duminică, 31 ianuarie 2021

Parvenitul lingvistic

Un utilizator dexonline ne-a atras atenția că domnul Dan moare de grija altuia (adică a dexonline-ului).

Oare categoria „acceptă orice imbecilitate propusă de utilizatori” o cuprinde și articolul pe care i l-a acceptat cineva la dexonline? 🤔


Căci oricine știe să citească (dar se știe că deseori scriitorii se laudă că știu să scrie, dar nu știu să și citească) poate afla de unde culegem definițiile care ajung în dexonline: „din dicționare de prestigiu ale limbii române”! Totuși, în cazul acesta particular, nici măcar nu era nevoie să citească, ci doar să asculte: la o întîlnire acum vreo 10 ani i-am explicat omului ce înseamnă dexonline, deci nici măcar scuza ignoranței nu o are! Singura explicație logică este cea pe care ne-o oferă legile lui Murphy prin adagiul numit „briciul lui Hanlon” (Hanlon's razor):

Nu încerca să explici prin răutate comportamentul care poate fi explicat adecvat prin prostie! 

Interpelarea este cu atît mai curioasă cu cît utilizatorul de dexonline ar ști că expresia „cu ochiul liber” este validată de DEX, astfel că omniprezentul mister literar „ce vrea să spună autorul” rămîne la stadiul de enigmă totală!

Înțelegem că de fapt că revolta nu este împotriva autorităților lingvistice (cum ne-am putea gîndi prima oară: se știe că răzvrătirea adolescentină are ca țintă uzuală norma, oricare ar fi ea, nefiind nevoie de o cauză pentru revolta respectivă), ci, tocmai, împotriva celor care le contestă, inventînd false norme. Dar, probabil, ultimul lucru pe care l-ar dori dl. Alexe ar fi să pară convențional sau mic burghez în fața turmei sale de urmăritori!

În plus, nu numai logica suferă, ci și realizarea: într-un text care se vrea lingvistic (da, bîrfă la colțul blocului, dar bîrfă lingvistică) nu te apuci sa jonglezi inconștient cu anacolutul/dezacordul (vezi textul marcat din prima imagine), că toată argumentația pică!

În încheiere trebuie menționat faptul că obiceiul de a prelua formulări arhicunoscute și de a le înlocui cu sinonime aproximative (tracoman => dacopat, nazist gramatical => parvenit lingvistic) în speranța că ceilalți te vor crede creativ este o tehnică rudimentară, consacrată în lumea trupeților fără har de la companiile de publicitate de apartament și, de asemenea, binecunoscută în reșaparea tezelor de licență sau de doctorat. 


marți, 19 ianuarie 2021

Acordul adjectivului cu substantivul determinat...

Acordul adjectivului cu substantivul determinat se face în gen, număr și caz, indiferent dacă adjectivul este la superlativ sau nu!


Astfel, avem „administrarea vaccinului Pfizer persoanelor cele/celor mai fragile”, chestie care se observă imediat dacă schimbăm topica și punem adjectivul în fața substantivului „administrarea vaccinului Pfizer cele/celor mai fragile persoane”. 

vineri, 15 ianuarie 2021

Luxuria...

Să atenționezi lumea cînd face o greșeală e un lucru, zic eu, pozitiv (sigur, se vor supăra cei care au orgoliul supradimensionat), însă e bine ca aceste observații să le facă cei care se pricep la domeniul respectiv. Din păcate, uneori dorința de a fi băgat în seamă cu orice preț și lipsa de aplecare către cercetare (adică să existe o minimă verificare a lucrurilor auzite) îi face pe unii să spună lucruri trăznite (precum copiii din emisiunea cu același nume)!


Faptul că în franceză există diferențe între luxe și luxure nu spune nimic despre ceva similar în limba latină (așa cum pare că își dorește proprietarul firmei). Sigur, ne putem amuza pe seama lipsei lui de imaginație, dar asta nu implică că traducerea criticului ar fi în vreun fel corectă!

De altfel și dicționarul de latină (cel online doar în engleză) ne clarifică aberația susținută în respectiva postare! La fel și dicționarul (mai școlăresc, e adevărat) Guțu:


În plus, termenul „desfrîu” are o conotație evident bisericească, ceea ce nu exista în limba latină. Respectînd nuanțele, luxuria mai curînd s-ar traduce „zburdălnicie” în limba română, căci și acesta are sensul de „desfrîu” doar la figurat!  


miercuri, 13 ianuarie 2021

informații... sensibile (sau senzitive)?

În contextul creșterii accelerate a utilizării informațiilor pe internet în general (și a plăților online în particular) și al ușurării folosirii documentelor electronice, în ultimii ani a început o campanie de categorisire a tipurilor de informații care pot fi stocate și prelucrate on-line (în special după dezvoltarea sistemelor de inteligență artificială).

Fără a avea pretenția că dau o listă completă, avem informații publice și private, informații confidențiale, secrete, informații personale șamd. Apariția noilor termeni este extrem de rapidă, astfel încît de multe ori limba rămîne în urmă, fiind nevoită să împrumute termenii exact ca în engleză sau să adauge sensuri noi, nenaturale, cuvintelor deja existente în limbă, contribuind la creșterea senzației de limbă de lemn. În special „ajută” lipsa unei autorități de stabilire a terminologiei lingvistice în domenii științifice!

Un caz special ar fi sintagma sensitive information din limba engleză care nu are un echivalent clar în limba română: informațiile acestea nu sînt nici secrete, nici confidențiale, ba uneori pot fi informații publice, dar într-un context care le creează un potențial destructiv dacă ar fi folosite cu rea-intenție. 

Sistemul de traducere IATE de la Uniunea Europeană nu are dubii și traduce toate ocurențele cu „informații sensibile”, care poate părea unora un calc grosolan! Nu este tocmai calc (nu s-a folosit „senzitiv”), dar grosolan pare pentru că în limba engleză există de mult timp un sens al lui sensitive care : concerned with highly classified government information or involving discretionary authority over important policy matters, sens care nu există pentru „sensibil” în limba română:

Culmea este că în acest caz calcul ar fi părut mai puțin grosolan și ar fi fost poate mai potrivit pentru că este un neologism și are mult mai puține sensuri (deci nu se suprapune peste sensurile vechi). Totuși, există și o altă opțiune: cui nu place varianta „informații senzitive”, ar putea folosi varianta „informații delicate”, care transmite perfect ideea: „delicat” în limba română are deja un sens care sugerează necesitatea prudenței și a rezervei în folosire (sensul al patrulea din DEX 2009): 

4. (Despre probleme, situații etc.) Care cere mare băgare de seamă, prudență, rezervă în rezolvare


duminică, 10 ianuarie 2021

Astrologia și DEX-ul

Zilele astea s-a stîrnit un adevărat scandal din cauza inspectoarei din Galați care recomanda cadrelor didactice (și știm cu toții ce înseamnă cînd o inspectoare „recomandă”, da?) să participe la un curs de numerologie realizat de o asociație dubioasă. Inclusiv prezentarea pe care asociația respectivă a fă©ut-o este mincinoasă, căci „știința care se ocupă cu studiul calitativ al numerelor” nu este în nici un caz numerologia (nu este nici știință și nici nu studiază numerele)!

Dar ne mai putem mira cînd vedem „evoluția” definițiilor termenului astrologie de-a lungul timpului? Primul dicționar românesc în care am descoperit termenul, cel al lui Șăineanu, ediția 1896, scrie așa:

știință falsă, care pretindea a cunoaște viitorul după observarea stelelor. Această superstiție absurdă nu dispăru pe deplin decît în secolul XVII.


În 1913, Dicționarul Academiei denumește astrologia ca fiind: „(Pretinsa) știință a citirii în stele”. În 1926 (în CADE), definiția începe cu „pretinsă știință...” (fără paranteze!) și o clasifică ca fiind „de altădată”.

În 1939, A. Scriban începe definiția preluînd termenul „știință falsă” de la Șăineanu...

În 1951 DLRM și în 1955 DLRLC se folosesc de sintagma „ansamblu de speculații false”! 


În prima ediție a DEX, cea din 1975, se folosește termenul corect, pseudoștiință

În prima reeditare de după Revoluție, DEX (1996) este mai puțin radicală, dar tot clarifică că este vorba de credințe medievale: 

(În antichitate și în evul mediu) Prezicere a viitorului pe baza studierii poziției și mișcării aștrilor[...]

Dar în 2009, Academia hotărăște că astrologia este o „artă”. Definiția din DEX 2016 este identică...

Care ar putea fi concluzia? Degeaba a fost eradicat analfabetismul în România (în 1900 rata analfabetismului era de circa 90%!) dacă se promovează misticismul și pseudoștiința! Și degeaba râdem, căci codul CAEN 9609 legiferează activitățile de astrologie și spiritism! Iar codul COR pentru astrolog este 516101!


joi, 7 ianuarie 2021

sapiosexual...

Sapio - Dicționar latin-român, Gh. Guțu
            sapio - Dicționar latin-român
Nu trebuie să fim lingviști ca să observăm că tendința de a importa cuvinte inutile, în special din limba engleză americană, a crescut în ultimii ani. Și cum se poate vedea că, cel puțin în mediile online, există o adevărată emulație dacă e vorba de inventarea de cuvinte noi (pentru chestiuni oricît de minore), nu ne mirăm că aceste cuvinte ajung să fie importate și în limba română!

Utilizatorii termenului sapiosexual pretind că ar avea legătură cu sapiens „înțelept, inteligent” (același din Homo sapiens sapiens), ba chiar au apărut și în unele dicționare (de limbă engleză, firește)! Doar că există o mică problemă (sigur, în afara nevoii de a exista un cuvînt pentru acest concept): din sapiens și sexual(is) ar trebui să obținem sapiensexual. De ce avem, totuși, sapio- ?

Ei, bine, nu mai este așa de clar: sapio înseamnă în primul rînd „a mirosi, a gusta” astfel că, în ciuda faptului că verbul sapio înseamnă și „a pricepe, a înțelege”, există posibilitatea unei confuzii. La fel, folosindu-se verbul, nu substantivul (sau adjectivul) asociat, dacă nu cunoști sensul termenului și încerci sa îl ghicești din limba latină, te poți gîndi la ceva legat de miros sau gust, nu la atracția („sexuală sau romantică” cum zice definiția din Webster) pentru o persoană inteligentă.

Dar probabil că nu trebuie să ne facem griji, căci lumea nu mai are cunoștințe de bază în limbile clasice și nici dorința de a le folosi corect, așa că înțelesul se va învăța din context sau după ureche!

miercuri, 6 ianuarie 2021

răni... împușcate

Aflăm de la Digi că o femeie avea rănile... împușcate (degeaba dau vina pe CNN, ăia au zis în engleză: Woman treated for gunshot wounds 😁)! 

Da, e cam greu sa înghesui „răni produse prin împușcare” pe burtieră, însă nu e un motiv de schingiuit limba română, pur și simplu se poate reformula fraza: „o femeie împușcată, în stare gravă” ar fi fost suficient, căci împușcare + stare gravă = existența rănilor!

Amuzant e că atît de hulitul Google Translate dă o traducere mai bună!


sâmbătă, 2 ianuarie 2021

Topul căutărilor din decembrie 2020

În luna decembrie, numărul de căutări a scăzut cu circa un sfert (de la 29 de milioane la 21), vacanța fiind cauza evidentă!
  1. monolit 22184 de căutări
  2. empatie 16214 de căutări
  3. dodoasca 14561 de căutări (probabil dodoașcă)
  4. zelot 13667 de căutări
  5. cox 13299 de căutări (formă greșită pentru cocs)
  6. ler 13234 de căutări
  7. pedant 13057 de căutări
  8. gambit 12854 de căutări
  9. altruism 12440 de căutări
  10. contact 12120 de căutări
  11. asertiv 11480 de căutări
  12. misogin 11017 de căutări
  13. rezilienta 10975 de căutări (probabil reziliență)
  14. ipocrit 10545 de căutări
  15. introvertit 10309 de căutări
  16. pragmatic 10285 de căutări
  17. asincron 9902 de căutări
  18. rasism 9457 de căutări
  19. anxietate 9222 de căutări
  20. cinic 8641 de căutări
  21. efemer 8168 de căutări
  22. agarici 8148 de căutări
  23. paradigmă 7985 de căutări
  24. vanitate 7880 de căutări
  25. bipolar 7809 de căutări

vineri, 1 ianuarie 2021

Top 2020 - căutări pe dexonline

Ca mai în fiecare an, în ianuarie prezentăm topul celor mai căutate cuvinte! Normal, pandemia e la loc de cinste și, cum e și firesc, urmată îndeaproape de empatie! Trebuie spus că anul ăsta am reușit să doborîm (nu să spargem! 😁) cîteva recorduri:

  • am depășit 300 de milioane de accesări în 2020 (tot site-ul);
  • am depășit 30 de milioane de accesări într-o lună (noiembrie);
  • am depășit 1 milion de căutări într-o zi (chiar mai multe zile!);
  • am depășit 25 de milioane de căutări într-o lună (octombrie și noiembrie);
  • peste 10.000 de căutări ale aceluiași termen în aceeași zi (15 octombrie – giroscop și 20 octombrie – flegmatic);

Forma mai ușor de vizualizat ar fi asta (click pentru a mări):

Dacă doriți să vă uitați și în terna listă, iat-o:

  1. pandemie: 208 de mii de căutări
  2. empatie: 146 de mii de căutări
  3. pedant: 137 de mii de căutări
  4. introvertit: 114 mii de căutări
  5. paradigmă: 105 mii de căutări
  6. pragmatic: 97 de mii de căutări
  7. asertiv: 94 de mii de căutări
  8. anxietate: 93 de mii de căutări
  9. on-line: 93 de mii de căutări
  10. olograf: 91 de mii de căutări
  11. ipocrit: 89 de mii de căutări
  12. exhaustiv: 87 de mii de căutări
  13. cinic: 87 de mii de căutări
  14. celeritate: 84 de mii de căutări
  15. vanitate: 80 de mii de căutări
  16. misogin: 79 de mii de căutări
  17. empiric: 74 de mii de căutări
  18. fortuit: 71 de mii de căutări
  19. efemer: 68 de mii de căutări
  20. patetic: 67 de mii de căutări
  21. altruism: 66 de mii de căutări
  22. redundant: 65 de mii de căutări
  23. persuasiv: 65 de mii de căutări
  24. cognitiv: 64 de mii de căutări
  25. eligibil: 64 de mii de căutări
  26. Mai mult

Etichete

Adevărul (10) adjectiv (3) Agerpres (8) Alexandru Graur (14) Antena 3 (10) articol sportiv (4) Auchan (8) B1 (3) barbarism (20) BBC (3) beție de cuvinte (7) clasificat (3) Constituția (3) cratimă (10) cum ne exprimăm corect (51) cum pronunțăm corect (18) cum scriem corect (44) cuvinte folosite greșit (256) cuvinte inventate (17) cuvinte încîlcite (4) cuvinte pocite (4) cuvinte rar folosite (3) cuvinte redescoperite (12) cuvinte scrise greșit (53) cuvinte străine (7) decît (4) DEX (17) dexonline (35) diacritice (8) Digi (23) Digi 24 (63) DOOM (6) DOOM2 (27) Emil Grădinescu (3) eroare semantică (6) erori DEX (3) erori DOOM (1) etimologie (43) Evaluarea Națională (7) Evenimentul zilei (17) false friends (10) fotbal (10) furculision (6) Gabriela Vrînceanu Firea Pandele (4) grad de comparație (3) gramatică (4) greșeli de scriere monumentale (3) HBO (7) hipercorectitudine (5) inconsecvențe DOOM2 (7) î din i (6) jurnaliști (101) Libertatea (9) lipsă de logică (12) Liviu Pop (3) mama ei de topică! (4) marketing (11) Ministerul Educației (6) monumente (3) muta cum liquida (9) noștrii (6) nume de persoane (7) ortografie (21) oximoron (11) Parlament (3) pațachină (1) pleonasm (31) plural (10) politician (7) presă (5) prim-ministru (7) programă (3) prostul nu e prost destul... (3) publicitate (12) Radu Paraschivescu (2) Realitatea TV (16) reforma ortografică (9) reporter (2) rimel (1) România Liberă (16) s-a răsturnat căruța cu proști (5) SRI (2) statistici (10) Stelian Tănase (2) texte juridice (3) top căutări (24) traducere (18) traduceri proaste (26) virgula (9) vroiam (1)