marți, 31 ianuarie 2017

ore ruinate...

Există un nou tip de „jurnalism” care se reduce la traducerea articolelor găsite aiurea pe internet. Încă nu ar fi o problemă dacă ar fi traduse bine...

În limba română există cuvîntul ruinat, însă acesta are un cu totul alt sens:
RUINÁT, -Ă, ruinați, -te, adj. 1. Căzut în ruină; dărăpănat. 2. Fig. Care și-a pierdut averea; sărăcit, scăpătat. [Pr.: ru-i-] – V. ruina.
sursa: DEX '09 (2009)
Sigur, cu timpul sensul acesta poate fi validat de uz, însă în acest moment folosirea lui ilustrează perfect termenul romgleză!

vineri, 27 ianuarie 2017

Veșnica problemă a educației...

Din nou despre „informații clasificate”

Articol din România Liberă care folosește sintagma
În ciuda faptului că în limba română clasificat înseamnă „ierarhizat” sau „structurat, sistematizat”, sintagma informații clasificate s-a impus fără probleme în „romgleză”, cauza cea mai probabilă fiind excesul de filme americane cu agenți secreți.

Putem oare să blamăm jurnaliștii că folosesc barbarismul cînd onor Parlamentul a nășit inclusiv o lege a informațiilor clasificate? Mai trist este faptul că această lege încalcă normele de tehnică legislativă (legea 24/2000) care specifică foarte clar în normele de redactare:
Articolul 36
(1) Actele normative trebuie redactate într-un limbaj și stil juridic specific normativ, concis, sobru, clar și precis, care să excludă orice echivoc, cu respectarea strictă a regulilor gramaticale și de ortografie.
(2) Este interzisă folosirea neologismelor, dacă există un sinonim de largă răspândire în limba română. În cazurile în care se impune folosirea unor termeni și expresii străine, se va alătura, după caz, corespondentul lor în limba română.
(3) Termenii de specialitate pot fi utilizați numai dacă sunt consacrați în domeniul de activitate la care se referă reglementarea.
(4) Redactarea textelor se face prin folosirea cuvintelor în înțelesul lor curent din limba română modernă, cu evitarea regionalismelor. Redactarea este subordonată dezideratului înțelegerii cu ușurință a textului de către destinatarii acestuia.
Sigur, legea de care vorbim definește termenul informație clasificată (măcar atît!), dar verbul a clasifica, folosit de cel puțin 10 ori în lege, nu este definit, deci trebuie să îl folosim doar cu sensurile din dicționare.

Trebuie adăugat și faptul că deși au trecut 15 ani de la apariția legii, DEX-ul încă nu a adoptat acest sens (în ciuda faptului că textele legislative sînt digitizate și probabil disponibile Academiei).

vineri, 20 ianuarie 2017

Ambuscade sau busculade?

La TVR2 știrile devin din ce în ce mai tabloidale. Probabil o contribuție majoră o are prezentatoarea care ani buni s-a ocupat cu bombasticele știri din sport la un alt canal.

Aflăm astfel (vezi arhiva la 11:51) cum se iau măsuri pentru evitarea... ambuscadelor:
Accesul călătorilor în stații ar putea fi restricționat atunci cînd în subteran este aglomerație prea mare. Pentru a evita ambuscadele vor interveni jandarmi, polițiști și angajați ai companiei.
De ce să vorbim despre busculade dacă putem băga un cuvînt mai lung, ambuscadă? Nu-i tot aia? :) Nu mai comentăm nimic în afară de a posta definiția ambuscadei:
AMBUSCÁDĂ, ambuscade, s. f. 1. Acțiune de luptă în care inamicul este atacat prin surprindere. 2. Loc amenajat și ocupat de o subunitate militară, în scopul executării unui atac prin surprindere asupra dușmanului. – Din fr. embuscade.
Interesant e că știrea a fost dată și de alți prezentatori (inclusiv la TVR1), însă fiecare a avut o altă versiune...


joi, 19 ianuarie 2017

Amnistie și grațiere

Diferența dintre amnistie și grațiere poate părea nesemnificativă (căci de multe ori au același rezultat), însă în realitate lucrurile stau cu totul altfel!

Grațierea este o măsură de micșorare a pedepsei unui singur condamnat, de obicei luată de conducătorul suprem: monarh, președinte, guvernator șamd prin semnarea unui decret de grațiere. Cînd grațierea nu este oferită de persoana care poate semna decrete, este necesară trecerea unei legi prin Parlament (și în consecință se aplică unei clase de condamnați). Condamnarea rămîne în cazier (iar eventualele efecte ale pedepsei continuă să se aplice). Etimologic, provine (prin intermediar francez sau italienesc) din latinescul gratia, „bunăvoință”. Din aceeași familie avem cuvintele gratificație, gratis, grație.

Amnistia, în schimb, reprezintă „uitarea” faptelor (tehnic vorbind se numește înlăturarea răspunderii penale). Este emisă de puterea legiuitoare (de obicei Parlamentul emite o lege care amnistiază o serie de fapte) și drept consecință se aplică unui colectiv, nu unei singure persoane și, în plus, fapta va dispărea din cazierul judiciar. Provine din limba greacă veche (prin intermediar latin și francez): ἀμνηστία (din ἀμνηστος, „a uita”) și e din aceeași familie cu amnezie

Spre deosebire de pronunția greșită a ministrului Justiției (vezi videoclipul), accentul se pune pe ultimul i: am-ni-sti-e, vezi DOOM2. Deși nu mi se pare că greșirea accentului ar fi o catastrofă (în special la persoanele care nu au legătură cu domeniul), totuși pare caraghios să vezi un om care provine din sistemul judiciar folosind o variantă greșită...

vineri, 13 ianuarie 2017

înșeală, așează...

Am citit zilele acestea un articol pe site-ul Europei Libere în care apare, chiar în titlu, forma greșită *înșea (corect înșală):

Am mai vorbit despre asta acum ceva timp, însă cred că expunerea regulii (simplă, de altfel) ar ajuta: după ș și j avem -a și nu -ea, cu excepția cazului în care -ea-ul apare din terminație:
  • acroșează < acroșa + -ează;
  • greșeală < greși + -eală;
  • strămoșească < strămoș + -ească;
Numărul de terminații este limitat: avem numai terminațiile verbelor (la imperfect și prezentul conjugării I) și cîteva sufixe ale substantivelor și adjectivelor: -ească, -ean/-eană, -ea, -eală, -eancă.

Din același motiv nu se scrie *așea (așa cum găsim într-o știre recent publicată pe Digi) ci așază!


Nota bene: se pare că regula este destul de importantă din punctul de vedere al DOOM2-ului, deoarece i s-a alocat o secțiune separată!


Caligrafia la 1818


Sursa: Orthografia sau dreapta scrisoare, pentru îndreptarea scriitorilor limbii românești, Constantin Diaconovici Loga, Buda, 1818

Etichete

Adevărul (8) adjectiv (3) Agerpres (3) Alexandru Graur (12) Antena 3 (4) articol sportiv (3) Auchan (6) â din a (6) B1 (3) barbarism (18) BBC (3) beție de cuvinte (4) clasificat (3) Constituția (2) cratimă (4) cum ne exprimăm corect (43) cum pronunțăm corect (12) cum scriem corect (32) cuvinte folosite greșit (126) cuvinte inventate (7) cuvinte încîlcite (3) cuvinte pocite (4) cuvinte rar folosite (3) cuvinte redescoperite (9) cuvinte scrise greșit (23) cuvinte străine (6) decît (3) DEX (8) dexonline (26) diacritice (6) Digi (6) Digi 24 (7) DOOM (3) DOOM2 (11) Emil Grădinescu (3) eroare semantică (3) erori DEX (2) erori DOOM (1) etimologie (21) Evaluarea Națională (4) Evenimentul zilei (12) false friends (5) fotbal (6) furculision (4) Gabriela Vrînceanu Firea Pandele (3) grad de comparație (3) gramatică (3) greșeli de scriere monumentale (3) HBO (3) hipercorectitudine (4) inconsecvențe DOOM2 (2) î din i (3) jurnaliști (15) Libertatea (3) lipsă de logică (10) Liviu Pop (3) mama ei de topică! (3) marketing (8) Ministerul Educației (4) monumente (3) muta cum liquida (5) noștrii (4) nume de persoane (6) ortografie (14) oximoron (7) Parlament (3) pațachină (1) pleonasm (13) plural (3) politician (4) presă (3) prim-ministru (2) programă (3) prostul nu e prost destul... (1) publicitate (11) Radu Paraschivescu (1) Realitatea TV (14) reforma ortografică (4) reporter (2) rimel (1) România Liberă (16) s-a răsturnat căruța cu proști (5) SRI (2) statistici (6) Stelian Tănase (1) texte juridice (3) top căutări (16) traducere (13) traduceri proaste (6) virgula (7) vroiam (1)