Se afișează postările cu eticheta traduceri proaste. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta traduceri proaste. Afișați toate postările

joi, 20 octombrie 2022

Nume propriu, articol lipsă

În ultimul timp a intrat în „arsenalul” unor jurnaliști o nouă greșeală: lipsa articolului la numele proprii (de țări și orașe în special)! Cu siguranță este un model preluat de jurnaliști care nu înțeleg prea bine nici limba sursă (engleza sau franceza) și nici cea țintă (româna)!







sâmbătă, 2 iulie 2022

crumble?

Știm că trebuie să fie ceva în neregulă cu romgleza postului atunci cînd „chocolate soil” este tradus prin „crumble de ciocolată”! 


Nu m-am prins de la început dacă este o crumblă, o crumble sau un crumble, dar emisiunea mi-a rezolvat imediat problema!




luni, 1 februarie 2021

decolteu... copertă!

Nu e clar la ce se gîndesc traducătorii companiilor internaționale cînd inventează sintagme inexistente în limba română. Astfel cross over dress devine, în mintea respectivului „rochie cu decolteu tip copertă”. Misterul pare să se deslușească în momentul în care vedem denumirea nemțească a produsului, care pare punctul de start al „traducerii”: Kleid mit Kuvert-Ausschnitt!

Ca să fim cinstiți, vina nu aparține 100% traducătorului, ci există o mare problemă care e trecută sub tăcere. Probabil rochii similare vor purta numele de „rochii portofel” sau „cu decolteu tip plic” pentru că nici măcar la nivel de site nu există o tentativă de sistematizare a denumirilor! Ce să mai așteptăm de o unificare a terminologiei la nivelul întregii industrii! 

miercuri, 7 octombrie 2020

fenomenul „gît de sticlă”...

E a doua oară săptămîna asta cînd văd tradus greșit termenul bottleneck din limba engleză. Și dacă este acceptabil la nea Gheorghe care nu știe bine nici română, nici engleză mai treacă-meargă, atunci cînd te dai specialist ar trebui să stăpînești terminologia (termenul consacrat pentru fenomen este „gâtuire” sau, dacă este vorba de trafic, „ambuteiaj”), nu să preiei pe nemestecate gafele din wikipedia. 


Din păcate nu numai traducerea este greșită, ci și însăși alegerea fenomenului de gîtuire (bottleneck), care descrie o limitare concretă a opțiunilor posibile, pe cînd cel definit în articol pare să fie mai curînd un fenomen de contaminare a opțiunilor (nimeni nu îți impune să votezi consilierul din același grup cu primarul, ci este doar o decizie subiectivă).

luni, 5 octombrie 2020

Subtitrări...

Lăsînd la o parte perla „vom știi” – marca „înregistrată” Netflix – ar fi foarte interesant de aflat dacă cineva se prinde ce a vrut să spună traducătorul  dacă nu știe ce a spus autorul!

Pentru cei care nu și-au dat seama, eu am auzit: „we won't know whether there is a God in heaven until is too late... for me”

marți, 11 august 2020

ucidere *barbarică...

Din ce în ce mai mulți „jurnaliști” (pe unele site-uri, ca Digi de exemplu, li se spune „editori web”) au impresia că limba română e traducerea limbii engleze (sau franceze, după caz, dar mai rar în ziua de azi). Un fel de furculision, învîrtision, dar pe invers!

În situația de față, cineva a zis barbaric în engleză, păi barbaric și-n română! Deși în engleză barbar din română se poate spune și barbarian (ca substantiv), și barbaric (ca adjectiv)!


Ca să fie situația penibilă pînă la capăt, trebuie să spun că există în limba română barbaric, însă înseamnă cu totul altceva decît ar putea crede „autorul”: mustață barbarică înseamnă „mustață răsucită-n sus”.

joi, 2 iulie 2020

Livrăm copii în 25 de minute...

Chiar nu cred că vreun român ar putea face confuzie între travaliu și livrare, așa că aș da vina pe lipsa de profesionalism...

Curios e că articolul susține că traducerea ar fi preluată din Marca, dar în limba spaniolă parto nu are și sensul „travaliu”!

joi, 25 iunie 2020

combustibil... albastru!

Am descoperit cu uimire într-un articol o expresie oarecum ciudată – combustibil albastru –  dar din context ne dăm seama că se referă la gaz. În limba română, culoarea albastră este asociată cu apa, iar expresia „energia albastră” reprezintă energia obținută de la hidrocentrale sau, prin extindere de sens, din orice fel de sistem care implică apa (de exemplu mareele oceanelor), astfel că sintagma nu prea are nici un fel de noimă!


Descoperim pe internet faptul că formularea este consacrată în limba rusă (nu și bulgară), e de sorginte sovietică (pare că apare în dicționarele de profil încă din 1971), ceea ce se corelează cu rezultatele căutării prin știrile Google, care ne arată că expresia este folosită în Republica Moldova, Ucraina sau în știrile importate pe filieră rusă... Ceea ce spune multe despre sursele autorului articolului (mai ales că subiectul nu este Rusia sau Moldova, ci... Bulgaria)!

Dacă credeați că se importă numai cuvinte și expresii din limba engleză, iată că există sintagme, precum combustibil albastru, care provin din limba rusă, chiar rusa sovietică, prin filieră moldovenească sau ucraineană!

sâmbătă, 21 martie 2020

testat pozitiv...

Odată cu noul coronavirus am importat și o nouă formulare improprie – testat pozitiv – găsim zeci de mii de rezultate numai în zona știrilor! Există și varianta mult mai puțin folosită detectat pozitiv, dar pare doar o încercare de a nu repeta cuvîntul testat (totuși, cred că e o opțiune mai aproape de limba română). Deja avem trei tabere în funcție de prepoziția folosită după expresie: la (15%), cu (66%) și pentru (19%). Dacă pentru pare să fie varianta traducătorului leneș (echivalare directă for - pentru dacă spunem „testat pozitiv” de ce ar mai conta nuanțele?), surprinde preferința pentru cu și, de asemenea, lipsa lui de (pare cea mai potrivită opțiune pentru verbul a testa).

În limba română se spune de obicei „are boala cutare”, „i s-a descoperit boala cutare” sau, dacă ținem neapărat la a testa „rezultatul la testarea pentru boala X a ieșit pozitiv”. Poate stupid că trebuie explicat, dar testarea reprezintă altceva decît rezultatul! În limba engleză, vestul to test are și o valoare intranzitivă, exact cea corespunzătoare expresiei tested positive for, însă limba română nu are (cel puțin deocamdată) o asemenea valoare și de aceea formularea ar trebui evitată!

Pare destul de evident că formularea cea nouă este strîns legată de epidemie, cel puțin din două motive, ambele oferite de Google:
  • numărul știrilor în care formularea nu e asociată cu noul coronavirusul reprezintă mai puțin de 0,1% din totalul știrilor care conțin formularea;
  • rezultatele de pe Google Trends (vezi imaginea);


Cele cîteva zeci de știri care conțin formularea „testat pozitiv” se referă aproape în exclusivitate la dopaj, ceea ce înseamnă că formularea din engleză a fost importată de jurnaliști sportivi (cunoscuți pentru traduceri aproximative), însă nu mi-e clar cum a reușit să se extindă așa rapid... Rămîne să vedem dacă sintagma va fi folosită și după pandemie!

sâmbătă, 22 februarie 2020

Ulei de... castor!

Nu, nu e untură de cățel sa zeamă de pisică, e doar o greșeală (cam jenantă) de traducere! Castor în limba engleză înseamnă „ricin” și, normal, ca toate greșelile penibile de traducere, se poate găsi nu numai în filme, ci în toată presa: vezi aici!



joi, 23 ianuarie 2020

servicii de inteligență?

Nu prea îmi vine să cred că există o persoană care cunoaște limba română (chiar fără să știe limba engleză) căreia să nu i se pară suspectă expresia „servicii de inteligență”...
Pare că sursa este mediafax, care și-au dat seama de gogomănie, dar corectura este la nivelul articolului!

Și nu este singura ocurență în spațiul media: găsim mai multe exemple aici.


marți, 24 decembrie 2019

Gangurile din New York...

Dacă redactorul știrilor ProTV nu știe limba engleză, nici limba română, atunci inventează sensuri noi pentru gang!


miercuri, 14 august 2019

aliniat sau alineat?


Aliniat înseamnă „ordonat în linie”, alineat înseamnă (printre altele) „pasaj dintr-o lege”...

Trebuie spus că traducerea nu are nici o legătură cu ce înseamnă în engleză expresia sau măcar doar  substantivul catch „complicație, dificultate (nu foarte evidentă)”. Și mai distractiv este faptul că nu se potrivește nici cu traducerea aceluiași titlu (dar altă producție)!



marți, 30 iulie 2019

Capere și căprioare...

Azi m-a pus dracu' să caut rețeta de sos tartar... Ce recomandă Google? O pagină de wiki în engleză, tradusă și pusă la loc de cinste:

Pentru cine vrea să vadă mai clar:

O fi traducerea făcută de Google Translate (nu se verifică ipoteza, vezi mai jos), însă sub nici o formă nu trebuie să credem că o atare traducere este inventată de o mașină (ci ea este creată statistic din traduceri ale oamenilor)...


marți, 22 ianuarie 2019

O fasole, două...


Pe conservă era și un text în engleză – four beans salad – ,așadar trebuie să fim mulțumiți că „traducătorul” nu a preferat „patru salate de fasole” sau „patru boabe pentru salată”... :)

Curioșii pot verifica faptul că fasole este singularia tantum (în tabul declinări):







sâmbătă, 18 august 2018

epidemie de cocaină și pestă porcină

Orice e posibil, inclusiv o „epidemie” de cocaină, atunci cînd traducătorul vorbește romgleza, nu româna... Mă rog, poate traducătorul nu este unul delăsător, care consideră româna un fel de engleză cu flexiuni, ci un vizionar care luptă cu conservatorismul limbii române – în română, epidemie are doar sensul legat de boală: „extinderea a unei boli (contagioase), molimă” –, însă tot nu-mi pot stăpîni zîmbetul la întîlnirea sintagmei!


Totuși, cazul acesta este fericit, căci, întîmplător (doar întîmplător), termenii constituenți ai cuvîntului nu fac referire la boli: επι- „pe, deasupra”, δέµος „lume, mulțime, populație”, deci o eventuală migrare a sensului către „lucru negativ care se extinde rapid/afectează o mare parte din populație” nu ar fi o gaură-n cer! Însă denaturarea sensului este evidentă la folosirea termenului epidemie pentru porci (vezi imaginile), termenul consacrat pentru animale fiind epizootie.





Poate merită menționat și faptul că deși epidemia este prezentată de dicționare ca fiind extinderea unei boli infecțioase, dar mai peste tot vezi „epidemia se extinde”...

sâmbătă, 28 iulie 2018

deșeuri municipale...

Cine ajunge într-o benzinărie și nu ține ochii-n pămînt imposibil să nu observe cutiile metalice galbene avînd  inscripția: deșeuri municipale!

Pentru oricine familiarizat cu limba română, municipal înseamnă „care aparține unui municipiu; care este caracteristic unui municipiu; care ține de municipalitate”, noțiunea de apartenență fiind în afara oricărui dubiu. Astfel

Termenii care sînt des asociați cu municipal în mediul online (dar pot extrapola faptul că și în vorbirea curentă se întîmplă la fel) :
  • spital
  • campionat
  • ștrand
  • club
  • teatru
confirmă explicația dicționarelor. Numitorul comun este evident: ideea de instituție, organizație!

Cum, în mod evident, deșeurile nu reprezintă o instituție, imediat ne gîndim la principalii: termeni impuși de lege, limbaj corporatist de lemn sau traduceri proaste! În cazul de față, avem jackpot: toate cele trei!

Cu un pic de străduință găsim definiția sintagmei în Anexa I a HG 162/2002:
h) Deșeuri municipale - deșeuri menajere și alte deșeuri care, prin natura sau compoziție, sunt similare cu deșeurile menajere și care sunt generate pe raza localităților.
Traducerea ca atare ar putea să fie sugestia traducătorilor români din cadrul instituțiilor Uniunii Europene, dar nu pot fi totuși sigur că ei au creat ciudățenia (poate doar au preluat-o din legislația românească), mai ales că cele 3 variante pentru sintagma „municipal waste” sugerează că și pentru „deșeurile municipale” (112 ocurențe în legile noastre) „deșeurile urbane” (34 de ocurențe) și pentru „deșeurile orășenești” (9 documente) creația este a legislativului (sigur, probabil tot prin intermediul unor traducători)!





miercuri, 25 iulie 2018

melis(s)ă

Cei care nu au auzit de melisă (scris cu un singur s, totuși) pot fi liniștiți: e o variantă importată a plantei numite popular roiniță (bine, sînt convins că nici numele acesta nu este foarte cunoscut) și se găsește în compoziția a numeroase ceaiuri medicinale!

Cum s-a ajuns totuși la traducerea proastă? Planta se numește în engleză lemon balm (lemon „lămîie”, balm „baslam, rășină, preparat aromatic”), dar deseori e folosită doar partea a doua a numelui (balm), ceea ce face ca dicționarele să îl înregistreze pe balm și cu sensul de melisă (deși indicația e clară balm = lemon balm).

Altfel, faptul că producătorii cutiei au eșuat lamentabil (și traducerea, și numele cu s dublat, și ortografia greșită cu L mare) este ceva obișnuit în comerțul românesc. Sigur, nu trebuie să ne așteptăm la cheltuieli imense cu ambalajul, însă investiția a 5 minute pentru verificarea textului nu poate afecta profitul!

P.S. Interesant că și această plantă a fost folosită pentru crearea unei băuturi alcoolice! Vezi și exemplul din DLRLC:
Constantin Racoviță muri pe tron, victimă a patimei sale pentru melisă și băuturile spirtoase. (Al. Odobescu, Scrieri literare și istorice, vol. I, pagina 264)




duminică, 18 martie 2018

vineri, 5 ianuarie 2018

Răzbunare...

Dorința de senzațional căutată de anumiți ziariști le expune de cele mai multe ori carențele de limba română. Comentariul „live” decent (care a tradus firesc revenge cu revanșă) a fost practic anulat de editorul articolului care s-a gîndit probabil că răzbunare va atrage mai mulți cititori. Cu această acțiune, ziaristul a reușit doar să dovedească că limba română este o mare enigmă:
  • termenul răzbunare pur și simplu nu se potrivește în contextul sportiv;
  • revanșă are oricum, pe lîngă sensul sportiv, și sensul de răzbunare, deci schimbarea e cu atît mai de neînțeles; 


Etichete

Adevărul (10) Agerpres (8) Alexandru Graur (14) Antena 3 (10) Auchan (8) B1 (3) BBC (3) Constituția (3) DEX (17) DOOM (6) DOOM2 (28) Digi (24) Digi 24 (64) Emil Grădinescu (3) Evaluarea Națională (7) Evenimentul zilei (17) Gabriela Vrînceanu Firea Pandele (4) HBO (7) Libertatea (9) Liviu Pop (3) Ministerul Educației (6) Parlament (3) Radu Paraschivescu (2) Realitatea TV (16) România Liberă (16) SRI (2) Stelian Tănase (2) adjectiv (3) articol sportiv (4) barbarism (20) beție de cuvinte (7) clasificat (3) cratimă (10) cum ne exprimăm corect (51) cum pronunțăm corect (19) cum scriem corect (44) cuvinte folosite greșit (257) cuvinte inventate (17) cuvinte pocite (4) cuvinte rar folosite (3) cuvinte redescoperite (12) cuvinte scrise greșit (53) cuvinte străine (7) cuvinte încîlcite (4) decît (4) dexonline (36) diacritice (9) eroare semantică (6) erori DEX (3) erori DOOM (1) etimologie (45) false friends (10) fotbal (10) furculision (6) grad de comparație (3) gramatică (5) greșeli de scriere monumentale (4) hipercorectitudine (5) inconsecvențe DOOM2 (7) jurnaliști (101) lipsă de logică (12) mama ei de topică! (4) marketing (11) monumente (3) muta cum liquida (9) noștrii (6) nume de persoane (7) ortografie (21) oximoron (11) pațachină (1) pleonasm (32) plural (10) politician (7) presă (5) prim-ministru (7) programă (3) prostul nu e prost destul... (3) publicitate (12) reforma ortografică (9) reporter (2) rimel (1) s-a răsturnat căruța cu proști (5) statistici (10) texte juridice (3) top căutări (29) traducere (18) traduceri proaste (26) virgula (9) vroiam (1) î din i (6)