ruandez sau rwandez? (Ruanda sau Rwanda)

Întrebarea din titlu ne-a fost pusă de un utilizator, iar răspunsul ar trebui să fie ușor de dat! Însă, ca de multe ori, DOOM2 se împiedică singur: dacă aplicăm strict tendința normată de DOOM2 (vezi §2.5 punctul 2, mai exact ultima frază), ne-am gîndi la rwandez:

Numele statelor (și cuvintele din aceeași familie — !belarus, !belarusă) trebuie folosite în forma oficială recomandată de acestea⁸: !Belarus, !Cambodgia, !Côte d'Ivoire, !Myanmar.

---

⁸ Cf. Ministerul Afacerilor Externe, Direcția Protocol, Lista corpului diplomatic, București, 2001

Cu toate astea, DOOM2 își încalcă norma proprie și recomandă ruandez, desi numele oficial este Rwanda (nu este singura bubă de acest fel de acolo).

Mai mult decît atît, DOOM2 face pe niznaiul și nu pune semnul ! (normă modificată) înaintea cuvîntului, deși în DOOM 1982 erau permise ambele variante ruandez și rwandez (consecvent cu denumirea țării: Ruanda/Rwanda):

virusuri sau viruși?

Ca să răspund pe scurt: ambele variante sînt corecte, conform DOOM2. Și ambele-s corecte și pentru „agentul patogen”:

Din păcate informația nu a fost clar răspîndită pentru că s-a pus accent pe faptul că:

• ambele forme-s corecte, în funcție de sens;
• pentru virusul de calculator pluralul este viruși;

astfel că multă lume a înțeles că numai forma virusuri ar fi corectă pentru agentul patogen...

Un sondaj făcut pe pagina dexonline ne arată dacă nu uzul real măcar nivelul de cunoaștere din cadrul populației (este posibil ca unii să răspundă virusuri pentru știu că se spune așa, nu pentru că folosesc):

Despre abrevieri

    Ca multe aspecte din ortografia românească, problematica abrevierii este tratată superficial în DOOM, nefiind considerată, probabil, importantă! În primul rînd, trebuie să ai abilități paranormale ca sa descoperi secțiunea în care este tratată: secțiunea Punctul tratează exclusiv abrevierea! În al doilea rînd, lipsește coerența și, nu în ultimul rînd, lipsește exhaustivitatea, dar aici trebuie să ne întoarcem la primul punct: nu putem pretinde unei pagini care tratează punctul să trateze abrevierile complet și corect!

    Problema se adîncește dacă sărim de principiile expuse în introducere și ne uităm la abrevierile incluse în definiții: cam ne dăm seama că nu au fost introduse conform principiilor expuse, ci după cheful autoarelor!

• doctor e prescurtat exclusiv dr. (cu punct), deși în introducere era ceva mai nuanțată poziția;
• knock-out ar fi k. o., nu KO cum știe toată lumea (nu numai pe la noi);
• ante meridiem este limitată la învechita a.m., deși moderne (și conforme cu principiile) ar fi cea folosită pe scară largă: AM (și eventual am);
• și la bulevard e bd. (cu punct). Iar aici nu e vorba de „tradiție”...
• punctele cardinale combinate au probleme: nord-est e abreviat... N-E (deși nimeni nu pune cratima);
• oferă abrevieri din limba engleză pentru cuvinte care nu există în română (Mistress e abreviat Mrs., cu punct, deși englezii nu pun punct, ci doar americanii);
• funcțiile matematice sin, cos nu sînt abrevieri, dar DOOM2 le consideră așa;
• cologaritmului i se asociază o „abreviere” (colog), dar logaritmului nu;
• aflăm că volumul are un simbol în matematică, V. De ce ar fi simbol la volum, dar abrevieri la funcțiile mai sus amintite, habar nu am!

    În Gramaticile Academiei nu există nici un fel informații despre abrevieri, deși domeniul este vast, iar integrarea abrevierilor în texte necesită reguli gramaticale și de redactare foarte clare! Probabil că ar fi necesară o structurare a informațiilor într-o lucrare de doctorat.
    Interesant este faptul că Ghidul de redactare instituțional (Comisia Europeană) preia masiv informații din DOOM2, dar, avînd nevoie de mai multă rigoare, adaugă informații în diverse secțiuni, astfel că avem 4-5 locuri în care aflăm reguli legate de abrevieri!
    Despre diferențele dintre abrevieri, sigle și acronime vezi și aici.
 
    Ce-am dori să știm despre abrevieri? Cred că am putea face o listă interminabilă, dar dacă ne rezumăm la cele mai importante lucruri am vrea să știm:

1. care este rolul abrevierilor?
2. cînd putem folosi abrevieri și în ce context?
3. cînd punem punct și cînd nu?
4. ce litere alegem cînd abreviem cuvintele?
5. ce facem cu acronimele (abrevierile care funcționează precum cuvintele: SIDA, NATO, aprozar)?
6. cum funcționează abrevierile complexe?
7. cum declinăm abrevierile?
8. ce categorii consacrate de abrevieri cunoaștem.

Voi trata pe viitor fiecare punct (probabil că fiecare dintre aceste puncte merită un articol dedicat), pînă atunci rămînem cu întrebările! ☺️

Doi mai sau două mai?

De la început trebuie spus că singura formă acceptată explicit în secolul trecut era cea de feminin (în ciuda faptului că încă de la mijlocul secolului varianta de masculin era dominantă în vorbirea curentă). Vezi de exemplu în Dicționarul greșelilor de limbă (1982, Al. Graur):

Al. Graur - Dicționarul greșelilor de limbă (1982)

Revenind la ziua de azi, în DOOM2 se specifică drept corectă folosirea formei de feminin (două mai), cu forma de masculin (doi mai) ca variantă acceptată:

DOOM2, pagina XCII

De remarcat și faptul că DOOM2 are grijă să trateze separat cazului 12, cunoscut în special pentru „ora douăsprezece”! Vezi și aici.

Totul devine mai interesant la deschiderea Gramaticii Academiei (ultima ediție, cea din 2008):

Numeralul - Gramatica Academiei, 2008, pagina 297

Aici regula este exact invers față de DOOM2 și se explică că forma de masculin e cea care primează (e adevărat, se folosește de obicei pentru a se nuanța poziția)! De remarcat că și aici autorii au ținut să excepția cu ora douăsprezece, dar, de asemenea, se remarcă absența vreunei excepții în ceea ce privește zilele lunii (ceea ce ne face să credem că în acest caz s-ar folosi masculinul).

Cum de la 1 se sare la 3 și 5 putem presupune că omisiunea este deliberată:

Numeralul - Gramatica Academiei, 2008, pagina 309

Cine dorește să fie conform cu norma are probleme deoarece normele se contrazic. Cine preferă DOOM2 e un pic mai liniștit: în mod explicit se spune că și doi mai și două mai ar fi corecte, cine preferă GLR ar trebui să folosească doar masculinul (deși nuanțarea de obicei permite o portiță de scăpare)!

Alba Iulia – cu cratimă sau fără?

Metoda DOOM² de a face schimbări fără a stabili principii pe baza cărora se fac schimbările este o sursă de confuzie printre utilizatorii limbii române scrisă (edituri, televiziuni site-uri etc.), dar chiar și printre lingviști. Cratima și virgula au parte de cele mai complicate reguli (deseori discreționare), dar dacă virgula are scuza folosirii în construcții complexe, cratima ar merita să aibă o soartă mai bună.

În DOOM² numele orașului este fără cratimă și trebuie spus că numele municipiului nu a avut niciodată cratimă (cel puțin în mod oficial):

Alba Iulia în DOOM2 este fără cratimă

Mai interesant este faptul că Alba Iulia figurează cu steluță, adică ar fi o intrare nouă:

Totuși, în prima ediție a DOOM (1982), Alba Iulia apare, dar cu cratimă...

Asta în condițiile în care Legea reorganizării administrative (Legea 2/1968) specifică numele ca fiind Alba Iulia, fără cratimă!

Ce ne facem, totuși, dacă cel pus să controleze corectitudinea greșește și el? Un exemplu este raportul Monitorizarea posturilor din noiembrie 2016, publicat pe site-ul CNA:

Pierduți printre cratime (vezi pagina 3 din raport)

Serviciul de consultanță lingvistică al Institutului de Lingvistică București

De ceva timp s-a redeschis serviciul de consultanță al Institutului de Lingvistică București. Site-ul este diferit de varianta anterioară, dar promptitudinea e similară. Ultima actualizare a paginii e de acum aproape 2 ani și, oricum, actualizările au durat mai puțin de 6 luni...

Din fericire de data asta răspunsurile au fost publicate, astfel că găsim și cîteva informații interesante. Cu ocazia asta am descoperit o inconsecvență a DOOM2:

Subiect: doi sau două august
Întrebare: Cum este corect să rostim: „Pe doi (doisprezece / douăzeci și doi) august s-a lansat proiectul” sau „Pe două (douăsprezece / douăzeci și două) august ...”? Dacă spunem „pe data de două” acordul este obligatoriu?
Răspuns: Potrivit DOOM 2005 p. XCII, pentru exprimarea zilelor de 2, 12 sau 22 ale lunilor se pot folosi fie formele de masculin ale numeralelor, fie cele de feminin (ambele fiind corecte): doi / două februarie, doisprezece / douăsprezece mai sau douăzeci şi doi / douăzeci și două august. Exprimarea datei în construcția „data de ...” nu impune folosirea formei de feminin a numeralului, putându-se spune fie data de doi august, fie data de două august.
Pentru prima zi a lunii se folosește întotdeauna numeralul ordinal masculin: întâi august.

De ce e inconsecvență? Pentru că se impune ca în date, ziua 1 să fie citit ca numeral ordinal, iar la restul zilelor ca numerale cardinale. În plus, auzim peste tot Unu mai sau Unu iunie (iar în Transilvania încă se mai spunea acum 20 de ani Prima mai), astfel că nu poate fi luat în calcul uzul (sigur, pe internet găsim un raport de 2:1 în favoarea lui întîi, însă textele în care se scrie 1 cu litere sînt de mii de ori mai puține decît cele în care se folosește cifra).

*grizonat

    Avînd în vedere că un domn cu părul în curs de încărunțire este mediatizat intens în aceste zile împreună cu un cuvînt inexistent conform normei, *grizonat, mă simt nevoit să popularizez și forma corespunzătoare corectă: grizonant.

grizonant în DEX 2009

    Întrebarea firească care se pune este: „de ce așa și nu altfel?”. Aici răspunsul este simplu: cuvîntul provine din franțuzescul grisonnant, astfel că nu prea avem loc de întors. În schimb, la întrebarea: „de ce cam toată lumea folosește forma greșită?” nu se mai poate răspunde așa ușor. La prima vedere, ar părea că forma greșită este susținută de asemănarea cu un participiu. Totuși, asemănător și ca formă, și ca înțeles, cuvîntul cărunt nu a avut aceeași tendință de a elimina n-ul (ba dimpotrivă, într-o epocă ceva mai îndepărtată, din latinescul canutus, după rotacizarea lui n, prin epenteză s-a ajuns la cărunt). În plus, dacă ar fi considerat participiu, ar trebui să găsim și verbul a (se) grizona, verb care nu există nici măcar colocvial, dar cumva a pătruns în unele dicționare (în MDA, de exemplu).
    O altă întrebare la care nu se găsește ușor un răspuns logic este de ce DOOM² nu a impus forma *grizonat, în ciuda faptului că este forma populară (de 10 ori mai folosită în paginile indexate de google), în ciuda faptului că onor autorii DOOM a oficializat cîteva „inovații” (picromigadale înlocuit de pricomigdale, magaziner înlocuit de magazioner șamd) pe baza „uzului”, ba chiar în ciuda faptului că s-a dezvoltat și o familie lexicală (a (se) grizona, grizonare). M-aș bucura să aflu că există un motiv pentru această discriminare, mai ales că intelectualitatea medie™ din București folosește varianta care nu e în dicționar!
    Pînă la următoarea ediție a DOOM cred că puteți să continuați să folosiți varianta pe care o doriți, dar nu uitați că numai grizonant apare în dicționare!

Editare ulterioară
Rezultatele unui sondaj (pe facebook) pe această temă: