potpuriu

potpuriu la IKEA

Un termen mai rar folosit în limba română este potpuriu, împrumutat din franceză. Cel mai apropiat sinonim ar fi „amestecătură”, căci include toate conotațiile posibile, inclusiv nuanța potențial peiorativă. Trebuie să remarcăm expresivitatea termenului în franceză, unde înseamnă literalmente „oală stricată/putrezită” – Scriban spune că termenul e prelat în franceză din spaniolă, olla podrida – iar inițial desemna un fel de mîncare similar ghiveciului de la noi (acest sens îl găsim și în dicționarele vechi). Al doilea sens este cel de amestec de ierburi și flori uscate (sens preluat în engleză, dar folosit și la noi, e drept, mai rar, poate de aceea nu apare în DEX), al treilea desemnează compilația muzicală (sensul principal din DEX), iar al patrulea o culegere de texte (sens existent, de asemenea în dicționarele mai vechi). Ultimul înțeles ar fi sensul figurat „amestecătură (bizară/ciudată), fără legătură”!

Din păcate, deseori termenii afișați în magazine nu sînt în limba română, uneori preferîndu-se termenii din limba de origine sau, mai rău, o variantă adaptată în limba română. Ceea ce nu e tocmai bine, căci legile protecției consumatorului (în cazul nostru, OG 21/1992, articolul 20) impun folosirea limbii române! În cazul în care trebuie să gestionezi o listă enormă de produse, iar originalele sînt denumite într-o limbă străină, devine imperativ să reușești o traducere decentă (majoritatea responsabililor nu au cunoștințe temeinice de limbă română, ceea ce ar impune angajarea unui colaborator).

Din informațiile pe care le putem extrage din eticheta din imagine putem infera nu numai faptul că responsabilul cu stocurile probabil nu știe că există cuvîntul potpuriu în limba română, dar și că a făcut traducerea din limba engleză: în originalul francez se scrie pot-pourri, în suedeză potpurri, iar în altă limbă nu cred că ar fi necesar să căutăm! Sigur, în cazul de față nu este o mare problemă, cuvîntul englezesc avînd forma și înțelesul foarte similar cu cel românesc, însă nu întotdeauna se întîmplă așa!

Luxuria...

Să atenționezi lumea cînd face o greșeală e un lucru, zic eu, pozitiv (sigur, se vor supăra cei care au orgoliul supradimensionat), însă e bine ca aceste observații să le facă cei care se pricep la domeniul respectiv. Din păcate, uneori dorința de a fi băgat în seamă cu orice preț și lipsa de aplecare către cercetare (adică să existe o minimă verificare a lucrurilor auzite) îi face pe unii să spună lucruri trăznite (precum copiii din emisiunea cu același nume)!

Faptul că în franceză există diferențe între luxe și luxure nu spune nimic despre ceva similar în limba latină (așa cum pare că își dorește proprietarul firmei). Sigur, ne putem amuza pe seama lipsei lui de imaginație, dar asta nu implică că traducerea criticului ar fi în vreun fel corectă!

De altfel și dicționarul de latină (cel online doar în engleză) ne clarifică aberația susținută în respectiva postare! La fel și dicționarul (mai școlăresc, e adevărat) Guțu:

În plus, termenul „desfrîu” are o conotație evident bisericească, ceea ce nu exista în limba latină. Respectînd nuanțele, luxuria mai curînd s-ar traduce „zburdălnicie” în limba română, căci și acesta are sensul de „desfrîu” doar la figurat!  

Ce este cimbrul?

Am descoperit că există controverse despre cum ar trebui să fie tradus thyme din limba engleză: e vorba de cimbru sau altă plantă (vehiculate sînt mai multe, lămîioara/cimbrișorul fiind cele mai folosite).

Deseori ne lovim de o problemă de percepție a limbii și se fac uneori anumite confuzii pentru că mulți cred că:

• cuvintele într-o limbă au un singur sens (în special la plante);
• un termen dintr-o limbă trebuie să aibă un singur corespondent în altă limbă;

Confuzia aceasta se regăsește și în wikipedia, unde editorii simt nevoia să facă o distincție clară între plante!

Adevărul e că în limba română numele de cimbru se aplică mai multe plante, iar două dintre ele în limbajul comun: Satureja hortensis și Thymus vulgaris. Plantele sînt înrudite (familia Lamiaceae) și au miros și gust relativ similar, ceea ce clarifică originea confuziei.

Trebuie să spunem că această neclaritate implică faptul că o rețetă de bucătărie nu va fi niciodată exactă dacă nu specificăm numele științific al plantei!

Pentru cei mai curioși pun și părțile relevante din Dicționarul Etnobotanic al lui Al. Borza sau din Plante cunoscute de poporul român al lui Zaharia Panțu.

„Echerul” parabola

Am primit la „poșta redacției” (dexonline) o fotografie cu un obiect disponibil prin papetării, dar vedeta era traducerea asociată care era „originală”:

Dar iată obiectul numit „echer” (de remarcat că producătorul este unul serios, care probabil nu face traduceri pe :

Poate nu știți, dar echerul este inerent asociat cu unghiul drept, ceea ce face matematic imposibil o eventuală legătură cu parabola!

ECHÉR, echere, s. n. 1. Instrument în formă de triunghi dreptunghic, folosit pentru trasarea unghiurilor drepte sau a dreptelor perpendiculare în plan ori pentru verificarea unghiurilor drepte; colțar. 2. Instrument topografic pentru fixarea pe teren a aliniamentelor perpendiculare. – Din fr. équerre.
sursa: DEX '09 (2009)

Pentru cei care nu au prins vremurile fără computere și imprimante: instrumentul pentru trasarea curbelor se numește florar!

Notă: Mie lista traducerilor mi-a adus aminte de asta: ananas, ananas, ananas, pineapple, ananas...

Limba română chinuită...

Greu de găsit o traducere mai chinuită! Deși cuvintele sînt cunoscute, nu poți scăpa de impresia că citești o limbă străină!

familie... surogat

    Controversele privitoare la noile modalități de a deveni părinte au creat un termen care are cel puțin o conotație negativă (dacă nu îl considerăm chiar jignitor): surogat. Nefiind creat local, am putea crede că nu se poate crea o legătură între cuvînt și accepțiunea de pe vremea comunismului, însă chiar fără potențialele aluzii sensurile din DEX nu se potrivesc conceptului:

SUROGÁT, surogate, s. n. Produs sau preparat care poate să înlocuiască un alt produs sau preparat cu care are unele proprietăți comune. ♦ Fig. Contrafacere, falsificare. – Din germ. Surrogat.
sursa: DEX '09 (2009)

Diferența față de sensul din limba engleză este mare:

Definition of surrogate:
1a: one appointed to act in place of another: v DEPUTY
b: a local judicial officer in some states (such as New York) who has jurisdiction over the probate of wills, the settlement of estates, and the appointment and supervision of guardians
2: one that serves as a substitute
3: v SURROGATE MOTHER

Chiar dacă am admite că folosirea sintagmei mamă-surogat este încetățenită și că nu mai avem ce face (mde, preluare direct din engleză fără a gîndi prea mult), nu prea e de înțeles totuși cum putem accepta extinderea epitetului și la alte cuvinte, ca în familie-surogat (ca aici). Practic, nu ne putem lega nici măcar de un sens din limba engleză, ci pur și simplu se alocă un nou cuvînt (existent deja în limbă) pentru sensul „înlocuitor, substitut”.

Nu știu dacă se va impune construcția, însă pot estima că cele două sensuri ale lui surogat sînt incompatibile și este greu de crezut că vor putea coexista: fie sintagma nouă va fi abandonată, fie sensul vechi, cu conotație negativă, nu va mai fi folosit!

Prăjitură de rahat

Cred că ar avea succes mare prăjitura asta la export!

*ketonă

    Uitîndu-mă întîmplător la un serial cu criminaliști, am făcut ochii mari cînd am văzut folosindu-se termenul dimetil *ketonă ca variantă științifică pentru mai cunoscuta acetonă (probabil că folosirea nomenclaturii chimiei organice îi face mai deștepți în ochii telespectatorilor). S-o spune în engleză dimethyl ketone, dar româna are propriul nomenclator și se spune fie propanonă, fie dimetilcetonă.

    Din cîte știu, fiecare traducător are domenii clare din care face transpunerea dintr-o limbă în alta (familiarizarea cu terminologia unui domeniu fiind destul de dificilă). Cînd traduci un serial polițist se presupune că știi lucruri minimale cum ar fi existența denumirilor științifice diferite pentru substanțele chimice. Iar dacă un traducător îl adaptează pe ketone la „*ketonă”, înseamnă că nu ai trecut de stadiul „furculision”...

Planetă lată...

Traduttore, traditore

    Este firesc ca un site de popularizare a științei să și traducă articole, folosind surse externe (la urma urmei ziarele obișnuite copiază știri și din surse interne), dar te-ai aștepta ca măcar traducerile să fie acurate.
    Te poți gîndi că un traducător ieftin ar putea să nu cunoască limba engleză suficient și să o mai dea în bară (frosty e tradus „răcoros”, ceea ce, chiar dacă e greșit, măcar transmite ideea corectă), dar ce te faci cînd traducătorul nu „simte” limba română și să poată spune „planetă lată”?!
    Una peste alta, este mai mult decît ciudat că Washington Post este citat ca sursă cînd este clar că traducerea este făcută din cu totul altă parte!

Regatul animalelor...

    Pe BBC Knowledge, la finele documentarului The Planet of the Apemen, traducătorul s-a gîndit că animal kingdom poate fi tradus cu „regatul animalelor”. Oare traducerea standard „regnul animal” să fi căzut în desuetudine și din acest motiv să se fi încercat o versiune mai expresivă?
    Asta după ce cu cîteva minute înainte, pe BBC Entertainment, o întrebare despre principalul ingredient al cocktailului Margarita avea opțiunile tutun (deși se auzea clar tabasco) și tequilla...

Cum traducem „dead bodies”?

    Iată cum o poveste emoționantă poate fi neutralizată total de o traducere stupidă! Nu, nu e o glumă, cineva chiar a tradus dead bodies prin „cadavre de oameni morți”. Chiar dacă nu știi limba engleză, măcar cunoștințele de limba română ar trebui să te atenționeze că e ceva în neregulă...

    Ridicolul situației este accentuat de faptul că povestea coreencei este subtitrată, deci nu se poate invoca accentul puternic. Singura explicație e că traducătorul este specializat în același timp în filme gen Rambo și Die Hard, dar și în cele cu zombi...

actualități... vechi?

    Iată ce traducere ne oferă facebook-ul! Lăsînd la o parte traducerea lui stories prin „actualități”, nu prea îmi imaginez cum ar putea suna niște actualități vechi...
   
     Oximoronul – literal însemnînd prost inteligent = vorbă spirituală într-o prostie aparentă – este folosit de obicei ca figură de stil (tăcere elocventă, moarte vie, pianoforte) sau ca joc de cuvinte. Nu cred, totuși, că putem să îi bănuim de așa ceva...

Con(tra)cepția explicațiilor

    Dacă vizitezi pagina „Contracepție” din cadrul enciclopediei Wikipedia (varianta în limba română), ai surpriza să descoperi de ce e bine ca de unele chestii să se ocupe numai profesioniștii...
    În primul caz, neînceput ne duce cu gîndul către consum și ne induce întrebarea cum o arăta prezervativul început... În al doilea caz, alăturarea substantivului blocaj de chestiuni legate de sex este încă și mai hilară (cred că nu trebuie să dezvolt)...
    Culmea este că textele elucubrante nu au drept cauză o traducere deficitară (făcută cu ochii închiși și creierul în pauză): variantele originale sînt rolled up condom, adicătelea „nedesfășurat” și respectiv vaginal-cervical barrier („barieră” nu sună tocmai bine, dar s-ar putea folosi „contraceptiv” în loc).
   

băț de chimen...

Un post TV dedicat gastronomiei s-a hotărît ca majoritatea programelor să-i fie dublate, nu subtitrate și, mai rău, aceste traduceri nu sînt asumate de nimeni.

Ultima perlă descoperită incidental, evident (pista de sunet originală este acoperită de cîteva voci monotone, à la Irina Nistor pe casetele video de pe vremea lui Ceaușescu): în timp ce bucătăreasa ne prezenta ingredientele unei marinate aruncînd un „băț” de scorțișoară în sos, dublajul ne explica:

[...] se aruncă un băț de chimen în sos [...]

Presupunînd că traducerea scîrțîie (probabil în script era cinnamon stick care conține aceleași consoane precum cuvîntul chimen), nu poți să nu te gîndești că omul habar nu are ce traduce: chimenul este o plantă ierboasă, care nu conține bețe (și trebuie adăugat că nu trebuie să fii expert în gastronomie pentru a ști că uzual se folosesc în bucătărie fructele chimenului, mai rar frunzele sau rădăcina... oricum nici vorbă de băț).

În final, descopăr încă un avantaj al subtitrării: după ce se descoperă o „perlă” de acest gen, o editare poate fixa problema instantaneu!

articole traduse

    Jurnalismul românesc se transformă ușor-ușor într-unul „de fotoliu”, în care articolele sînt pur și simplu preluate și traduse din presa străină (evident, tabloidele fiind sursa preferată); în cazurile fericite, traducătorul oferindu-ne chiar și sursa...
    Astfel, un articol apărut azi ne oferă o lecție de filologie, și anume etimologia cuvîntului bordel:

[...] bordel provine din vechiul cuvînt englezesc ”breothan” care înseamnă ”decădere”.

    Pentru orice om care știe ceva despre limba română (și se presupune că un jurnalist se pricepe la cuvinte) propoziția este de-a dreptul aberantă, relațiile dintre română și engleza veche lipsind cu desăvîrșire. Evident, nu trebuie sa fii expert (și nici nu trebuie să știi etimologia reală) ca să îți dai seama de asta.
    Căutînd în Daily Mail, sursa articolului, am găsit propoziția originală:

The roots of the word brothel can be traced back to the old English word breothan which means 'to decay' or 'to go to ruin'.

    Așadar, pare evident că așa-zisul jurnalist s-a gîndit (sau mai exact nu a gîndit :D) că orice propoziție se traduce fără să ne folosim un pic celulele cenușii din dotare (pentru adaptarea textului la realitățile locale). Mă întreb cum ar fi sunat articolul dacă cel original ar fi fost scris în chineză (am fi avut, oare, etimologii din chineza veche?!)...:D
    Sigur, eroarea poate fi considerată minoră, însă există o mulțime de moduri în care s-ar putea isca probleme: mi-amintesc că am întîlnit și o traducere (făcută de un prolific și cunoscut traducător de limba engleză) în care ni se explica cum atunci cînd traversăm strada mai întîi ne uităm în dreapta și abia apoi în stînga (evident, textul original era scris în Marea Britanie, unde circulația auto se face pe partea stîngă).

Primiți cu dezacordul?

     Acum ceva timp, o organizație non-guvernamentală a trimis Academiei Române o scrisoare de protest cu privire la definirea unui anume cuvînt din ultimul DEX. Nu doresc să discut despre conținutul acesteia (care, supervizat de un specialist în limbă, poate că ar fi scăpat de o mare doză de penibil), ci la modul de prezentare al organizației, anume antetul și subsolul paginii de corespondență.   
    Astfel, mi se pare jenant dezacordul care tronează scris cu litere de șchioapă la subsolul paginii:

Tot ce este necesar pentru ca raul sa triumfe sunt oameni buni care nu fac nimic

Aș fi vrut să analizez un pic cauza erorii, însă propoziția este atît de prost construită încît încercarea-mi ar fi lipsită de succes (sigur, pare plauzibil că „sunt”-ul cel greșit este influențat de pluralul „oameni”).
    Lăsînd la o parte lipsa diacriticelor (care denotă lipsa de profesionalism a managerilor organizației), traducerea (căci de traducere este vorba, găsim în antet fraza originală: „All that is necessary for the triumph of evil is that good men do nothing”) denotă necunoașterea atît a limbii engleze, cît și a limbii române (încercînd Google Translate am obținut un rezultat mai bun).
    Per total pare oximoronic (mai mult moronic :D) să ceri Academiei să corecteze un dicționar cînd faci dezacorduri, însă o vorbă populară spune că „prostul nu e prost destul pînă nu e și fudul”...

porcușori de Guineea

   

„porcușor de Guineea” gătit. Foto: Jorge Gobbi

    Acum cîtva timp era o modă printre iubitorii de animale să își cumpere „porcușori de Guineea”. Interesant este faptul că aceștia se numesc, de fapt, mai pre dulcele viers românesc cobai...
    În limba engleză, care este cea mai probabilă sursă a denumirii, guinea pig denumește micile mamifere cunoscute sub denumirea științifică de cavia porcellus, care este același cu cobaiul din DEX-ul nostru cel de toate zilele. Pînă și traducerea e aproximativă, diminutivul fiind „băgat din burtă” (sigur, diminutivul apare în denumirea științifică, dar nu cred că îi putem acuza pe cei care au introdus termenul că s-au inspirat de aici...). Singurii care ar putea aprecia această greșeală de traducere ar putea fi gurmanzii (da!, sînt comestibili și reprezintă o delicatesă în anumite părți ale lumii*): una este să mănînci porc și alta e să mănînci șobolan...
    Un argument în plus că traducerea lui guinea pig trebuie să fie întotdeauna cobai este faptul că sensurile acestuia (în toate dicționarele de limbă engleză) sînt perfect corespondente cu cele ale cobaiului autohton.

---

* De altfel într-o catedrală din Cusco, Peru, scena Cinei cea de Taină este pictată cu un cobai drept delicatesă în farfurie! 

Traduttore, traditore...

O binecunoscută carte a lui Kurt Vonnegut, Cat's Cradle, care în curînd va fi și ecranizată, a avut parte de o traducere românească nefericită din păcate încă de la titlu! Deși ediția originală are pe copertă traducerea titlului în „limbajul” imaginii, deși există dicționare de expresii, traducătorul a avut proasta inspirație să traducă titlul cuvînt cu cuvînt. A ieșit...„Leagănul pisicii” care nu are nici o noimă pentru cititorul român, nici ca expresie, nici ca expresivitate!

De remarcat că și pe plaiurile mioritice se joacă acest joc sub denumirea (cel puțin în zona Munteniei) de laba gîștii.