vineri, 22 octombrie 2010

*cele mai extraordinare

    O reclamă pe care am auzit-o zilele trecute la radio spunea că:
Universal Channel are *cele mai extraordinare personaje
Din păcate aceeași meteahnă a celor de la departamentele de promovare și publicitate: lipsa cunoașterii limbii române (în cazul acesta la nivelul elementar)...

    Probabil că puțini sînt cei care nu sesizează instantaneu problema: extraordinar nu are grade de comparație! Asta chiar dacă nu cunosc în detaliu cazurile specificate de gramatică – adjectivele din următoarele categorii nu au grade de comparație (sau de intensitate după noua terminologie):
  • adjectivele care semnifică însușiri absolute, negradabile: mort, absolut, principal, perfect etc.;
  • adjectivele categoriale din terminologia tehnico-științifică:  sulfuric, geografic, petrolifer, vizual  etc.;
  • unele adjective compuse: albastru-verzui, roșu-închis, dulce-acrișor etc.;
  • adjectivele care etimologic reprezintă forme de comparativ și de superlativ: optim, extrem, suprem, inferior etc.;
  • adjective care prezintă în marca semantică seme superlative: extraordinar, enorm, gigantic, teribil etc.;
  • adjectivele derivate cu sufixe diminutivale: căldișor, slăbuț, frumușel (colocvial se pot forma grade de comparație);
  • adjectivele invariabile provenite din adverbe.
Ce este interesant: conform Gramaticii Academiei, doar 13% dintre adjective admit grade de comparație!

uite flota, nu e flota...

     O „glumiță” politică ne îndeamnă să folosim firma acesta pentru a ne regăsi flota. Intrînd un pic pe
site pentru a observa conținutul observăm că „flota” este de fapt un parc auto.
   Nu cred că trebuie să adaug că nici unul dintre dicționarele limbii române nu conține cuvîntul flotă cu această accepțiune. Ce m-a mirat de această dată a fost că în nici una din potențialele limbi de proveniență (mai probabil engleza, dar posibil să fie și franceza) nu s-a decantat un atare sens, deci clar că inovația este recentă (în texte din ambele limbi se folosește sensul incriminat – se găsesc suficiente exemple pe internet). Singurul dicționar pe care l-am descoperit acceptînd noul sens este Collins (care este adus la zi mai des decît celelalte). Dacă limba română (dar și cea franceză, ale cărei dicționare încă nu sînt de acord cu inovația, nici măcar atotcuprinzătorul Trésor de la Langue Française) va accepta sau nu această noutate vom vedea în viitorul apropiat.
    Hilar este că și în engleză – fleet – și în franceză – flotte – sînt strîns legate de conceptul de a pluti (prin aer sau prin apă) – drept dovadă fiind mulțimea de derivate cu aceeași rădăcină – însă nici automobilele, nici camioanele nu au această însușire... Singura explicație pe care o găsesc acestei migrări a sensului este trecerea accentului în definiție de la mulțime de (aero)nave sub aceeași comandă la mulțime de (aero)nave sub aceeași comandă.
 

diligență

    Fiecare domeniu are un jargon specific și nici domeniile economic și administrativ nu fac excepție. Totuși, acest jargon, de obicei neacoperit perfect de dicționare explicative, trebuie folosit cu atenție, altfel se ajunge în situații hilare. Un astfel de caz poate fi găsit în acest articol, unde intervievatul dă un pic cu bîta-n baltă, probabil încercînd să folosească cuvinte pompoase:
 „Am făcut diligentele necesare ca, de la anul, să fim activi pe bursa de gaze[...]”
    Din context, ai bănui că este vorba de acțiuni sau demersuri, deși, conform dicționarelor, diligență înseamnă cu totul altceva: sîrguință, zel, asiduitate. Nici în franceză, de unde a fost împrumutat, nici în engleză (care ar putea influența sensul) nu se găsește nimic similar. E drept că în limba franceză (conform Trésor de la Langue Française) există în domeniul juridic (procedură) un sens cît de cît apropiat cu cel folosit: poursuite, requête, însă pentru a pătrunde în alte jargoane ar fi trebuit să fie acceptat deja în cel echivalent din limba română.
    Căutînd prin legislația noastră (de exemplu aici), nu am descoperit decît sensul din dicționar (similar cu expresia din limba engleză: exercise due diligence):
[...] să acționeze cu bună-credință și cu diligența unui profesionist. 
    Ca singură explicație pentru greșeală avem astfel estimarea greșită a sensului din contexte, ceea ce nu este grav cînd greșeala este folosită în cerc restrîns. Problema apare cînd greșeala este răspîndită (de exemplu în media) fără a se lua măsuri de contracarare (s-ar fi putut preveni cititorul printr-o notă, fiind vorba de un cuvînt mai rar folosit).

Etichete

Adevărul (8) adjectiv (3) Agerpres (3) Alexandru Graur (12) Antena 3 (4) articol sportiv (3) Auchan (6) â din a (6) B1 (3) barbarism (18) BBC (3) beție de cuvinte (4) clasificat (3) Constituția (2) cratimă (4) cum ne exprimăm corect (43) cum pronunțăm corect (12) cum scriem corect (32) cuvinte folosite greșit (126) cuvinte inventate (7) cuvinte încîlcite (3) cuvinte pocite (4) cuvinte rar folosite (3) cuvinte redescoperite (9) cuvinte scrise greșit (23) cuvinte străine (6) decît (3) DEX (8) dexonline (26) diacritice (6) Digi (6) Digi 24 (7) DOOM (3) DOOM2 (11) Emil Grădinescu (3) eroare semantică (3) erori DEX (2) erori DOOM (1) etimologie (21) Evaluarea Națională (4) Evenimentul zilei (12) false friends (5) fotbal (6) furculision (4) Gabriela Vrînceanu Firea Pandele (3) grad de comparație (3) gramatică (3) greșeli de scriere monumentale (3) HBO (3) hipercorectitudine (4) inconsecvențe DOOM2 (2) î din i (3) jurnaliști (15) Libertatea (3) lipsă de logică (10) Liviu Pop (3) mama ei de topică! (3) marketing (8) Ministerul Educației (4) monumente (3) muta cum liquida (5) noștrii (4) nume de persoane (6) ortografie (14) oximoron (7) Parlament (3) pațachină (1) pleonasm (13) plural (3) politician (4) presă (3) prim-ministru (2) programă (3) prostul nu e prost destul... (1) publicitate (11) Radu Paraschivescu (1) Realitatea TV (14) reforma ortografică (4) reporter (2) rimel (1) România Liberă (16) s-a răsturnat căruța cu proști (5) SRI (2) statistici (6) Stelian Tănase (1) texte juridice (3) top căutări (16) traducere (13) traduceri proaste (6) virgula (7) vroiam (1)