjuncție conclusivă, care arată o consecință);
• anacolut: apare o ruptură logică în frază din cauza faptului că nu poate să construiască o frază inteligibilă (deși e vorba de președinte, subiectul folosit e Guvernul);
• spune primul ministru în loc de prim-ministru;
• prepoziție folosită greșit: spune pe care în loc de care;

«Domnu' Meleșcanul, domnul Meleșcanu a vorbit cu mine, a vorbit cu primul ministru și bineînțeles, dacă își va da acordul primul ministru, va merge. Eu nu pot să dau acordul pentru ceva în care nu am fost întrebată!» (1:08 – 1:20)

• spune primul ministru în loc de prim-ministru (de mai multe ori);
• vorbește de prim-ministru la persoana a treia;
• din frază se înțelege că altcineva ar fi prim-ministrul, nu ea;
• folosește greșit prepozițiile;

«Orice om îi este teamă de o plîngere penală, dar eu sper să nu se ajungă la astfel de lucruri. Pentru că eu cred în justiție și cred că toată lumea trebuie să credem în justiție!» (2:20 – 2:32)

• nu există o curgere logică a frazei, ceea ce creează anacoluturi: „orice om îi este teamă”;
• dezacorduri: „cred că toată lumea trebuie să credem în justiție”;
• anacolut: ruptură logică între cele două fraze alăturate;

Sursa: Digi 24

Limba română chinuită...

Greu de găsit o traducere mai chinuită! Deși cuvintele sînt cunoscute, nu poți scăpa de impresia că citești o limbă străină!