Un utilizator dexonline ne-a atras atenția că domnul Dan moare de grija altuia (adică a dexonline-ului).
Oare categoria „acceptă orice imbecilitate propusă de utilizatori” o cuprinde și articolul pe care i l-a acceptat cineva la dexonline? 🤔
Căci oricine știe să citească (dar se știe că deseori scriitorii se laudă că știu să scrie, dar nu știu să și citească) poate afla de unde culegem definițiile care ajung în dexonline: „din dicționare de prestigiu ale limbii române”! Totuși, în cazul acesta particular, nici măcar nu era nevoie să citească, ci doar să asculte: la o întîlnire acum vreo 10 ani i-am explicat omului ce înseamnă dexonline, deci nici măcar scuza ignoranței nu o are! Singura explicație logică este cea pe care ne-o oferă legile lui Murphy prin adagiul numit „briciul lui Hanlon” (Hanlon's razor):
Nu încerca să explici prin răutate comportamentul care poate fi explicat adecvat prin prostie!
Interpelarea este cu atît mai curioasă cu cît utilizatorul de dexonline ar ști că expresia „cu ochiul liber” este validată de DEX, astfel că omniprezentul mister literar „ce vrea să spună autorul” rămîne la stadiul de enigmă totală!
Înțelegem că de fapt că revolta nu este împotriva autorităților lingvistice (cum ne-am putea gîndi prima oară: se știe că răzvrătirea adolescentină are ca țintă uzuală norma, oricare ar fi ea, nefiind nevoie de o cauză pentru revolta respectivă), ci, tocmai, împotriva celor care le contestă, inventînd false norme. Dar, probabil, ultimul lucru pe care l-ar dori dl. Alexe ar fi să pară convențional sau mic burghez în fața turmei sale de urmăritori!
În plus, nu numai logica suferă, ci și realizarea: într-un text care se vrea lingvistic (da, bîrfă la colțul blocului, dar bîrfă lingvistică) nu te apuci sa jonglezi inconștient cu anacolutul/dezacordul (vezi textul marcat din prima imagine), că toată argumentația pică!
În încheiere trebuie menționat faptul că obiceiul de a prelua formulări arhicunoscute și de a le înlocui cu sinonime aproximative (tracoman => dacopat, nazist gramatical => parvenit lingvistic) în speranța că ceilalți te vor crede creativ este o tehnică rudimentară, consacrată în lumea trupeților fără har de la companiile de publicitate de apartament și, de asemenea, binecunoscută în reșaparea tezelor de licență sau de doctorat.
