Virgula între subiect și complementul direct

Virgula dintre subiect și predicat este considerată o marcă a inculturii ortografice însă puțină lume știe că de fapt regula este un pic mai puternică! Predicatul nu se separă prin virgulă nici de:
- complementul direct;
- complementul indirect;
- circumstanțiale (cu excepția cazurilor cînd acestea sînt puse înaintea predicatului, între subiect și predicat);

Se pare că nici cei de la HotNews nu cunosc acest lucru...

Virgula

Virgula

Dintre semnele de punctuație am putea spune că cea mai mare enigmă pentru vorbitorii (mă rog, scriitorii) de limbă română este virgula! La confuzia aproape generalizată contribuie din plin și norma (în speță Gramatica limbii române ediția din 2008 și Îndreptarul ortografic, ortoepic și de punctuație, ultima ediție, 1996).

Există cel puțin 3 motive obiective care complică înțelegerea folosirii virgulei:

• virgula este asociată cu o pauză scurtă în vorbire, însă există și alte semne de punctuație cu funcție similară (linia de pauză, punctul și virgula, parantezele);
• pauza în vorbire nu înseamnă automat folosirea virgulei sau a altui semn de punctuație: ritmul propoziției impune uneori o pauză similară cezurei din poezie: uneori apare o pauză între subiect (sau propoziția subiectivă) și predicat;
• norma de folosire a virgulelor este neclară:
• unele reguli pot fi și opționale;
• unele „reguli” conțin de obicei;
• aproape toate regulile implică cunoștințe avansate de gramatică;
• unele reguli presupun existența unei topici standard, dar aceasta nu este definită nicăieri;

Conform Îndreptarului (nu contează ediția – regulile au rămas aceleași de la prima ediție, doar numerotarea poate fi un pic diferită), virgula este:

• obligatorie:
• în enumerări, dacă nu se folosește și sau sau – §216, §217; 
• la folosirea apoziției explicative – §220;
• pentru separarea construcțiilor participiale sau gerundive de la începutul propoziției – §223;
• pentru separarea propozițiilor incidente – §226;
• după adverbele de afirmație și negație – §227;
• pentru separarea interjecțiilor – §229;
• pentru separarea conjuncțiilor/(locuțiunilor) prin urmare și așadar – §231;
• între propozițiile coordonate juxtapuse – § 232;
• între coordonatele de orice fel – §233
• copulative, legate prin nici, nu numai, ci și;
• adversative;
• disjunctive, dacă încep ambele cu: ba, cînd, fie, ori sau sau;
• înainte de conclusive;
• pentru a separa atributiva explicativă (izolată) de termenul pe care îl determină –  §236;
• pentru separarea propoziției cauzale de regentă – §241;
• pentru separarea concesivelor – §245;
• pentru separarea opoziționalelor – §247;
• pentru separarea cumulativelor – §247;
• pentru separarea propozițiilor intercalate în regentă – §249;
• pentru separarea vorbirii directe (le considerăm incidente) – §250;
• interzisă:
• pentru separarea subiectului de predicat – §218;
• pentru separarea complementelor directe și indirecte de predicat – §221;
• pentru separarea predicatului de complementul circumstanțial postpus acestuia – §222;
• înaintea conjuncțiilor însă și deci și a adverbului totuși în interiorul propoziției – §230;
• între propozițiile coordonate legate prin și copulativ sau sau – §234;
• între subiective și regentă – §235;
• între predicative și regentă – §235;
• pentru a separa atributiva determinativă (neizolată) de termenul pe care îl determină –  §236;
• pusă de obicei:
• pentru separarea complementelor circumstanțiale antepuse predicatului (doar cînd acestea sînt puse înaintea predicatului, între subiect și predicat) – §224;
• pentru separarea substantivelor în vocativ –  §228;
• pentru separarea completivelor directe și indirecte așezate înaintea regentei – §237;
• pentru separarea propoziției finale plasate înaintea regentei – §242;
• pentru separarea propozițiilor consecutive – § 244;
• omisă de obicei:
• pentru separarea completive de agent – §238;
• pentru separarea propozițiilor instrumentale – §248;
• pentru separarea propozițiilor sociative – §248;
• pentru separarea propozițiilor de excepție – §248;
• pentru separarea propozițiilor predicative suplimentare – §248;
• opțională:
• în locul unui verb omis prin elipsă – §219;
• pusă doar dacă nu se insistă asupra propoziției:
• pentru separarea circumstanțialei de loc dinaintea regentei – §239;
• pentru separarea circumstanțialei de mod dinaintea regentei – §243;
• pentru separarea circumstanțialei de timp – §240;
• pentru separarea condiționalelor – §246;

În ciuda faptului că toate gramaticile susțin că topica este (aproape) liberă în limba română, unele reguli apelează la conceptul de topică normală, dar fără a explica ce înseamnă această „normalitate”:

• complementele circumstanțiale plasate înaintea locului lor normal în propoziție se separă prin virgule – §225;
• cuvintele cu topica schimbată se separă prin virgule – §226;

Virgula ei de pedeapsă!

Părinții au fost pedepsiți!

O virgulă-n plus și o indentare automată a browserului creează valențe noi unui titlu neglijent!

Astfel, putem crede că pedeapsa a fost găsirea în viață...

Cine dă primul cu piatra?

    Într-un ziar online (varianta pe hîrtie dînd faliment) am descoperit un articol care „înfierează” folosirea greșită a lui *delicvent în loc de delincvent într-o conferință promovată de ICR. Greșeala de pe afiș este evidentă (am mai evidențiat-o în alt articol), nu are sens să o mai discut. Din păcate partea pozitivă a demersului articolului este anulată de titlul acestuia:

Agramatism, marca ICR

    Virgula dintre determinant și determinat este o greșeală la fel de gravă precum virgula dintre subiect și predicat, așa că ne putem lesne aduce aminte de proverbul  „vede paiul din ochiul altora, nu bîrna din ochiul său”...

virgula înainte de și

    În mod evident, nu trebuie să aștept o săptămînă pentru a vă oferi continuarea articolului lui Alexandru Graur despre virgulă...

Despre virgulă, de Alexandru Graur

    Un articol despre virgulă publicat de Alexandru Graur, acum mai bine de 80 de ani, în ziarul Adevărul!

Din nou despre virgulă

    La cîte probleme cauzează în ultimul timp virgula unor ziariști, ar trebui ca dl. Socaciu să pregătească legea pentru înlocuirea ei cu blancul sau viceversa. Din pricina asta nu am mai
    Totuși, acest articol reușește să adune într-un subtitlu scurt 3 greșeli mărișoare și una de stil. Iată perla (nu am mai colorat în roșu greșelile din motive de lipsă de spațiu :) ):

„1 din 5 copii, trăiesc în sărăcie” 

•  Cea mai mare (și nescuzabilă) greșeală este plasarea virgulei între subiect și predicat. Dacă în anumite contexte există o mică pauză de respirație care se poate face între subiect și predicat (și pe care unii o confundă cu o virgulă), aici nu este cazul;
•  A doua greșeală este dezacordul (în număr) între subiect și predicat. Sigur, „*E multe”-urile nu sînt defel scuzabile, însă „somnul rațiunii naște monștri” inclusiv în lingvistică. În mod evident, nu copii este aici subiectul, însă prin complicarea inutilă a enunțului apar premisele erorii...
• A treia eroare o reprezintă formularea (greșită în limba română) 1 din 5 copii. Aici se întrezărește formularea din limba engleză (probabil 1 of 5 children), însă în orice traducere trebuie avută în vedere adaptarea la limba țintă, iar partitivul din limba română anunță cît mai devreme determinatul (corect deci un copil din cinci, caz în care probabil și acordul s-ar fi făcut corect);
• ultima greșeală pe care am descoperit-o este una de stil (minoră): în scris se recomandă ca numerele sub zece să fie scrise cu litere;

    Sigur, toată lumea a înțeles despre ce este vorba, însă o atare măcelărire a limbii române nu face cinste nimănui, cu atît mai puțin unuia care își cîștigă traiul din utilizarea condeiului.

Virgula între subiect și predicat...

    Site-ul de știri hotnews.ro încearcă să fie competitiv și în zona greșelilor! După cum ne-am obișnuit, gogonata cea mai mare apare în titlul articolului:

De ce se scumpesc cu 1 leu, țigările?

    Evident, virgula nu-și are locul acolo, între subiect și grupul verbal (practic între subiect și predicat)! Dar, pînă la urmă, poate că greșeala stă bine acolo (printre prostiile debitate de reprezentantul unui producător de țigări, care, din cîte mai țin minte, a fost jurnalist)...

Virgula pusă unde nu trebuie

Citind un articol din Cațavencu, am aflat că prin părțile sportive ale presei se poartă virgula între subiect și predicat:

 Costea, își ia adio de la Atletico! Vezi ce argentinian minune au luat "Los Colchoneros"!

Oamenii s-au hotărît să pună și ei în glumă virgule între subiect și predicat, însă a treia este între predicat și complementul său direct (un pic altă mîncare de pește)!

În fine, după cîteva zile – mai bine mai tîrziu decît niciodată – ziarul Prosport (online) și-a corectat greșeala! Trustul Realitatea-Cațavencu nu a stat deloc pe gînduri și a replicat cu o virgulă între determinat și determinant:

 Seara a aparţinut filmului ,"Ticăloşi fără glorie".

Deocamdată aici nimeni nu a corectat nimic!