hochei... de gheață

Un cunoscut lingvist spunea că te poți lăuda că știi bine o limbă străină abia atunci cînd folosești corect prepozițiile acelei limbi. Dar ce am putea spune despre vorbitorii nativi care le folosesc greșit?

Trebuie spus că în România era suficient să fie numit hochei deoarece – unu – hocheiul pe iarbă este un sport practic inexistent la noi și – doi – referința către Putin, Rusia, Lukașenka, Belarus trimitea tot la varianta pe gheață (nu mai spun de imagini). Dar dacă tot te hotărăști să spui varianta lungă a numelui, măcar ai grijă să te informezi corect: hochei pe gheață, nu hochei de gheață! Pare că denumirea a fost contaminată de numele lungi ale tenisului (tenis de cîmp și de masă), dar această greșeală e greu de asociat cu profesionalismul (în plus, pe burtieră denumirea este scrisă corect, ceea ce mă face să cred că și pe prompter era la fel).

În plus, observăm că pe lîngă folosirea aproximativă a numelui sportului se folosește incorect și verbul a juca, pus la reflexiv, ceea ce îi schimbă mult sensul, compară:

a se juca = (reflexiv) A-și petrece timpul amuzându-se cu diferite jocuri sau jucării; a se distra.

cu 

a juca = (intranzitiv) A participa ca jucător la o competiție sportivă. ♦ (tranzitiv) A practica un anumit joc sportiv.

a *prevede

N-am mai auzit de multă vreme pe cineva folosind greșit acest verb (era la modă forma coruptă pe vremea comunismului, în special la ședințele de partid).

De ce nu e corect a *prevede? Dacă DOOM2-ul și DEX-ul nu-s suficiente, dacă asemănarea cu a vedea nu e suficientă, atunci argumentele prezentate de Al. Graur pentru greșeala similară a *place ar trebui să ajute!

a se scumpi... extravagant

Trecînd peste faptul că este o incompatibilitate morfosintactică între verb și adjectiv (putem presupune că prin minune extravagant a devenit adverb), tot are în ochi inadecvarea sensului folosit!

Extravagant înseamnă „bizar, ciudat, neobișnuit” și nu are legătură cu mărimea prețurilor. Sigur, într-o anume subcultură extravaganța se referă exclusiv cheltuirea excesivă a banilor, ceea ce ar explica oarecum contaminarea sensului, dar te aștepți la asta în discuții informale, nu la ditamai consilierul BNR!

 

coregrafie... pictată!

De cîțiva ani s-a importat în lumea sportivă (probabil din presa italiană) termenul coregrafie, întîlnit în special la suporterii echipelor de fotbal. Toate bune și frumoase căci, chiar dacă nu este vorba de dans, rădăcina coreo- are în limba greacă primul sens „mișcare”, deci organizarea mișcării coordonate a spectatorilor în tribune ar putea fi asociată cu termenul acesta și astfel să apară o extensiune. Dar nici măcar în sensul lărgit coregrafia nu poate fi... pictată!

 

Conjugarea a V-a...

Răsfoind manualul de clasa a VII-a (Art Klett) am avut parte de o surpriză extrem de neplăcută! Trecînd peste faptul că terminația de la conjugarea a II-a e greșită, am aflat că ar exista conjugarea a... V-a! Mai gravă este pretenția că ar fi vorba de o clasificare existentă în Gramatica de bază a limbii române!

Păi hai să ne uităm să vedem ce scrie în respectiva gramatică! Gramatica de bază prezintă flexiunea verbelor în funcție de mult mai mulți factori:

În orice caz, tabelul rezultat din descrierea flexiunilor posibile după cele trei categorii de factori luați în considerare nu asociază clasele rezultate cu un număr:

Nu există nici măcar o apariție a numerelor de la 1 la 5 în legătură cu conjugările: întotdeauna referința la o clasă de conjugare este explicită! Singura asociere posibilă ar fi folosirea numerelor care apar în lista în care se enumeră unele dintre criterii (trei la număr). Dacă s-ar folosi aceeași logică, dar folosind alt criteriu, am fi putut avea alt manual în care să avem conjugările de la a la i! 

Că problema este a acestui manual și nu a programei putem vedea cercetînd și alte manuale! De pildă, în cel de la editura Aramis:

Din motive evidente, conjugarea verbelor nu va mai putea fi dată la examene din acest motiv! Adevărul e că pe site-ul ISE, programa în vigoare nu conține nimic referitor la conjugările verbului!

Notă: despre conjugarea verbelor (dar folosind GLR) am mai scris aici.