duminică, 31 decembrie 2017

Greșeli curente în pronunțarea unor nume străine

În conformitate cu norma actuală (și identic/similar cu pronunția din țara de origine):
  • Capitala Turciei, Ankara, se pronunță cu accent pe prima silabă (Ankara), nu pe penultima (Ankara);
  • Capitala Columbiei, Bogota, se pronunță cu accent pe ultima silabă (Bogota), nu pe penultima (Bogota);
  • Capitala Belgiei, Bruxelles se pronunță [brüsel], nu [bruksel];
  • Se spune Caraibi, nu Caraibe (Marea Caraibilor);
  • Chicago se pronunță corect cu ș ([șikago]), nu cu ci ([cikago]);
  • Malaga are accentul pe prima silabă (Malaga) nu pe penultima (Malaga)
  • Peru se pronunță cu accent pe ultima silabă (Peru), nu pe prima (Peru);
  • Soci se pronunță în două silabe (ca în limba rusă): So-ci;
  • Ucraina se pronunță în trei silabe (U-crai-na), nu în patru (U-cra-i-na), iar locuitorii săi se numesc ucrainenii (u-crai-nean), nu *ucrainienii (u-crai-ni-an);
Nume străine cu probleme:
  • Eiffel se pronunță [e-fel], nu [ai-făl], căci numele e franțuzesc;
  • Nobel se pronunță [no-bel], nu [no-băl], căci e nume suedez;
  • Škoda se citește cu ș inițial [șkoda], ca în cehă;
  • Waterloo se citește cu v inițial și o final (e nume valon, nu englezesc);

vineri, 29 decembrie 2017

bandă unică...

De ceva timp, diverși activiști militează pentru crearea unei benzi exclusive pentru transportul în comun și au găsit de cuviință să o promoveze sub numele de bandă unică! Fără a comenta utilitatea acțiunii (cel puțin în teorie fiind de ajutor decongestionării traficului), trebuie să recunoaștem că numele ales este cel puțin stupid și ne demonstrează că simțul limbii pare dezactivat de spiritul de imitație. Trebuie adăugată aici și lipsa cunoașterii Codului Rutier a celor care promovează sintagma, căci există deja un termen consacrat în codul rutier: bandă rezervată (transportului de persoane)...

Inițial am presupus că sintagma a fost importată, însă cercetările par a confirma faptul că prostia e autohtonă: în engleză se spune bus/exclusive lane, în italiană corsia preferenziale, iar în franceză e o denumire mai complicată care tot la bandă specială/exclusivă se reduce.

De ce e zic că sintagma e stupidă? E simplu: dacă nu știm sigur ce înseamnă unic ne putem uita în dicționar:
ÚNIC, -Ă, unici, -ce, adj. 1. Care este unul singur, numai unul în genul, de felul său. 2. Care nu poate fi asemănat cu nimic (datorită însușirilor sale excepționale); excepțional, incomparabil.
Asta ne spune că „bandă unică” ar însemna fie că este singura bandă de acel fel (ceea ce nu este cazul, nici măcar cînd este vorba de cele exclusive pentru mijloacele de transport în comun), fie că este o bandă neasemuită, excepțională (ceea ce, din nou, nu este cazul). De fapt, ideea care trebuie transmisă ar fi cea de exclusivitate (pentru mijloacele de transport), nu de unicitate. Iar dacă nu ne place formularea din Codul Rutier („bandă rezervată [...]”) avem suficiente opțiuni din care să alegem: bandă exclusivă, bandă specială șamd.

Absurditatea a fost preluată și de unii jurnaliști, dar, nemulțumindu-se cu puțin, au dus-o pe culmi noi de ridicol numind (în acest articol) linia de tramvai bandă unică...

În alt articol, autorul folosește mecanic sintagma greșită, dar în explicații e nevoit să folosească termenul corect, „exclusiv” (vorbind de traseu exclusiv nu traseu unic).


miercuri, 27 decembrie 2017

10 ani de topuri!

Acum zece ani am început să adunăm date despre cele mai căutate cuvinte pe dexonline. Cred că ar fi interesant să le vedem acum laolaltă (click pe tabel pentru a-l mări):

2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
1 însumi nivel nivel empatie empatie vocație vocație tehnocrat empatie empatie
2 nivel mogul avatar irefutabil a crea empatie empatie empatie pragmatic abroga
3 pastramă însumi irefutabil a crea pragmatic weekend diaspora introvertit introvertit bîzdîc
4 pulă empatie empatie nivel exhaustiv a crea a crea paradigmă ipocrit amnistie
5 onanist irefutabil a crea misogin misogin exhaustiv pragmatic pragmatic paradigmă introvertit
6 recesiune pulă pulă exhaustiv salutar vis vis misogin misogin pragmatic
7 empatie de asemenea exhaustiv paradigmă același pragmatic exhaustiv ipocrit exhaustiv ipocrit
8 de asemenea pragmatic vis pulă paradigmă istoric de asemenea de asemenea altruism paradigmă
9 pragmatic empiric neasemenea pragmatic vis misogin ipocrit exhaustiv aserțiune de asemenea
10 a crea cadru pragmatic ipocrit confort ipocrit același vis fortuit misogin

Notă: am eliminat din top cuvintele care definesc relații semantice (sinonim, antonim, omonim).

Ce se observă studiind evoluția căutărilor:
  • empatie și pragmatic apar în top în toți cei 10 ani (iar exhaustivmisogin și ipocrit sînt prezențe constante);
  • vis și a crea probabil își datorează prezența în top ortografiei (nu cred că au probleme de înțeles)
  • deși căutate la începuturile dexonline, cuvintele licențioase au dispărut din top 10 (deși se mențin în apropiere);
  • eliminînd cuvintele „perene”, se pot extrage cuvinte definitorii pentru anii respectivi: 
    • 2009 - mogul
    • 2010 - avatar
    • 2012 - salutar
    • 2013 - vocație
    • 2014 - vocație și diaspora
    • 2015 - tehnocrat
    • 2017 - abroga și amnistie
Detaliile (anuale) le puteți găsi aici:

duminică, 24 decembrie 2017

condescendent

Etimologic, condescendent ar însemna a (te) coborî (descendere) cu ceilalți/împreună (con-), adică „cel care se coboară (de bună voie) la nivelul celor considerați inferiori”. De aici a apărut sensul primar, „cel care renunță la privilegiile sale”. Nu e departe de sensul pozitiv din limba română (cel care își arată amabilitatea față de cineva). Sensul peiorativ s-a impus (mai ales în engleză), însă pare evident că nu are legătură cu sensul de bază (deci putem presupune că este o greșeală care a devenit normă).

În Trésor de Langue Français definiția lui condescendant are două sensuri, unul fiind «Qui condescend par désir de plaire ou de comprendre; arrangeant, indulgent.», celălalt fiind cel peiorativ (dar verbul de la care provine are numai sensul pozitiv). În engleză la fel: în Collins Dictionary definiția lui condescend are ambele sensuri (vezi mai jos). De altfel în Pride and Prejudice (condescension) este folosit cu sensul pozitiv, nu cel peiorativ.

Conform lui Al. Graurcondescendență «nu înseamnă „respect”, cum cred unii (și DEX), ci „atitudine binevoitoare față de un inferior” (e din aceeași familie cu a descinde, care înseamnă „a coborî”)».

vineri, 15 decembrie 2017

Din nou despre „brucsel”

După principiul „monsieur scriem, monsieur zicem”, unii pronunță numele capitalei Belgiei cu [ks], ca și cum ar pronunța un nume în română. Mai ciudat este că într-un program RFI (ascultă emisiunea la secunda 35) pronunță tot cu [ks], în ciuda faptului că nici în română, nici în franceză nu ar trebui să se pronunțe așa (de altfel majoritatea colegilor francezi de la RFI pronunță brüsel)!

Cum pronunțăm numele unui oraș străin în română? Regula din DOOM este destul de simplă: dacă există o formă adaptată în limbă, se folosește aceea, dacă nu, se folosește pronunția din țara respectivă. Deși nu există o formă adaptată, DOOM-ul nu lasă loc de interpretări în privința pronunțării numelui capitalei Belgiei:


Cum se pronunță în Belgia? Avem două comunități mari: valonii (care vorbesc franceza) și flamanzii (care vorbesc neerlandeză); în franceză numele capitalei se scrie Bruxelles și se citește brüsel (cu accent pe e), în neerlandeză se scrie Brussel și se citește brusăl (cu accent pe u). Interesant că în pagina dicționarului wiki se specifică și pronunția cu k, dar autorii au simțit nevoia să clarifice că pronunția este folosită de străini!

miercuri, 13 decembrie 2017

funeralii sau funerarii?

Răspunsul este simplu: dacă ne referim la ceremonie, putem spune numai funeralii. Funerar există și el, dar este adjectiv și trebuie să determine un alt substantiv (de exemplu „ceremonie funerară”)! În general este cunoscută această diferențiere, dar cu ocazia asta am descoperit corigenții la limba română: HotNews, ProTV, Europa Liberă sau ziare.com. Nu știu dacă autorii articolelor au preluat greșeala de la Guvern (vezi ședința din 6 decembrie 2017) sau a existat o altă sursă (la prima vedere e puțin probabil ca aceeași greșeală să apară în mai multe locuri, independent)!




marți, 12 decembrie 2017

totalitarisme...

În general, substantivele abstracte (terminate în -ismcomunism, totalitarism, nazism sau nu: tineret, foame) nu au plural. De aceea pare curios că tocmai Universitatea din București a găsit de cuviință să încalce norma (fie ea DOOM2, fie GLR2008), cînd era mult mai simplu (și mai corect) să fie numit „Centrul de Cercetare a Regimurilor Totalitare”?

joi, 7 decembrie 2017

Inovații gastronomice...

M-am obișnuit ca reclamele la produse gastronomice să scoată ce e mai rău din limbă sub pretenția „creativității”, dar cu inovațiile lingvistice de pe unele etichete ale produselor din magazin încă nu (probabil unora le scapă faptul că boeuf înseamnă vită în limba franceză, însă este greu de crezut că cineva ar putea crede că fasolea este un pește sau că vinetele sînt sturioni)!




miercuri, 29 noiembrie 2017

Argou...

pîrnaie...
Argoul este definit (în cam toate dicționarele) cam așa: „limbaj social convențional, folosit mai ales de vagabonzi, cerșetori și delincvenți pentru a nu fi înțeleși de restul societății (în special de autorități)”.

Ce ne facem, totuși, dacă sensul argotic a devenit mai cunoscut decît cel original, cum este cazul lui pîrnaie? Îi mai putem pune eticheta argou, așa cum face DEX sau mai curînd l-am putea numi „antiargou”?

PÎRNÁIE, pîrnăi, s. f. (Regional) 1. Oală mare de pămînt, pentru gătit sau pentru păstrat alimente. Așa e omul: un ciocan, încă unul și-al treilea, pînă ajungi la tinichea torni, parcă torni într-o pîrnaie. DELAVRANCEA, S, 6. Că-i bună Carnea de oaie, Mămăliga Din pîrnaie. TEODORESCU, P. P. 510. ♦ Conținutul unei asemenea oale. Midas-împărat bău o pîrnaie de sînge de taur și atît îi fu de ajuns ca să nu mai fie între cei vii. ISPIRESCU, U. 113. 2. închisoare, temniță. – Pl. și: pîrnaie (I. BOTEZ, ȘC. 7).
sursa: DLRLC (1955-1957)

marți, 28 noiembrie 2017

balcoane

Este un lucru bun faptul că Micul dicționar academic (MDA) a ieșit din zona falsei pudori promovate de Dicționarul explicativ (DEX), dar trebuie cumva clarificate etichetele pe care le asociază unor sensuri! Ce zice DEX argotic, MDA zice familiar... În cazul de față nici cu explicația nu stă tocmai bine: sînii pot aparține numai femeilor (inclusiv definiția din MDA spune asta)!


Totuși, de ce musai rotunzi?

*bineânțeles

La 25 de ani de la adoptarea ortografiei cu â în loc de î inclusiv TVR-ul face greșeli... De ce? Simplu, pentru că ortografia cu â nu este numai cu â, ci și cu î (adică nu este tocmai simplă 😃, ceea ce explică faptul că redactorul nu a înțeles respectiva regulă): în cazul acesta bineînțeles se scrie cu î în interior pentru că este format din bine și înțeles!


joi, 23 noiembrie 2017

ministru decapitat...

„Cel mai bun portal de știri” lovește din nou și decapitează foști miniștri:


Aș fi vrut să văd la sfîrșitul articolului un mesaj de genul: „Nici un ministru nu a fost rănit pe durata scrierii acestui articol”...


expertiza și limbajul de lemn

Într-o conferință de presă, președintele Iohannis a folosit termenul expertiză cu un sens inexistent în limba română (calc după engleză):


Greșeala nu e nouă, fiind menționată încă de acum (aproape) 10 ani într-un articol al Rodicăi Zafiu. Ne putem întreba dacă cumva și noul sens va fi consemnat de viitorul DEX, dar asta depinde numai de vorbitori (și într-o oarecare măsură de subiectivitatea autorilor DEX): doar ei pot respinge sau accepta o inovație lingvistică! De aceea este util să popularizăm aceste neconcordanțe cu norma: pentru ca acceptarea (sau respingerea) sa fie făcută în cunoștință de cauză!

Trebuie spus că limba de lemn corporatistă nu este doar o parte separată de limba curentă, ci a fost în unele cazuri încet-încet adoptată de dicționare, de exemplu struțocămila capital uman (prezentă în același text) a fost introdusă în DEX 2009 probabil pentru că formularea – denigratoare prin sugestia echivalenței om-marfă – a fost acceptată tacit de vorbitori!

Culmea e că într-o lucrare dedicată limbii engleze vorbite în instituțiile europene, un traducător englez se plînge de aceeași problemă în limba engleză



duminică, 19 noiembrie 2017

*umpic

Oare ce o fi în mintea celor care scriu *umpic? Nu cred că există cineva care să nu știe ce înseamnă pic (cantitate mică, strop) și, de asemenea, nu cred că toată lumea care scrie așa încearcă să imite (unora li se pare distractiv) scrierea incultă măcar pentru motivul că dacă toată lumea ar face asta ar însemna că nu ar avea pe cine imita – cu siguranță nu în stilul jurnalistic, ca mai jos!


marți, 14 noiembrie 2017

Jurnalism...

Probabil există o corelație între numărul mare de greșeli dintr-un text și scrierea fără diacritice. Pot exemplifica asta cu următorul articol din Hotnews:


Într-o zonă relativ mică de texte descoperim:

  • a sărbători scris cu doi de i: a sărbătorii;
  • e-mailului scris email-ului;
  • articularea la genitiv a numelui capitalei Bucureștilor în loc de Bucureștiului (probabil preluare);
Greșeli evidente de editare precum Regina mariaMarea Unirii sau corpuției par în elementul lor, iar taxarea fugii de idei de la prima propoziție („ce evenimente organizează”) la a doua („realizare de statui”) ar fi doar pedanterie din partea mea!

Cum articulăm numele orașului Iași?

Un utilizator dexonline ne-a întrebat care este articularea corectă a numelui orașului Iași: Iașul sau Iașiul (a uitat să menționeze varianta de plural Iașii).

Deși există o adevărată dezbatere pe tema aceasta, norma este una singură: Iașiul (vezi foto: DOOM, 1982).
Nu trebuie cine știe ce cunoștințe să aplicăm regulile generale de articulare:

  1. Iaș → Iașul
  2. Iaș (singular) → Iași (plural) → Iașii (plural articulat)
  3. Iași→ Iașiul

Dacă scriem Iași, atunci numai variantele 2 și 3 pot fi luate în considerate, iar dacă considerăm numele orașului ca fiind la singular (așa cum face și norma), atunci opțiunea 3 este singura corectă!

Sigur, cei pentru care tradiția este mai importantă vor continua să scrie ca înainte (Iașii sau Iașul), însă, chiar și așa, e bine să cunoască norma!

Protestanții la manifestație... (sic!)

Cu toate eforturile unor ziariști, protestant este un termen care nu se referă la proteste:

PROTESTÁNT, -Ă, protestanți, -te, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Adept al protestantismului; reformat. 2. Adj. Care ține de protestantism, privitor la protestantism. – Din fr. protestant.



luni, 13 noiembrie 2017

Pluralul pluralului...


Unora li se pare că pluralul bunătăți nu este suficient de plural, astfel că îi aplică încă o marcă de plural (-uri)!

*admolestare...

O înregistrare de la Digi ne arată dimensiunea ridicolului din partidul de guvernămînt:

Dacă știi că ești tufă la limba română, atunci ar fi, oare, indicat să să ieși ca păduchele în frunte? Cum zice înțelepciunea populară: prostul nu e prost destul dacă nu e și fudul...

Articolul Rodicăi Zafiu din Dilema Veche explică tipul acesta de greșeală plasînd-o într-un context mai larg.


vineri, 3 noiembrie 2017

*ouălelor

Știrea zilei e că a crescut prețul ouălelor (sic!)... Deși folosirea greșită a genitivului lui ou a fost ridiculizată de multe ori (inclusiv de grupul Divertis care „sfătuia” vorbitorii să folosească toate pronumele le/li/lor, deci să se pronunțe „ouălelilor”), greșeala aceasta este repetată (vezi și aici).



Cine nu este sigur cum se flexionează un cuvînt în limba română are întotdeauna la dexonline opțiunea „declinări” sau „conjugări”, după caz. Pentru ou, se poate vedea în pagina aceasta:


substantiv neutru (N48) nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular ou oul
plural o ouăle
genitiv-dativ singular ou oului
plural o ouălor

luni, 30 octombrie 2017

Muzeul regulilor inventate - episodul al II-lea

Există un adevărat folclor legat de cacofonii, așa că nu mai iau în seamă persoanele care încearcă să-mi explice că dacă pronunți CAC vei fi stigmatizat pe viață. În cazul acesta a trebuit să fac o excepție căci încercarea de sistematizare e de-a dreptul înduioșătoare!

duminică, 29 octombrie 2017

Cine pune furci caudine?

Orice copil care a fost atent la ora de istorie știe povestea Furcilor Caudine: o luptă încheiată înainte de a începe, samniții atrăgîndu-i pe romani într-o capcană naturală, pasul Furcile Caudine, iar romanii fiind obligați să accepte condiții umilitoare (inclusiv trecerea pe sub jugul format din sulițele capturate). Trecerea prin (sau pe sub, cum greșit s-a încetățenit în limba română și în DEX) furcile caudine a devenit simbolul umilinței.

Indiferent dacă se trece prin sau pe sub furcile caudine, oricine folosește expresia o folosește cu verbul a trece, iar sensul e întotdeauna o trecere printr-o situație umilitoare. De aceea „mulți ne pun furci caudine” (vezi articolul aici) are cel puțin 2 hibe majore:
  • folosirea verbului a pune
  • folosirea greșită a sensului expresiei (nu e vorba de vreo umilință în situația descrisă);
Probabil primarul a dorit să spună „ne pun bețe-n roate”, însă a dorit să își etaleze „cultura”, ca atunci cînd povestea despre bărbatul idem sau despre echinocțiu!

Ce scrie în DEX:
CAUDÍNE adj. (În expr.) A trece pe sub furcile caudine = a impune învinsului condiții umilitoare; fig. a supune unei critici severe. [Pr.: ca-u-] – După fr. [fourches] Caudines, lat. [fauce] Caudinae.

marți, 24 octombrie 2017

Precesiune religioasă... (sic!)

În ultimul timp am descoperit mai multe articole în care se vorbește de... precesiune religioasă! De exemplu în Libertatea sau RTV! Primul gînd a fost o greșeală de tipar, însă cînd greșeala din titlu se repetă și în text și, în plus, apare în mai multe articole, n-ai cum să mai crezi în coincidențe!




Pentru cei care nu cunosc termenii:

PRECESIÚNEprecesiuni, s. f. 1. (Fiz.) Deplasare lentă a axei de rotație a unui corp care se rotește rapid și are doar un punct fix. 2. (Astron.) Deplasare lentă și în sens retrograd a punctelor echinoxiale pe ecliptică. [Var.: precésie s. f.] – Din fr. précession.

PROCESIÚNEprocesiuni, s. f. 1. Șir lung de oameni care merg într-o anumită ordine în aceeași direcție și cu același scop; cortegiu, convoi; alai. 2. Ceremonie religioasă în timpul căreia credincioșii merg în convoi, precedați de slujitorii Bisericii, purtând diferite obiecte de cult, cântând imnuri religioase sau rostind rugăciuni, pentru a mulțumi sau a cere ajutorul divinității într-o anumită împrejurare. [Pr.: -si-u-] – Var.: (înv.) procésie s. f.] – Din fr. procéssion, lat. processio, -onis.

vineri, 20 octombrie 2017

marți, 17 octombrie 2017

sanctuar... marin!

Spre deosebire de sanctuar în limba română, unde există doar sensul de „loc destinat practicării ceremoniilor religioase”, în limba engleză are și sensul de „adăpost, refugiu”. Chiar dacă presupunem că uzul va impune folosirea acestui sens, ce ne facem cînd întîlnim sintagma „sanctuar pentru teroriști”? Nu e un pic cam mult?


În mod cert tendința nu este nouă, vezi și articolul de aici!

duminică, 15 octombrie 2017

supraponderabilitate...

Mania unor jurnaliști de a folosi cuvinte pe care nu le înțeleg este cunoscută, iar cuvintele lungi sînt un bun exemplu în acest sens, în special cele care se termină în -abilitate, care, culmea, ar trebui să fie ușor de descifrat. Cu toții știm de rata de promovabilitate (în loc de rată de promovare) pe care o auzim măcar o dată pe an, la bacalaureat. Dar un cuvînt nou de acest gen încearcă să își facă loc în lista cu perle: supraponderabilitate (obezitatea fiind o boală contemporană din ce în ce mai des întîlnită).

Chiar azi, în ziarul Adevărul, întîlnim un articol în care cuvîntul este promovat excesiv. Sensul în context este evident: „starea de a fi supraponderal”, pentru care nu există un cuvînt în dicționare,  și putem întelege nevoia autorului de a construi unul, dar acesta ar fi: supraponderalitate (din supraponderal și sufixul abstract -itate). De ce ar trebui să existe și -abil- (posibil) în această schemă nu prea se poate înțelege; ar trebui să înțelegem că este vorba de „starea de a putea deveni supraponderal”, ceea ce în mod cert nu este intenția autorului!



În limba română supraponderabilitatea este definită în DEX:
SUPRAPONDERABILITÁTE s. f. (Fiz.) Stare a unui corp de a avea o greutate mai mare ca urmare a unei forțe gravitaționale sporite. – Supra- + ponderabilitate.
Pare a fi o construcție în limba română (nu am descoperit ceva similar în alte limbi), astfel că și sensul inventat este, cel mai probabil, o producție autohtonă!

*abdominabil...

Abominabil nu are legătură cu abdomenul, chiar dacă unora le poate părea așa (devenind, astfel, *abdominabil prin etimologie populară).  De fapt abominabil are legătură cu profețiile: latinescul omen = „prevestire, auspicii, auguri” a creat verbul ominor „a prevesti”, care la rîndu-i a creat verbul abominor „a dori să nu se întîmple, a respinge cu groază” ajungîndu-se, în fine, la abominabilis cu sensul curent. La noi a fost împrumutat din limba franceză.

Este surprinzător că această greșeală încă se mai face în limba română, în special în zone unde se presupune că angajații ar trebui să aibă o minimă educație lingvistică, dar ar trebui să existe și un post de redactor/corector: redacțiile de știri și librăriile (fie ele virtuale)!

„abdominabil” apare pe site-ul elefant.ro 

Dar și pe site-ul Realitatea!

*crează apare din nou

Folosirea lui *crează în loc de creează este o greșeală care a fost dată de exemplu de atîtea ori încît eram convins că a dispărut! Anul trecut am descoperit că nu e așa, însă am presupus că e vorba de o scăpare într-o redacție mică, probabil fără corectori. Însă colegul Ladislau Strifler m-a atenționat că într-o emisiune de la Digi24 cineva a comis-o din nou:


Probabil că nu aș fi scris încă o dată pe tema asta dacă nu s-ar fi întîmplat un fenomen interesant care ilustrează perfect modul în care erorile se răspîndesc: greșeala pare să fi fost preluată dintr-un articol de pe hotnews.ro și preluată și pe profit.ro (asta conform ce am descoperit pe Google). Dacă așa s-a întîmplat este emblematic faptul că editorul de la Digi a pus diacriticele (hotnews.ro are prostul obicei să scrie fără diacritice), însă nu s-a deranjat să corecteze greșeala!

Se scrie creează, nu *crează pentru că desinența este -ează: cre(a) + -ează = creează.

La fel e și pentru alte verbe de conjugarea a II-a (grupa/conjugarea I după gramaticile din 1965):
pled(a) + -ează = pledează
navig(a) + -ează =  navighează
îngenunch(e)(a) + -ează = îngenunchează

sâmbătă, 14 octombrie 2017

vineri...

Venus
sf. Paraschiva
Numele zilei de vineri provine din latină, unde s-a format de la numele zeiței frumuseții la romani, Venus (lat. Veneris dies).

Puțină lume știe, însă, că ziua de 14 octombrie mai este numită de către ortodocși Vinerea Mare (de toamnnă), după numele Sfintei Paraschiva, sărbătorită în această zi (παρασκευή înseamnă „vineri” în limba greacă).

De menționat faptul că există în mitologia populară și Sfînta Vineri (ce apare și în poveștile lui Creangă), diferită de Cuvioasa Parascheva, despre care se crede că ar fi continuarea cultului zeiței Venus!

Interesant e că zeița frumuseții mai este „vinovată” și pentru luna aprilie!

miercuri, 11 octombrie 2017

Ce cuvinte se scriu cu trei de i?

Toată lumea a învățat la școală despre cum scriem copiii cu trei de i. Din păcate, se pare că școala nu a reușit să convingă elevii că modelul trebuie extins la toate cuvintele similare, astfel că scrierea cu doi de i în loc de trei apare în mod constat, de exemplu aici:
Iar cînd e scris corect, cu trei de i, aproape sigur se greșește la membri:



Vezi și articolele de aici și aici!

M-am gîndit inițial să fac o listă pentru care vor să studieze aceste cuvinte, însă avem peste 800 de cuvinte în acestă situație, astfel că voi încerca o listă comprimată. Vor avea trei de i la forma de nominativ plural articulat:
  • substantivele masculine și adjectivele (lampagiu, viu, zglobiu șamd) terminate în -iu – aproape 800;
  • roșu și (infraroșu, paroșu, alb-roșu șamd)
  • iie (moalele burții la vite);
  • copil.
Sigur, mai putem adăuga și verbele care se termină la infinitiv în -ii, care la perfect simplu, persoana I singular vor avea trei de i: înmii, pustii șamd

marți, 10 octombrie 2017

Locul prepoziției în propoziție...

În imagine vedem o greșeală un pic perversă: textul poate părea unora corect la prima vedere, dar în realitate are o problemă! După cum se poate deduce și din numele său, prepoziția este o parte de vorbire care se pune înaintea unui alt cuvînt.

Cuvîntul după în limba română este doar prepoziție, ceea ce înseamnă că trebuie musai să marcheze relația dintre un termen subordonat și regentul său. Este clar că în exemplul din imagine lipsește termenul subordonat, deci construcția este greșită!

Totuși, de dragul eliminării oricărui dubiu, hai să fim un pic mai lacși în analiză și să presupunem prin absurd că avem de-a face cu o elipsă:

  • Prima variantă: singurul termen care ar putea fi subînțeles în acest context ar fi „disconfort”, dar trebuie să recunoaștem că propoziția ar deveni de-a dreptul hilară:

Nu promitem, dar va fi mai bine după disconfort.

  • A doua variantă ar fi folosirea lui după cu nuanță adverbială (neconform cu gramatica oficială, dar folosit în vorbirea familiară), un fel de prescurtare a locuțiunii după aceea. Și în acest caz întrebarea cheie este: după ce? 
Nu promitem, dar va fi mai bine după aceea.



vineri, 6 octombrie 2017

*noștrii lovește din nou

De data asta într-o declarație de presă a Anei Birchall. Este irelevant dacă textul a venit de la politiciană sau este transcrierea agenției de presă, greșeala impardonabilă n-ar fi trebuit să apară în pagină!


Actualizare: Greșeala apare și pe pagina oficială a politicienei, astfel că misterul a fost elucidat!

miercuri, 4 octombrie 2017

Texte... orale

Nici programa de limba și literatura română de clasa a VIII-a nu a reușit să evite greșelile de limbă:


Sigur, cel care a conceput programa ar fi trebuit să știe că text implică exprimare în scris, mai ales că presupunem că este profesor de română...
TEXT, texte, s. n. 1. Ceea ce este exprimat în scris; cuprinsul unei opere literare sau științifice, al unui discurs, al unei legi etc. ♦ Fragment, parte dintr-o scriere. 2. Cuvintele unei compoziții muzicale. 3. Literă de tipar cu un corp de 20 de puncte tipografice. – Din fr. texte, lat. textus.
De ce ne mirăm oare de calitatea învățămîntului românesc?

duminică, 1 octombrie 2017

ștat de plată

Nu, nu se spune ștat de plată, ci stat de plată!

Definiția apare în toate dicționarele cam așa:
STAT2state, s. n. 1. Listă, tabel. ♦ (În sintagma) Stat de plată = tabel, listă în care sunt înscrise drepturile bănești pe care le achită o întreprindere lucrătorilor ei. [...] – Din lat. status (cu sensurile fr. état). Cf. it. stato.
sursa: DEX '09
Chiar dacă scriu greșit jurnaliștii de la Agerpres, Evenimentul Zilei sau Libertatea:
„ștat” de plată - Agrepres

„ștat” de plată - Evenimentul Zilei

„ștat” de plată - Libertatea
Auzim la TV sau pe stradă, din aceeași categorie, și: *șprei (spray, pronunțat corect sprei), *ștart (start), *șprint (sprint) sau celebrul cașchetă (caschetă)!

sâmbătă, 30 septembrie 2017

participiu

Pentru cei care susțin că acele cuvinte care nu există în DEX (sau în DOOM) sînt greșeli avem o veste proastă: cuvîntul participiu nu apare în DEX în edițiile din ultimii 40 de ani! Asta în ciuda faptului că fix de pe acea pagină de unde lipsește definiția altui cuvînt (participial) folosește cuvîntul participiu în explicație.
participiu” este ignorat și în DEX 2016

Probabil că un lexicograf a înțeles literal directiva „băgăm doar infinitivul, nu și participiul”, altfel nu înțeleg cum se poate perpetua scăparea de atît timp!

joi, 28 septembrie 2017

Pseudovanghelie, președinte CCR

Președintele CCR, Valer Dorneanu, are o criză de personalitate (vezi știrea completă) și scoate un porumbel pe gură! În limba română nu există adjectivul *conchisă, probabil este vorba de concisă (se potrivește și contextului) influențat de verbul a conchide (cu care concis nu are nici un fel de legătură).

În plus, verbul a conchide este intranzitiv, deci nu formează adjectiv din participiu (sigur, chiar dacă ar forma nu ar avea sens în cazul nostru). În limbaj filosofic/logic, se mai forțează gramatica și se spune că o propoziție/judecată poate fi *conchisă din alta, însă în mod evident o persoană nu poate fi *conchisă..

Este diferit acest conchis de almanahele lui Vanghelie?



miercuri, 27 septembrie 2017

Ministerul Educației spune lucruri trăsnite...


După ce zilele trecute am aflat că există o Direcție a Educației *Incluzive (sic!) în cadrul Ministerului Educației, astăzi, citind proiectul legii manualului, am descoperit că vom avea manuale în format *letric (!)...


Poate ministrul și angajații din minister care au ajutat la crearea acestnu au habar că există o lege (Legea 24/2000) care obligă ca textele legilor să se conformeze normelor gramaticale în vigoare în vigoare. Iar cînd se folosesc termeni neologici sau neclari, aceștia trebuie în mod obligatoriu definiți!

De ce să ne strîmbăm gura să zicem incluziv cînd în toată lumea termenul e identic cu inclusiv, nu pot înțelege... dar măcar se poate înțelege despre ce e vorba. În cazul lui letric, însă, lucrurile scapă de sub control: din forma cuvîntului am putea presupune că este compus din literă (lettre în franceză, letter în engleză) și sufixul -ic, adică un manual „care se bazează pe/compus cu litere”, dar din context înțelegem că ar fi vorba de manual tipărit (de ce oare se evită acest termen?).

Trebuie adăugat și faptul că în lumea cărților format înseamnă cu totul altceva decît crede lumea:
FORMÁT1, formate, s. n. Ansamblul dimensiunilor care caracterizează forma și mărimea unui corp plat; p. gener. dimensiune. ♦ Totalitatea dimensiunilor unei tipărituri în funcție de modul în care sunt împăturite colile de tipar care o alcătuiesc; dimensiunile zațului pe o pagină. – Din fr. format.


sâmbătă, 23 septembrie 2017

Orfană... cu părinți

Ziarul Adevărul din Constanța, prin acest articol, revoluționează semantica!


Am încercat să caut în articol amănunte care să sugereze că titlul doar pare că ar fi greșit: că poate avea un singur părinte, că a rămas orfană mai de curînd sau chiar că e un oximoron ironic bine plasat... Nimic! Pur și simplu, nici o informație! Singurul detaliu care te poate duce cu gîndul la orfani este existența în text a unui Centru de plasament al minorilor. Nu, acolo nu-s numai orfani (chiar autoarea ne povestește cum fata a fost luată de la părinți)!

A, cineva ar putea crede că chichirezul e la definiția cuvîntului orfan. Dar nici aici nu e nimic ambiguu:
ORFÁN, -Ă, orfani, -e, adj. (Adesea substantivat) Care a pierdut pe unul dintre părinți sau pe amândoi; sărman. ♦ Lipsit de ceva. – Din ngr. orfanós, lat. orphanus.

luni, 18 septembrie 2017

Mania diminutivelor...

Diminutive au penetrat și piața hipermarketurilor! Mă mir, totuși, că nu scrie „Căsuță pentru coșulețe”...

Oare chiar este necesar să ne batem joc de limba română în felul acesta?

Etichete

Adevărul (8) adjectiv (3) Agerpres (3) Alexandru Graur (13) Antena 3 (6) articol sportiv (3) Auchan (7) B1 (3) barbarism (18) BBC (3) beție de cuvinte (4) clasificat (3) Constituția (2) cratimă (5) cum ne exprimăm corect (45) cum pronunțăm corect (14) cum scriem corect (38) cuvinte folosite greșit (149) cuvinte inventate (8) cuvinte încîlcite (4) cuvinte pocite (4) cuvinte rar folosite (3) cuvinte redescoperite (11) cuvinte scrise greșit (29) cuvinte străine (6) decît (4) DEX (9) dexonline (27) diacritice (7) Digi (7) Digi 24 (7) DOOM (3) DOOM2 (12) Emil Grădinescu (3) eroare semantică (3) erori DEX (2) erori DOOM (1) etimologie (23) Evaluarea Națională (4) Evenimentul zilei (13) false friends (6) fotbal (7) furculision (5) Gabriela Vrînceanu Firea Pandele (3) grad de comparație (3) gramatică (4) greșeli de scriere monumentale (3) HBO (3) hipercorectitudine (4) inconsecvențe DOOM2 (4) î din i (6) jurnaliști (16) Libertatea (3) lipsă de logică (10) Liviu Pop (3) mama ei de topică! (4) marketing (8) Ministerul Educației (5) monumente (3) muta cum liquida (5) noștrii (4) nume de persoane (6) ortografie (17) oximoron (7) Parlament (3) pațachină (1) pleonasm (15) plural (5) politician (4) presă (3) prim-ministru (4) programă (3) prostul nu e prost destul... (2) publicitate (11) Radu Paraschivescu (1) Realitatea TV (14) reforma ortografică (7) reporter (2) rimel (1) România Liberă (16) s-a răsturnat căruța cu proști (5) SRI (2) statistici (6) Stelian Tănase (1) texte juridice (3) top căutări (17) traducere (13) traduceri proaste (8) virgula (8) vroiam (1)