servicii de inteligență?

Nu prea îmi vine să cred că există o persoană care cunoaște limba română (chiar fără să știe limba engleză) căreia să nu i se pară suspectă expresia „servicii de inteligență”...

Pare că sursa este mediafax, care și-au dat seama de gogomănie, dar corectura este la nivelul articolului!

Și nu este singura ocurență în spațiul media: găsim mai multe exemple aici.

bullying..

O noțiune nouă a apărut în legislație înaintea dicționarelor: bullyingul! Spre deosebire de violența fizică (pedepsită și pînă acum), bullyingul este o forma de hărțuire psihologică (vezi definiția termenului aici)

Din păcate, este folosit fără discernămînt în media, ceea ce va avea drept rezultat răspîndirea unor sensuri inexistente (și astfel termenul va deveni inutilizabil).

Cel mai bun exemplu este o știre Mediafax de azi:

Ne putem gîndi că autorul nu cunoaște termenul și de aceea în folosește greșit. Dar nu, explicația vine în articol ceva mai jos:

Culmea că prin această știre se poate da clarifica conceptul de analfabetism funcțional: citești ceva și nu înțelegi despre ce este vorba! În aceste condiții, nici nu mai sens să vorbesc despre folosirea greșită a cratimei (vezi aici un articol despre asta).

Etimologia cuvîntului pix

Se poate crede că etimologia cuvintelor recent „achiziționate” de limbă este o treabă simplă, însă nu întotdeauna se întîmplă asta (vezi, de exemplu, branulă). Este și cazul lui pix, care nu are cum să fie prea vechi (măcar pentru că pixul a fost inventat abia în 1938). 

Sare în ochi faptul că nu există un termen specific pentru pix în limbile mai importante: ball pen sau ballpoint pen în engleză, stylo à bille în franceză, penna a sfera în italiană și Kugelschreiber în germană! Informal, în franceză se mai spune bic (de la compania BIC), iar în engleză și italiană biro (de la produsul Biro, numele inițial al instrumentului, creat după numele inventatorului, maghiarul László Bíró)! 

Este evident că etimologiile prezentate în dicționarele mai importante sînt eronate, căci apar prea multe variante posibile. Sigur, tehnic vorbind, una dintre variante ar putea fi cea corectă, însă nu pare cazul aici:

• pick (din engleză) în DEX;
• byk (din franceză, dar cu mențiunea confer) în MDA – preluare din DLR;
• pix (din engleză) în MDN;
• nume comercial (fără alte referințe).

Nu numai etimologia, ci și informația temporală din MDA/DLR pare dubioasă, așa că primul lucru întreprins a fost căutarea pe Google. Evident, este imposibil de aflat ceva, termenul e prea comun și ca atare există extrem de multe informații (inutile), astfel că și dacă ar exista ceva, este aproape imposibil de găsit acul în carul cu fîn!

Al doilea pas a fost căutarea șirului de litere pix prin colecția de ziare vechi, acțiune care a dat rapid rezultate (înaintea anului 1965 oferit de MDA/DLR):

Am găsit în Informația Bucureștiului din 7 ianuarie 1954 - nr. 139:

Steagul Roșu din 7 august 1954 - nr. 115:

în Universul din 29 martie 1951 - nr. 73:

și cel mai vechi text cu pix ca substantiv comun în Adevĕrul din 28 februarie 1949 - nr. 17401:

E interesant că din context reiese (cel puțin în unele articole) că e vorba de fapt de un fel de creion (sau pix-creion/creion-pix, cum preferați). Am descoperit cîteva ocurențe foarte vechi, care sugerează o denumire comercială (în două locuri s-a folosit clarificarea tip „Pix”), așa că am trecut la verificarea reclamelor. „Succesul” nu s-a lăsat așteptat și am găsit cîteva reclame la un produs Montblanc... Pix, care este exact produsul pe care îl căutam! Iată cîteva exemple:

• Curentul din  7 decembrie1942 - nr. 5321;
• Universul din 29 octombrie 1941 - nr. 294;
• Romania din 14 decembrie 1939 - nr. 555;

Cu informațiile găsite pînă acum putem descoperi rapid pe Google ce nu am putut la început, și anume colecția Montblanc PIX care există și acum! Avînd în vedere că firma Montblanc este germană, cred că putem spune fără probleme că pix vine din germană! Mai rămîne să descoperim dacă are vreo însemnătate sau e doar un simplu nume ales de marketing! 

De remarcat două lucruri: primul ar fi că firma Montblanc este o firmă scumpă, ceea ce înseamnă că numele nu s-a răspîndit odată cu produsele vîndute, ci mai curînd datorită faimei companiei și succesului produsului în rîndul celor care-și permiteau  – exprimarea „tip Pix” devine mai de înțeles acum: probabil instrumentul de scris a fost copiat și vîndut în variante mai ieftine. Al doilea lucru demn de menționat: linia Pix a apărut în 1934, deci înaintea inventării pixului (cum spuneam, în 1938), iar descrierea produsului îl face mai curînd mai apropiat de creion; de altfel mină desemna în anii aceia exclusiv mina de creion (altă curiozitate din DEX ar fi inexistența sensului corespunzător minei de pix)!

Totuși, din combinarea acestor informații rezultă evoluția sensurilor termenului: Pix (nume propriu) ➡ pix (creion mecanic, generic) ➡ pix (creion mecanic, dar și cel cu pastă)  ➡ pix (doar cel cu pastă, pentru creionul mecanic preferîndu-se calificarea pix-creion). 

Adăugare ulterioară: colegul Tavi Mocanu de la dexonline a trimis o întrebare direct la sursă și avem confirmarea că numele ales pentru linia Pix este pur și simplu o alegere de marketing, fără vreo semnificație specială: PIX, hat keine tiefgründige Bedeutung. Es sollte etwas Kurzes und einprägendes sein. 

petrol... crud

Nu trebuie să știi foarte bine o limbă străină pentru a înțelege că există anumite sintagme care nu se traduc cuvînt cu cuvînt. Cu atît mai puțin nu trebuie să se întîmple în cazul unor persoane care se presupune că sînt școlite!

În afară de motivul mai sus menționat, crude oil nu se va traduce niciodată în română cu *petrol crud și pentru că:

• petrol este suficient. Sau țiței (sînt sinonime). La englezi oil poate fi ambiguu, la noi petrol sau țiței nu;
• crud înseamnă altceva în română;
• dacă ținem neapărat să punem ceva după petrol, folosim brut, nerafinat șamd;

De remarcat că nu este o greșeală singulară: găsim multe exemple similare în știri: vezi aici!

a se face scrum...

Incapacitatea unor jurnaliști de a ocoli șabloanele de exprimare poate conduce la combinații rizibile.

Deși se înțelege ideea textului (distrugere totală), nu cred că poate cineva să nu se gîndească la faptul că metalul din care sînt făcute mașinile nu se pot transforma în scrum!

Mai grav pe termen lung e faptul că, repetate (în special în media), aceste mici erori ajung să nu mai fie sesizate sau ca sensul să migreze încet-încet către ceva care nu mai are vreo legătură logică cu sensul inițial! (Mai știți că vă mirați că anumite expresii nu au nici un fel de logică în limbă? asta se întîmplă!)