joi, 23 august 2018

protest de susținere...

Oricît ar părea de curios, unele persoane pot alătura cuvinte fără să înțeleagă sensul acestora! Dacă în limba vorbită se mai poate ierta (cînd ți-a ieșit porumbelul din gură e tardiv deja), atunci cînd pui un text pe facebook sau, mai rău, cînd postezi un articol online greșeala e impardonabilă!

Sigur, protest poate fi prescurtarea pentru „miting de protest”, însă nu poate fi folosit în loc de miting, la modul general!



marți, 21 august 2018

Chinurile gastronomice ale limbii române

În restaurantele patriei se păstrează valorile tradiționale, iar tradiția violării limbii române sub pretexte gastronomice este perpetuată (mde, valorile tradiționale!).

Că rucola este foarte nărăvașă și trebuie dresată înainte de a fi pusă în salată probabil știe toată lumea! În schimb, puțină lume știe că se scrie corect zalhana, nu zahana (iar cei pedanți știu și că activitatea principală a zalhanalelor o reprezintă ovinele)...


Uneori, limba română nu este suficientă pentru exhibarea afectării și se apelează la limba franceză.


Doar că în franceză gourme înseamnă un pic altceva (numele unei boli), iar scris cu accent – gourmé – înseamnă „rigid, pompos, țeapăn”)! Cine știe, poate pe cei de la Hanul Berarilor i-a ajutat Dan Puric la crearea meniului! Apropo, nici dacă ar fi fost scris corect (gourmet) nu ar fi fost mai puțin distractivă combinația oximoronică între fast food și mîncarea rafinată... Nu întîmplător apelativul cîrnati (vezi rețeta „gourme”) nu îi vizează pe cei care exagerează cu rafinamentul!

Ajungem la climax în momentul în care citim meniul online al restaurantului Maize de unde dau un singur exemplu: caracatiță ciobănească servită cu mousse de mămăligă, sos de capră și ulei de brad! Comentariile sînt inutile!

„Ciorbă de burtă vegetariană din ciuperci”
Dacă e vorba de mîncare la modă, trebuie să vorbim și despre vegetarieni, în special despre cei care mai tot timpul fac referințe la mîncărurile cu carne, chiar dacă asta înseamnă să construiască sintagme rizibile (fie că e burta vegetariană, fie că e burta din ciuperci). Trebuie să recunosc că e un obicei pe care nu mi-l explic: cum foarte probabil referința către carne și obiceiurile „barbare” îi va alunga pe vegetarienii convinși, înseamnă că rețeta se adresează vegetarienilor de conjunctură, caz în care eticheta „vegetariană” chiar este în plus!

Nu trebuie să-i uităm nici pe canibalii care vor să se hrănească bio și îi preferă pe vegetarieni (probabil pentru că au mai puțin toxine în organism)! Totuși nu trebuie să blamăm folosirea cuvîntului sandwich în forma de bază, englezească, căci nici măcar DOOM2 nu este foarte hotărît: deși recomandă sandvici și sendviș, în cuvintele compuse se preferă senviș și senvici (cam cum pronunță toată lumea: cu e și fără d)!

duminică, 19 august 2018

Qui prodest (sic)!

Înțelepciunea populară ne învață că: „prostul nu e prost destul, dacă nu e și fudul”, iar în ziua de azi internetul îi ajută pe aceștia să nu fie proști locali, ci . Este și cazul ministrului Apărării, Mihai Fifor, care își exhibă semidoctismul pe facebook! Remarcăm și faptul că postarea este rezultatul muncii de echipă, fiind implicate cel puțin două persoane: una care scrie cu diacritice și una care scrie fără diacritice!


În latină, expresia corectă este cui prodest? „cui folosește? cui ajută?”, eventual urmată de quid prodest? „la ce folosește? la ce ajută?” și este utilizată retoric pentru a pune în legătură o acțiune cu beneficiarii acesteia. Practic, este același lucru cu cel care în filmele polițiste s-ar numi mobilul crimei! Sigur, în latină qui prodest? ar fi o întrebare corectă, dar ar însemna un pic altceva: „cine folosește?”.

Nu-l putem bănui pe ministru că a învățat limba latină din conversații, astfel că pot asocia greșeala doar cu persoanele care consideră că unele litere ar fi mai nobile ca altele și dacă scriu Valy în loc de Vali, căci și q, nu-i așa, e mai „nobil” ca c-ul! ☺️

Nu putem spune că cultura precară dublată de nevoia de împăunare ar fi apanajul exclusiv al politicienilor, căci putem găsi expresia scrisă greșit și prin alte locuri: Radio România Actualități, România Liberă (articol scris chiar de un „profesor doctor”!), ziare.com șamd

O bară, două...

Deși cei care urmăresc transmisiuni sportive (fotbal în principiu) probabil că nu vor fi surprinși să audă forma greșită bări în loc de bare, restul populației declină corect acest substantiv...

Altfel, avînd în vedere că discursul era citit (deci putem presupune că era un text corectat), este o situație jenantă nu numai pentru ministru, ci și pentru consilierii săi!

sâmbătă, 18 august 2018

epidemie de cocaină și pestă porcină

Orice e posibil, inclusiv o epidemie” de cocaină, atunci cînd traducătorul vorbește romgleza, nu româna... Mă rog, poate traducătorul nu este unul delăsător, care consideră româna un fel de engleză cu flexiuni, ci un vizionar care luptă cu conservatorismul limbii române – în română, epidemie are doar sensul legat de boală: „extinderea a unei boli (contagioase), molimă” –, însă tot nu-mi pot stăpîni zîmbetul la întîlnirea sintagmei!


Totuși, cazul acesta este fericit, căci, întîmplător (doar întîmplător), termenii constituenți ai cuvîntului nu fac referire la boli: επι- „pe, deasupra”, δέµος „lume, mulțime, populație”, deci o eventuală migrare a sensului către „lucru negativ care se extinde rapid/afectează o mare parte din populație” nu ar fi o gaură-n cer! Însă denaturarea sensului este evidentă la folosirea termenului epidemie pentru porci (vezi imaginile), termenul consacrat pentru animale fiind epizootie.





Poate merită menționat și faptul că deși epidemia este prezentată de dicționare ca fiind extinderea unei boli infecțioase, dar mai peste tot vezi „epidemia se extinde”...

vineri, 17 august 2018

autosesizarea din oficiu...

Oricui îi mai poate scăpa un pleonasm... Dar cînd persoanele implicate spun varianta corectă (sesizare din oficiu”, iar redactorul o schimbă cu varianta greșită, este mai mult decît o simplă scăpare!

Altfel, e interesant că aceeași greșeală e făcută aproape în aceeași zi, independent, de mai multe redacții!






AUTOSESIZÁ vb. refl. a se sesiza din oficiu. (< auto- + sesiza)
sursa: MDN '00 (2000)

miercuri, 15 august 2018

Șeful jandarmilor și limba de lemn

Șeful interimar al Jandarmeriei a participat la o „conferință de presă”* în care, în ciuda declarațiilor privind atașamentul său față de România, a arătat clar o detașare totală de limba română, în mai puțin de 4 minute reușind să uimească prin numărul de greșeli făcute (sublinierile cu galben fiind greșelile redacției)!


Să le luăm pe rînd:
  • „polarizări diferite” – polarizare înseamnă un pic altceva (în limbajul de zi cu zi, nontehnic, înseamnă „grupare a opiniilor, manifestărilor în două tipuri, opuse”), probabil că e o confuzie cu poziționare (ambele sînt neologisme care au căpătat noi sensuri în ultimul timp); în plus, asocierea cu diferit e oarecum oximoronică;
  • „spectru media” – spectru înseamnă fie „fantomă”, fie „un ansamblu de valori pe care le poate lua o mărime fizică”. Vorbind figurat, „din tot/întreg spectrul” se folosește dacă se dorește să se sublinieze totalitatea, unanimitatea;
  • „să ne așezăm” – din context pare că ar vrea să spună „să ne liniștim/potolim”. Nici măcar un sens al verbului a (se) așeza nu se potrivește în context;
  • „examen legal” – asocierea este foarte curioasă, căci sugerează că ar exista examene ilegale (oare ce or fi acelea?) și, în plus, unora le poate suna precum „examen medico-legal”... 
  • „absolvirea acestui examen” – nu, nu absolvim examene, ci numai forme de învățămînt: școală, facultate șamd (sau, prin restricție, un an școlar). Examenele se susțin și se trec (sau se pică)!
  • „anul centenar” – exprimare lipsită de sens: ca adjectiv, centenar înseamnă „care a împlinit 100 de ani” (deci nu poate fi vorba de an). Dacă ținem neapărat să folosim și noțiunea de an, ar trebui folosit „anul centenarului” (s-ar înțelege că e vorba de un an în care sărbătorim centenarul);
  • „anul unirii” – nu, nu sîntem în anul unirii!
  • „să ne așezăm la calm, la moderație” – ca mai sus, cu mențiunea că pare un amestec de expresii: „a te așeza la discuții” cu „a îndemna la calm, moderație”....
Multe din exprimările de mai sus par șabloane de exprimare care se potrivesc ca nuca în perete în context, dar probabil fac parte din limba de lemn a militarilor. Știu că printre cerințele postului de polițist sau jandarm nu apare și inteligența (nici la noi, nici în alte părți), însă la examenul de admitere există și proba de limbă română, deci ne-am aștepta ca măcar discursul pregătit să fie rezonabil!

_______________
* Trecem peste faptul că de fapt „conferința de presă” a fost doar un comunicat de presă cu public, căci a refuzat să răspundă la întrebările din partea presei. La cum arată comunicat pregătit (și probabil corectat) înțelegem de ce nu a vrut să riște să răspundă în direct întrebărilor!

luni, 13 august 2018

Vînătoarea de acari...

Un articol altfel interesant reușește să ne capteze atenția (dar nu și bunăvoința) încă din primul rînd:


Nu știu cum a reușit autorul să amestece două expresii (una despre vînătoarea de vrăjitoare și alta despre acarul Păun), dar rezultatul este hilar. Bomboana de pe colivă o reprezintă transformarea unui nume (Păun) în substantiv comun: dacă acarul Păun reprezintă o persoană, în schimb, acarul păun (eventual cu cratimă) pare o noțiune suprarealistă (cum ar fi și doctor crocodil sau primar oaie), în special pentru modul în care a decis flexiunea ambilor termeni ai expresiei (ca să eliminăm orice posibilitate de eroare neintenționată cum ar fi fost dacă scria acari păun)!.


Încăperea tenisului

Știm că sportivii nu sînt persoane cu un bagaj lingvistic prea voluminos, așa că, indiferent de valoarea lor sportivă, ne putem aștepta la bîlbe și stîngăcii în exprimare astfel că ne vom ajusta, în consecință, pretențiile!
Mulțumesc pentru susținere și, pentru cei care au fost un pic altfel astăzi, data viitoare când veniți pe un teren de tenis, vă rog să respectați această încăpere, pentru că este mult prea deosebită pentru astfel de lucruri.

Putem să trecem cu vederea anacolutul, însă asocierea unui „teren de tenis” (în aer liber!) cu o „încăpere” (întotdeauna în interior) nu poate trece neobservată! Nici dacă ne gîndim că folosirea constantă a limbii engleze* din timpul turneelor ar putea influența vorbirea nu găsim o explicație convingătoare: în engleză termenii folosiți sînt arena chiar „arenă” și court „teren” (și formă asemănătoare cu „curte”).

Trebuie să recunosc că singura explicație pe care am găsit-o e că, fiind vorba de un eveniment neașteptat, fraza nu a fost pregătită dinainte!
______
* deși nici în engleză nu a evitat momentele stîngace din punct de vedere lingvistic la acest turneu: I think I'm the only one person and player who has the worst schedule during the week. De parcă truismul nu ar fi fost suficient (superlativul implicînd unicitatea), nuanțarea acestuia (I think) amplifică ridicolul exprimării!

duminică, 12 august 2018

„cel mai bun portal de știri” lovește din nou!

Cum o fi să te autointitulezi „cel mai bun portal de știri”, dar să ai jurnaliști care scriu „noștrii” (cu doi de i)? De altfel, „cel mai bun portal” are o luptă continuă cu ortografia (și mai ales cu numărul i-urilor)!


marți, 7 august 2018

Dacii și românii

Se știe că educația îi face pe oameni să devină mai puțin expuși teoriilor conspirației (vezi, de exemplu, aici), iar România, care se bate pentru a ocupa ultimul loc în UE din punctul de vedere al educației, pare un teren propice pentru propagarea ideilor dubioase; nu contează dacă promotorul este un nebun, un semidoct sau o persoană cu intenții răuvoitoare. Din acest motiv, nu trebuie să ne mire că tracomania și teoriile protocroniste numără la noi (mult prea) mulți adepți.

Acum vreo trei ani, a fost amuzant să citesc au articol despre „conspirația” DEX-ului împotriva limbii românilor verzi, însă articolul a fost uitat repede! L-am redescoperit zilele acestea sub forma unui articol semnat de altă persoană repetînd fără ghilimele întreg articolul (la un moment dat apare în text, totuși, mențiunea că articolul ar fi scris de altcineva, însă fără vreun link către articolul original). Și cum „apostolul” îndemna la răspîndirea articolului, mi-am zis că îi putem urma sfatul, dar să o facem rîzînd!


Nu trebuie școală multă pentru a înțelege că o teorie poate fi numită științifică numai dacă ai dovezi pentru a o susține, dar trebuie să definim bine ce înseamnă științific! Căci, culmea, și în articol găsim o propoziție care susține această idee, ceea ce, trebuie să recunosc, a fost o surpriză. Dar nimic nu este științific în articol, ci este vorba doar de respectabilitatea aparentă necesară știrilor „fake! Sigur, unele etimologii semnalate de articol chiar pot fi greșite în DEX, însă asta nu validează alte etimologii la fel de fantasmagorice!

Și doar uitîndu-ne la ilustrații, chiar fără a citi articolul, putem descoperi unele aberații evidente:
  • în primul rînd este absurdă pretenția că anumite cuvinte trebuie să provină din dacă (sau orice altă limbă): există sute de motive pentru care anumite cuvinte ar putea fi înlocuite de altele!
  • confuzia voită dintre daci și români este chiar jenantă: chiar dacă nu s-ar fi întîmplat nimic pe aceste pămînturi (ocupație romană, invazii ale migratorilor, Ev Mediu Întunecat șamd) tot ar fi greu de explicat o asemenea echivalență;
  • în particular, dacă aplicăm logica inversă pentru un termen panbalcanic (de exemplu opinca), atunci și celelalte nații ar putea susține că fiind parte a costumului lor național, ar trebui să provină din limba lor. Fluturarea ideii că termenul ar fi românesc fără a se aduce o dovadă palpabilă este doar un semn de protocronism;
  • cf.-ul din DEX (scrie și în primele pagini) înseamnă confer „compară (cu)”. Adică, dacă avem un cuvînt la care rubrica etimologie conține cf. și o limbă, atunci nu înseamnă neapărat că provine din limba respectivă, ci este doar o indicație de posibilă înrudire;
  • cireașa de pe tort (sau, mă rog, port) este, desigur, toporul/securea/baltagul/barda din mîna românului verde!
Potențialele cuvinte de origine dacă (conform DEX) sînt enumerate în analiza pe această temă din Dilema Veche (sau în articolul complet de aici)!


vineri, 3 august 2018

Agramatul de la 11:30

În ultimele zile, în jurul orei 11:30, Antena 3 pune pe burtieră o gogomănie. De urmărit dacă este doar întîmplare!

31 iulie: buluc de înscrieri.

Buluc înseamnă ca substantiv „gloată, mulțime de oameni (înarmați)”, iar adverbial înseamnă „cu grămada, înghesuiți”. Cum nu avem o „gloată de înscrieri” (ar merge, în schimb, buluc la înscrieri), iar adverbial (nici așa nu ar fi foarte nimerit) ar fi fost înscrieri buluc, este o amestecătură care transmite un singur lucru: folosirea cuvintelor fără a le înțelege!


1 august: Orban vrea să decapiteze șefii de la 5 sectoare.

A decapita o persoană înseamnă un singur lucru: a îi tăia capul și mă îndoiesc sincer că editorul a dorit să îl prezinte pe Orban ca pe Robespierre al opoziției. La figurat se poate folosi și în cazul unei entități abstracte, de exemplu a decapita o instituție înseamnă a-i demite conducerea („capul”). Cînd nu înțelegi un cuvînt, îl poți folosi aiurea (în acest caz încurcînd cele două sensuri). Despre decapitare vezi și aici (și alți „jurnaliști” au dat-o în bară).  


2 august: Copil în șoc analitic.

Într-adevăr, copilul nu s-a uitat la postul TV și deoarece a gîndit prea mult a intrat în „șoc analitic”. Unii oameni nu înțeleg cuvintele lungi, așa că editorul s-a gîndit să le ușureze soarta și le-a scurtat pe unele! Ar trebui să îi mulțumească, nu?

Este greu de crezut că cineva poate comite o greșeală de tipar de asemenea anvergură: între analitic și anafilactic nu avem comune decît primele trei și ultimele trei litere (există în dicționare 28 de cuvinte cu această proprietateanabatic, anaclitic, anacolutic, anacreontic, anacromatic, anacronistic, anacrotic, anaerobiotic, anafilactic, anagalactic, anagliptic, anagramatic, anahoretic, analactic analatic, analeptic, analistic, analitic, anamnestic, anamorfotic, anancastic, anapestic, anaplastic, anaptictic, anastaltic, anastatic, anastigmatic, anastomotic)!



E greu de crezut că cineva ar vrea să saboteze televiziunea din interior, așa că e mai simplu (briciul lui Occam) să o punem pe seama agramatismului.

Etichete

Adevărul (8) adjectiv (3) Agerpres (3) Alexandru Graur (13) Antena 3 (7) articol sportiv (4) Auchan (7) B1 (3) barbarism (19) BBC (3) beție de cuvinte (5) clasificat (3) Constituția (3) cratimă (6) cum ne exprimăm corect (47) cum pronunțăm corect (15) cum scriem corect (42) cuvinte folosite greșit (168) cuvinte inventate (10) cuvinte încîlcite (4) cuvinte pocite (4) cuvinte rar folosite (3) cuvinte redescoperite (11) cuvinte scrise greșit (36) cuvinte străine (6) decît (4) DEX (10) dexonline (31) diacritice (8) Digi (9) Digi 24 (12) DOOM (3) DOOM2 (16) Emil Grădinescu (3) eroare semantică (4) erori DEX (2) erori DOOM (1) etimologie (26) Evaluarea Națională (5) Evenimentul zilei (15) false friends (6) fotbal (8) furculision (5) Gabriela Vrînceanu Firea Pandele (4) grad de comparație (3) gramatică (4) greșeli de scriere monumentale (3) HBO (5) hipercorectitudine (4) inconsecvențe DOOM2 (4) î din i (6) jurnaliști (27) Libertatea (4) lipsă de logică (10) Liviu Pop (3) mama ei de topică! (4) marketing (10) Ministerul Educației (5) monumente (3) muta cum liquida (7) noștrii (5) nume de persoane (6) ortografie (18) oximoron (9) Parlament (3) pațachină (1) pleonasm (18) plural (6) politician (4) presă (3) prim-ministru (5) programă (3) prostul nu e prost destul... (3) publicitate (11) Radu Paraschivescu (1) Realitatea TV (14) reforma ortografică (9) reporter (2) rimel (1) România Liberă (16) s-a răsturnat căruța cu proști (5) SRI (2) statistici (10) Stelian Tănase (1) texte juridice (3) top căutări (18) traducere (15) traduceri proaste (12) virgula (8) vroiam (1)