marți, 22 septembrie 2020

panaramă sau panoramă?

Astăzi am avut peste 1000 de căutări ale termenului panaramă pe dexonline, de circa 100 de ori mai mult decît în zilele obișnuite. Au fost multe persoane dezamăgite că nu au descoperit cuvîntul, dar de fapt el exista, însă era un ascuns în două moduri:

  • ca variantă a lui panoramă (ca în „a se face de panaramă”) era ascuns printre multe alte sensuri;
  • ca termen de argou era la finalul listei de definiții, deci trebuiau derulate mai multe pagini;

Sigur, cine știa că e vorba de un termen de argou putea să filtreze direct definițiile și să caută numai definițiile argotice!

Trebuie să mărturisesc că îmi sînt neînțelese motivele pentru care DEX a hotărît să pună aceeași umbrela aceleiași explicații termenii panaramă și panoramă. Nu e singurul dicționar care a luat această decizie, MDA, de exemplu, procedează similar, la fel și DEXI. Ce-i drept, primul este o variantă populară a celui de-al doilea, însă sensurile celor două nu se mai intersectează, iar DEXI marchează această diferențiere, dar este singurul dicționar explicativ care face acest lucru:

Evident, Dicționarul de argou nu are probleme să diferențieze termenii:
panaramă, panarame s. f. (pop., peior.) 1. persoană ridicolă, care se dă în spectacol printr-o conduită aberantă. 2. scandal, gălăgie. 3. femeie de moravuri ușoare.
sursa: Argou (2007) 

panoramă, panorame s. f. (intl., înv.) infractor legat cu cătușele de tavan și lăsat să atârne până când își recunoaște vina.
sursa: Argou (2007)


sâmbătă, 19 septembrie 2020

Acordul subiectului multiplu cu predicatul

Deși în GLR secțiunea dedicată subiectului multiplu și acordului acestuia cu predicatul este consistentă, existînd extrem de multe cazuri de discutat, uneori este foarte simplu de „potrivit”!

De exemplu în cazul de mai jos, unde componentele subiectului sînt toate la plural și la feminin, deci predicatul trebuie să fie tot la plural și la feminin: nu trebuie nimic de gîndit sau calculat! Așa că este foarte curios modul prin care traducătorul a hotărît să folosească forma de masculin plural protejați...


Oricum, e interesant de știut că, dacă pluralul este regula, persoana și genul pot varia. Dar și aici regulile sînt relativ simple: dacă există nume de ființă în subiect masculinul are prioritate față de feminin (altfel acordul în gen se face prin atracție: cu cel mai apropiat termen), iar pentru gen persoana a II-a are prioritate față de celelalte, iar persoana I față de celelalte

vineri, 18 septembrie 2020

epidemie

Nu trebuie să fii mare intelectual ca să știi că o epidemie se întîmplă atunci cînd o boala contagioasă se răspîndește rapid. Nu este și cazul brucelozei, căci nu se transmite de la om la om (deci nu e contagioasă, vezi mai jos definițiile)!

Am putea găsi circumstanțe atenuante autorului (căci în DEX bruceloza e numită boală infecto-contagioasă a animalelor, deci ar fi loc de neînțelegeri) dacă mai jos în articol nu ar fi explicat că boala nu se transmite de la om la om, deci clar nu poate fi numită epidemie:

Dacă numim analfabetism funcțional atunci cînd știm să citim dar nu înțelegem ce citim, cum s-ar numi atunci cînd nu înțelegem nici măcar ce scriem noi?!

Vezi definițiile din DEX pentru epidemie:


și contagios:



joi, 17 septembrie 2020

consoartă

În limba română, consoartă (mai rar consort) se folosește în registru familiar și este o denumire alternativă pentru soție (sau soț).

În nici un caz nu se numește amanta ca fiind „consoartă”, chiar dacă personajul este un monarh (mai ales că nici poligamia nu este permisă în respectiva țară).


Dacă citim textul din știre, abia prin paragraful al treia îți dai seama că amanta și consoarta reprezintă aceeași persoană (contrar limbii, nu numai române, căci și în engleză consort înseamnă „soț/soție” cînd se referă la persoane). Acolo aflăm că este vorba de un titlu oferit amantei, de Nobilă Consoartă Regală (este titlu nefolosit de mai bine de 100 de ani, cînd poligamia era încă permisă). 

Digi a preluat știrea fără verificare, împreună cu greșeala: 


Ce-i drept, la Digi îți dai seama din primul paragraf că este o greșeală, că una-i soția, iar alta-i amanta care e numită consoartă, dar numai pentru că au inversat niște paragrafe (ceea ce înseamnă că cineva a citit știrea și nu și-a dat seama de eroare). 

marți, 15 septembrie 2020

a erupe sau a irupe?

Școala nouă de jurnalism ne oferă încă o mostră de folosire greșită a limbii române! Eroarea e clasică, o confuzie paronimică: a erupe – a irupe.

  • a erupe – 1. (Despre lavă, magmă, petrol) A face erupție, a ieși afară, a se revărsa cu putere; a țâșni; a izbucni. ♦ (Despre vulcani) A azvârli cu putere afară lava; (despre sonde) a azvârli cu putere afară țițeiul. 2. (Despre pete, bășicuțe etc. caracteristice unor boli) A apărea, a se forma. – Din lat. erumpere (după rupe).
  • a irupe –  A ieși la iveală sau a se manifesta brusc și cu putere, a izbucni; a năvăli, a năpădi; a intra cu violență. ♦ Fig. A se revărsa, a deborda. [Var.: irúmpe vb. III] – Din lat. irrumpere (după rupe).


 

luni, 14 septembrie 2020

mai mult decît atît

Pînă acum mi s-a părut evident că  formularea „mai mult decît atît” exprimă clar creșterea intensității față de cele spuse anterior: bănuiesc că nimeni nu crede că cultivarea de măslini și kiwi ar putea fi ceva mai rău decît reducerea calităților unor plante!

Hai, poate e dificil cu limba română, dar măcar ar fi putut avea o reticență în colportarea afirmațiilor dubioase (că totuși jurnalismul nu înseamnă numai repetarea prostiilor unora)!


P.S. Agricultori, aveți grijă cum ridicați temperaturile! Oare lumea chiar nu mai simte diferența dintre un verb tranzitiv și unul intranzitiv?!

marți, 8 septembrie 2020

*Cîtă casă?

 Nu știu dacă este vorba de o greșeală intenționată, o glumă sau e chiar vorba de necunoașterea limbii...



miercuri, 2 septembrie 2020

Mamiferele cresc blană?

Dintr-un articol de pe un site dedicat vieții animalelor aflăm că animalele nu pot crește... blană verde!

Greșeala e foarte simpatică, ține probabil de o combinație de factori începînd de la necunoașterea în detaliu a limbii sursă și terminînd cu neînțelegerea subtilităților limbii țintă. Cel puțin în limba română, mamiferele nu cresc blană, ci mamiferelor le crește blană. Sau, și mai simplu, mamiferele nu pot avea blană verde!

Etichete

Adevărul (8) adjectiv (3) Agerpres (7) Alexandru Graur (13) Antena 3 (8) articol sportiv (4) Auchan (7) B1 (3) barbarism (19) BBC (3) beție de cuvinte (6) clasificat (3) Constituția (3) cratimă (10) cum ne exprimăm corect (48) cum pronunțăm corect (16) cum scriem corect (43) cuvinte folosite greșit (196) cuvinte inventate (12) cuvinte încîlcite (4) cuvinte pocite (4) cuvinte rar folosite (3) cuvinte redescoperite (11) cuvinte scrise greșit (41) cuvinte străine (6) decît (4) DEX (12) dexonline (32) diacritice (8) Digi (17) Digi 24 (22) DOOM (4) DOOM2 (23) Emil Grădinescu (3) eroare semantică (5) erori DEX (2) erori DOOM (1) etimologie (28) Evaluarea Națională (6) Evenimentul zilei (15) false friends (10) fotbal (9) furculision (6) Gabriela Vrînceanu Firea Pandele (4) grad de comparație (3) gramatică (4) greșeli de scriere monumentale (3) HBO (7) hipercorectitudine (4) inconsecvențe DOOM2 (7) î din i (6) jurnaliști (48) Libertatea (4) lipsă de logică (12) Liviu Pop (3) mama ei de topică! (4) marketing (11) Ministerul Educației (5) monumente (3) muta cum liquida (9) noștrii (6) nume de persoane (6) ortografie (18) oximoron (10) Parlament (3) pațachină (1) pleonasm (20) plural (7) politician (5) presă (4) prim-ministru (6) programă (3) prostul nu e prost destul... (3) publicitate (11) Radu Paraschivescu (1) Realitatea TV (15) reforma ortografică (9) reporter (2) rimel (1) România Liberă (16) s-a răsturnat căruța cu proști (5) SRI (2) statistici (10) Stelian Tănase (1) texte juridice (3) top căutări (18) traducere (16) traduceri proaste (23) virgula (9) vroiam (1)