În ultimul timp a intrat în „arsenalul” unor jurnaliști o nouă greșeală: lipsa articolului la numele proprii (de țări și orașe în special)! Cu siguranță este un model preluat de jurnaliști care nu înțeleg prea bine nici limba sursă (engleza sau franceza) și nici cea țintă (româna)!
joi, 20 octombrie 2022
sâmbătă, 2 iulie 2022
crumble?
Știm că trebuie să fie ceva în neregulă cu romgleza postului atunci cînd „chocolate soil” este tradus prin „crumble de ciocolată”!
Nu m-am prins de la început dacă este o crumblă, o crumble sau un crumble, dar emisiunea mi-a rezolvat imediat problema!
luni, 1 februarie 2021
decolteu... copertă!
Nu e clar la ce se gîndesc traducătorii companiilor internaționale cînd inventează sintagme inexistente în limba română. Astfel cross over dress devine, în mintea respectivului „rochie cu decolteu tip copertă”. Misterul pare să se deslușească în momentul în care vedem denumirea nemțească a produsului, care pare punctul de start al „traducerii”: Kleid mit Kuvert-Ausschnitt!
Ca să fim cinstiți, vina nu aparține 100% traducătorului, ci există o mare problemă care e trecută sub tăcere. Probabil rochii similare vor purta numele de „rochii portofel” sau „cu decolteu tip plic” pentru că nici măcar la nivel de site nu există o tentativă de sistematizare a denumirilor! Ce să mai așteptăm de o unificare a terminologiei la nivelul întregii industrii!miercuri, 7 octombrie 2020
fenomenul „gît de sticlă”...
E a doua oară săptămîna asta cînd văd tradus greșit termenul bottleneck din limba engleză. Și dacă este acceptabil la nea Gheorghe care nu știe bine nici română, nici engleză mai treacă-meargă, atunci cînd te dai specialist ar trebui să stăpînești terminologia (termenul consacrat pentru fenomen este „gâtuire” sau, dacă este vorba de trafic, „ambuteiaj”), nu să preiei pe nemestecate gafele din wikipedia.
Din păcate nu numai traducerea este greșită, ci și însăși alegerea fenomenului de gîtuire (bottleneck), care descrie o limitare concretă a opțiunilor posibile, pe cînd cel definit în articol pare să fie mai curînd un fenomen de contaminare a opțiunilor (nimeni nu îți impune să votezi consilierul din același grup cu primarul, ci este doar o decizie subiectivă).
luni, 5 octombrie 2020
Subtitrări...
Lăsînd la o parte perla „vom știi” – marca „înregistrată” Netflix – ar fi foarte interesant de aflat dacă cineva se prinde ce a vrut să spună traducătorul dacă nu știe ce a spus autorul!
Pentru cei care nu și-au dat seama, eu am auzit: „we won't know whether there is a God in heaven until is too late... for me”
marți, 11 august 2020
ucidere *barbarică...
În situația de față, cineva a zis barbaric în engleză, păi barbaric și-n română! Deși în engleză barbar din română se poate spune și barbarian (ca substantiv), și barbaric (ca adjectiv)!
Ca să fie situația penibilă pînă la capăt, trebuie să spun că există în limba română barbaric, însă înseamnă cu totul altceva decît ar putea crede „autorul”: mustață barbarică înseamnă „mustață răsucită-n sus”.
joi, 2 iulie 2020
Livrăm copii în 25 de minute...
Curios e că articolul susține că traducerea ar fi preluată din Marca, dar în limba spaniolă parto nu are și sensul „travaliu”!
joi, 25 iunie 2020
combustibil... albastru!
Descoperim pe internet faptul că formularea este consacrată în limba rusă (nu și bulgară), e de sorginte sovietică (pare că apare în dicționarele de profil încă din 1971), ceea ce se corelează cu rezultatele căutării prin știrile Google, care ne arată că expresia este folosită în Republica Moldova, Ucraina sau în știrile importate pe filieră rusă... Ceea ce spune multe despre sursele autorului articolului (mai ales că subiectul nu este Rusia sau Moldova, ci... Bulgaria)!
Dacă credeați că se importă numai cuvinte și expresii din limba engleză, iată că există sintagme, precum combustibil albastru, care provin din limba rusă, chiar rusa sovietică, prin filieră moldovenească sau ucraineană!
sâmbătă, 21 martie 2020
testat pozitiv...
În limba română se spune de obicei „are boala cutare”, „i s-a descoperit boala cutare” sau, dacă ținem neapărat la a testa „rezultatul la testarea pentru boala X a ieșit pozitiv”. Poate stupid că trebuie explicat, dar testarea reprezintă altceva decît rezultatul! În limba engleză, vestul to test are și o valoare intranzitivă, exact cea corespunzătoare expresiei tested positive for, însă limba română nu are (cel puțin deocamdată) o asemenea valoare și de aceea formularea ar trebui evitată!
Pare destul de evident că formularea cea nouă este strîns legată de epidemie, cel puțin din două motive, ambele oferite de Google:
- numărul știrilor în care formularea nu e asociată cu noul coronavirusul reprezintă mai puțin de 0,1% din totalul știrilor care conțin formularea;
- rezultatele de pe Google Trends (vezi imaginea);
Cele cîteva zeci de știri care conțin formularea „testat pozitiv” se referă aproape în exclusivitate la dopaj, ceea ce înseamnă că formularea din engleză a fost importată de jurnaliști sportivi (cunoscuți pentru traduceri aproximative), însă nu mi-e clar cum a reușit să se extindă așa rapid... Rămîne să vedem dacă sintagma va fi folosită și după pandemie!
sâmbătă, 22 februarie 2020
Ulei de... castor!
joi, 23 ianuarie 2020
servicii de inteligență?
Pare că sursa este mediafax, care și-au dat seama de gogomănie, dar corectura este la nivelul articolului!
Și nu este singura ocurență în spațiul media: găsim mai multe exemple aici.
marți, 24 decembrie 2019
Gangurile din New York...
miercuri, 14 august 2019
aliniat sau alineat?
Aliniat înseamnă „ordonat în linie”, alineat înseamnă (printre altele) „pasaj dintr-o lege”...
Trebuie spus că traducerea nu are nici o legătură cu ce înseamnă în engleză expresia sau măcar doar substantivul catch „complicație, dificultate (nu foarte evidentă)”. Și mai distractiv este faptul că nu se potrivește nici cu traducerea aceluiași titlu (dar altă producție)!
marți, 30 iulie 2019
Capere și căprioare...
Pentru cine vrea să vadă mai clar:
O fi traducerea făcută de Google Translate (nu se verifică ipoteza, vezi mai jos), însă sub nici o formă nu trebuie să credem că o atare traducere este inventată de o mașină (ci ea este creată statistic din traduceri ale oamenilor)...
marți, 22 ianuarie 2019
O fasole, două...
Pe conservă era și un text în engleză – four beans salad – ,așadar trebuie să fim mulțumiți că „traducătorul” nu a preferat „patru salate de fasole” sau „patru boabe pentru salată”... :)
Curioșii pot verifica faptul că fasole este singularia tantum (în tabul declinări):
sâmbătă, 18 august 2018
epidemie de cocaină și pestă porcină
Totuși, cazul acesta este fericit, căci, întîmplător (doar întîmplător), termenii constituenți ai cuvîntului nu fac referire la boli: επι- „pe, deasupra”, δέµος „lume, mulțime, populație”, deci o eventuală migrare a sensului către „lucru negativ care se extinde rapid/afectează o mare parte din populație” nu ar fi o gaură-n cer! Însă denaturarea sensului este evidentă la folosirea termenului epidemie pentru porci (vezi imaginile), termenul consacrat pentru animale fiind epizootie.
Poate merită menționat și faptul că deși epidemia este prezentată de dicționare ca fiind extinderea unei boli infecțioase, dar mai peste tot vezi „epidemia se extinde”...
sâmbătă, 28 iulie 2018
deșeuri municipale...
Pentru oricine familiarizat cu limba română, municipal înseamnă „care aparține unui municipiu; care este caracteristic unui municipiu; care ține de municipalitate”, noțiunea de apartenență fiind în afara oricărui dubiu. Astfel
Termenii care sînt des asociați cu municipal în mediul online (dar pot extrapola faptul că și în vorbirea curentă se întîmplă la fel) :
- spital
- campionat
- ștrand
- club
- teatru
Cum, în mod evident, deșeurile nu reprezintă o instituție, imediat ne gîndim la principalii: termeni impuși de lege, limbaj corporatist de lemn sau traduceri proaste! În cazul de față, avem jackpot: toate cele trei!
Cu un pic de străduință găsim definiția sintagmei în Anexa I a HG 162/2002:
h) Deșeuri municipale - deșeuri menajere și alte deșeuri care, prin natura sau compoziție, sunt similare cu deșeurile menajere și care sunt generate pe raza localităților.
Traducerea ca atare ar putea să fie sugestia traducătorilor români din cadrul instituțiilor Uniunii Europene, dar nu pot fi totuși sigur că ei au creat ciudățenia (poate doar au preluat-o din legislația românească), mai ales că cele 3 variante pentru sintagma „municipal waste” sugerează că și pentru „deșeurile municipale” (112 ocurențe în legile noastre) „deșeurile urbane” (34 de ocurențe) și pentru „deșeurile orășenești” (9 documente) creația este a legislativului (sigur, probabil tot prin intermediul unor traducători)!miercuri, 25 iulie 2018
melis(s)ă
Cei care nu au auzit de melisă (scris cu un singur s, totuși) pot fi liniștiți: e o variantă importată a plantei numite popular roiniță (bine, sînt convins că nici numele acesta nu este foarte cunoscut) și se găsește în compoziția a numeroase ceaiuri medicinale!Cum s-a ajuns totuși la traducerea proastă? Planta se numește în engleză lemon balm (lemon „lămîie”, balm „baslam, rășină, preparat aromatic”), dar deseori e folosită doar partea a doua a numelui (balm), ceea ce face ca dicționarele să îl înregistreze pe balm și cu sensul de melisă (deși indicația e clară balm = lemon balm).
Altfel, faptul că producătorii cutiei au eșuat lamentabil (și traducerea, și numele cu s dublat, și ortografia greșită cu L mare) este ceva obișnuit în comerțul românesc. Sigur, nu trebuie să ne așteptăm la cheltuieli imense cu ambalajul, însă investiția a 5 minute pentru verificarea textului nu poate afecta profitul!P.S. Interesant că și această plantă a fost folosită pentru crearea unei băuturi alcoolice! Vezi și exemplul din DLRLC:
Constantin Racoviță muri pe tron, victimă a patimei sale pentru melisă și băuturile spirtoase. (Al. Odobescu, Scrieri literare și istorice, vol. I, pagina 264)
































