sâmbătă, 29 septembrie 2018

neabonament...

Că românul s-a născut poet o știe toată lumea, dar puțină lume știe că copywriterul e un mic Shakespeare (sau Nichita Stănescu, dacă vrem să consumăm produsele autohtone) și nu se simte bine dacă nu inventează cuvinte!
Cu diferența că nu știm ca mai-sus-menționații să fi plagiat pe cineva, spre deosebire de autorii acestei campanii care au reușit să „creeze” ceva care seamănă izbitor cu această campanie!


Apropo, după ce vezi înșiruirea: nelimitat, necontract, neabonament ce vă vine în cap: neserios sau neplătit?

vineri, 28 septembrie 2018

mediteraneean – modificări neștiute ale normei, episodul 1!

Multe dintre schimbările făcută de DOOM2 în 2005 au trecut neobservate și trebuie spus că modul de comunicare a schimbărilor (nu știu dacă e important să arătăm o singură instituție cu degetul) a „ajutat” la această necunoaștere! În cazul schimbării mediteranean ⇒ mediteraneean nici măcar documentul oficial care explică schimbările făcute în DOOM2 nu menționează motivele (sau măcar existența) modificării!
mediteraneean (DOOM2)
Rezultatul sondajului făcut zilele trecute pe facebook pe această temă este elocvent: numai 17% din repondenți erau la curent cu modificarea! De altfel raportul 1:5 dintre forma normată și cea veche devine 1;8 în cazul documentelor Google în limba română: 32000 pentru mediteraneean față de 264.000 pentru mediteranean.
rezultatul sondajului mediteranean(facebook)
De fapt, schimbarea operată în DOOM2 are o anvergură ceva mai mare, afectînd mai multe cuvinte în afară  de mediteran(e)eanhercul(e)ean, hiperbor(e)ean, marmor(e)ean, trah(e)ean. Două dintre ele, traheean și hiperboreean, ar avea e-ul dublu îndreptățit de forma cuvintelor de bază (trahee are două e-uri), dar restul nu prea, ba în cazul lui herculeean avem o variantă neaoșă, herculan (vezi Băile Herculane). Pare că s-a dorit o apropiere mai mare față de originalul francez, dar atunci de ce nu s-a aplicat asta și altor cuvinte (european, de exemplu, ar fi trebuit să fie *europeean dacă dorim să sune ca în franceză)?

Inconsecvent (ca să nu spun cuvinte mai grele), DEX a modificat toate cuvintele de mai sus în conformitate cu norma DOOM2, dar nu și pe cele cu flexiune similară care nu apăreau în DOOM2, de exemplu: paludean! Mai grav, nici măcar transmediteranean, care aparține familiei de cuvinte a lui mediteraneean, nu este ajustat în DEX la noua paradigmă!

OK, schimbare, schimbare, dar care să fie motivul? Cum departamentul de comunicare al Institutului de lingvistică nu există, iar documentul de care aminteam mai sus nu se ocupă de toate modificările, nu ne rămîne decît să presupunem! Singura idee care ar avea o logică ar fi următoarea: din cele aproape 400 de cuvinte din DOOM2 care se termină cu -ean, doar cele menționate mai sus au e-ul vocalic (și au un plural oarecum ciudat, format cu -eeni) la restul -ean fiind o singură silabă (și pluralul, normal, terminat în -eni), astfel că se unifică două modele de flexiune diferite. Dar de ce să înlocuim o ciudățenie cu altă ciudățenie? Simplifică limba? Mie nu mi se pare: în afară de scrierea în sine – e greu de explicat existența unui sufix -eean sau transformarea a-ului final în e: e ca și cum în loc de moldovean am scrie *moldoveean –, ar mai fi și problema că e destul de greu de pronunțat me-di-te-ra-ne-ean în loc -ne-an!

Aș mai adăuga și faptul că mediteran(e)ean, oricum s-ar scrie, este din start o ciudățenie: numele Mării Mediterane provine de la medius „mediu, mijloc” și terra „pămînt”, deci în mediteran avem deja sufixul -an, astfel că forma împrumutată din franceză este dublu sufixată! În cazul de față, ar fi mai simplu să renunțăm la mediteraneean în favoarea lui mediteran (mai scurt și mai ușor de folosit), dar care ar fi soluția pentru celelalte?

joi, 27 septembrie 2018

Despre cur...

Lingvistica ne învață că există o corelație puternică între uzul unui termen și numărul de sensuri dezvoltate de acesta, iar o extindere firească a acestei „teoreme” ar fi corelația dintre numărul de expresii dezvoltate în jurul anumitor cuvinte și frecvența folosirii cuvintelor respective în vorbirea curentă. Cum tot am observat că zilele astea curul e în plină dezbatere, mi-am zis că e momentul să purced la puricarea dicționarelor! Astfel am avut ocazia să descopăr o adevărată „comoară” de expresivitate a limbii! 

În ciuda pudibonderiei exacerbate manifestate astăzi, limba română autentică – iar reîntoarcerea la filonului tradițional e la modă, nu? – a folosit fără jenă cuvintele tabu de acum... Inclusiv marele Dicționar (tezaur) al limbii române (DLR) simte nevoia să specifice că termenul nu avea în limba veche și în vorbirea populară vreo nuanță trivială!
Tezaurul limbii române (C - 1940) – începutul definiției lui cur

Și în Atlasul lingvistic (1942) avem o secțiune dedicată termenului:
Atlasul lingvistic român - Supliment (1942)

Dacă DEX-ul este zgîrcit cu explicațiile (ne bucurăm, totuși, că menționează termenul) și dă doar două sinonime, nu același lucru se întîmplă cu Micul dicționar academic, care ne permite să întrezărim ceva mai mult. Deoarece am vorbit de expresivitatea limbii, am ales numai expresiile (am exclus explicațiile simple sau sinonimele), dar tot avem o listă impresionantă!
  • Ce-mi ești bun, dacă dormi în cur! = Se spune despre un om leneș.
  • Cu curul în două luntri = Nehotărât.
  • Cu curul în două luntri = Duplicitar.
  • Capul ți-a mai fost o dată la cur = Ți-e capul prost.
  • Gura bate curul = Vorba nesocotită se pedepsește.
  • A se da de-a curu-n cap = A se da de-a berbeleacul.
  • A se da în cur și-n cap = A se da de-a berbeleacul.
  • A se da în cur și-n cap = A face totul.
  • A nu-i da curul de pământ (călcâie) = A nu-și vedea capul de treburi
  • Iute sau rea de cur = Desfrânată.
  • A da averea pe cur = A cheltui banii cu desfrânatele.
  • A se scula cu curu-n sus = A fi prost dispus.
  • A se ține de curul cuiva (sau a i se băga cuiva în cur, a pune palma în cur cuiva) = A linguși pe cineva.
  • A-și pune palma în cur = A fi nepăsător.
  • A rămâne cu curul pe gheață = A rămâne rușinat.
  • Mă doare în cur (de tine) = Puțin îmi pasă (de tine)!
  • Ce-i pasă curului lui? (sau curul lui și patru bani) = Se spune despre cineva care nu se sinchisește de nimic.
  • A pătrunde (sau a reteza) paiul cu curul de frică (sau a-i țâțâi curul de frică) = A fi înspăimântat.
  • A (se) râde lumea de cineva și cu curul = A ajunge batjocura lumii
  • A-i ploua și a-i ninge în cur = A fi fără chef.
  • Din cur! = Nici nu-mi pasă.
  • În cur după ureche = Habar n-am.
  • A întoarce (totul) cu curu-n sus = A răsturna totul.
  • A întoarce (totul) cu curu-n sus = A cotrobăi.
  • A gândi cu curul = A judeca prost.
  • A lucra cu curul (sau cu picioarele) = A lucra (foarte) prost.
  • cur-gol(ea) = Om sărac.
  • cur de muiere = Femeie.
  • curul popii = Papiotă pe care se înfășoară bumbacul.
  • A-și bate curul = A-și bate joc.
  • A se băga (sau vârî) ca rufa (sau cămașa) în curul săracului = A se băga nepoftit în vorbă.
  • A se băga (sau vârî) ca musca în curul calului = A se băga nepoftit în vorbă.
  • A se băga (sau vârî) ca musca în curul calului = A se duce undeva neinvitat.
  • A trage prin cur = A uza.
  • A trage prin cur = A murdări.
  • A trage prin cur = A șifona.
  • Parcă e cu miere în cur = Se spune despre cineva extrem de atractiv.
  • A avea ceva în cur = A fi preocupat (sau supărat) de ceva.
  • A-și mânca din cur (unul altuia sau unul de la altul) = A fi nedespărțiți.
  • A muri în curul cuiva = A nu se despărți de cineva cu care este foarte apropiat.
  • La curul pământului = Foarte departe.
  • curul-boului = Măceș (Rosacamina).
  • cur-cu-beșică = Remf (Aristolochia clematitis).
  • curul-găinii (sau curul-puiului) = Păpădie (Taraxacum officinale).
  • curul-găinii = Podbal (Tussilago farfara).
  • curul-găinii = Susai (Sonchus arvensis).
  • cur-de-găină = Pecingine.
  • cur-de-ou = Urcior.
De menționat că lista este preluată, aproape fără modificări, din DLR! În plus, ultimele din listă reprezintă nume de plante sau de boli! Dicționarul de argou, mai aproape de zilele noastre, pălește prin comparație:
  • a avea un băț în cur  = a avea mersul țeapăn.
  • a avea viermi / mâncărici în cur = a nu avea astâmpăr, a nu-și găsi locul.
  • a cădea cu curu-n pulă = a da de necaz.
  • a cădea în cur după cineva = a se îndrăgosti de cineva, a fi fascinat de cineva.
  • a da curului sare = a face un lucru în mod superficial / de mântuială.
  • a linge în cur (pe cineva) = a linguși (pe cineva).
  • a lua ceva tare în cur = a lua loc, a se așeza.
  • a mușca de cur (pe cineva) = 1. a defăima (pe cineva), a calomnia (pe cineva). 2. a ironiza în continuu (pe cineva). 3. a cârti împotriva cuiva.
  • a omorî arici cu curul = a fi nimfomană. 
  • a pupa în cur (pe cineva) = a linguși (pe cineva); a manifesta o atitudine slugarnică (față de cineva).
  • a se băga ca musca-n curul calului / în curul vacii / în lapte = a fi inoportun.
  • a se da cu curul de pământ = a se supăra; a se enerva, a se înfuria.
  • a se duce pe cur = a avea parte de necazuri; a da faliment.
  • a se lua de cur și a sări în sus = a nu face nimic, a lenevi, a trândăvi
  • a se vârî ca musca-n curul calului / vacii = a interveni în mod inoportun (într-o discuție, într-o acțiune etc.).
  • a sta cu deștu-n cur / în fund / în gură = a sta cu brațele încrucișate. 
  • a veni cu deștu-n cur = a veni fără lucrurile necesare, a face o vizită fără a aduce flori / cadouri.
  • a-i intra bețele în cur / în fund = (d. femei) a fi foarte slabă, a avea picioare subțiri.
  • rupt în cur = sărac; cu haine ponosite.
Mi-am zis că ar fi interesant să vedem și ce proverbe/ziceri avem, iar lucrarea lui Zane, Proverbele românilor, (1897) e perfectă! Aproape 40 de proverbe cu tema centrală curul (trebuie menționat că există încă la fel de multe în care această parte a corpului este menționată):

3101. Toată lumea are cur, dar mai cur al cui se vede.
Al cui cur e mai mare? – Al cui se vede.

Adica tot omul păcătos, dar mai păcătos cel care urmează păcatul de față (Golescu)

3102. Să nu-ți dai curul pe mîna altuia.

Să nu te dai pe mîna altuia, că e rău de tine.

3103. Cu curu(l) în două luntre.
Umblă cu curu în două luntre.

Se zice pentru cei ce se razimă cînd în unul, cînd în altul.

3104. Cine umblă cu curul în două luntri, în nici una nu este.
Cine șede (umblă) cu curu în două luntre pică (cade) în apă.
Cu curu în două luntre (luntri) nu poți șede.
Nu poate omul să șadă cu curul în două luntri.
Nu umblu cu curu în două luntri.
Nu șede cu curul în două luntre.

Adică cine slujește la două slujbe, la nici una nu se găsește (Golescu).

3105. Lesne o sută de bice la curu altuia.
Cinci sute de nuiele lesne în spate la alții.
O sută de bice la curul altuia, ca nici unul la curul nostru.

Adică cazna altuia noi nu o simțim, nici nu ne pasă de ea, că pe noi nu ne vatămă. Se zice pentru cei cumpliți. (Golescu)

3106. Curul nóptea vornic mare (Golescu)

Curul nóptea vornic mare
Că vorbesce singur tare (D. Zanne)

3107. Înfricoșează'țĭ cusurul
Să nu 'ți umple curul (A. Pann)

Înfrînéză'țĭ cusurul
Să nu 'ți umple curul. (Hirțescu)

3108. Ieà din cur și bagă în gură și ḑi că 'i bucata bună. (Budișteanu)

Ieà din cur și bagă în gură. (Bălășel)

3109. Dacă n'au bătut cur mic,
Nu 'nfricoșà p'ăl voinic. (A. Pann)

3110. A fi cur bĕtrân.

3111. A duré în cur. (Bălășel)

3112. Bate curul, că sĕ învață capul. (Bănescu)
* A trage o bătaie la cur ca să vină mintea la cap (Laurian & Maxim).
* Dăĭ la cur ca să se sue mintea la cap (Juvana)
* Dă'ĭ la cur să 'ĭ fugă mintea la cap (Salviŭ)
* Dă 'ĭ cu nuĭao la cur, să 'ĭ vie mintea la cap. (Ispirescu)

3113. A fi cur greŭ. 
(= A fi gras)

3114. Îi jócă curul ca o mărgea. (Bănescu)
(Despre omul neastămpărat)

3115. Par 'că are argint-viŭ în cur. (Bănescu)

3116. A ședea cu curu 'n cenușă. (Bălășel)
(= A fi leneș. Se dice mai ales femeilor)

3117. Îi pute curu a usturoiŭ. (patriciu)
(Are ce-va pe conștiință)

3118. A fi cur gros. (Salviŭ)
(= A fi îmbuibat)

3119. Nu'i ajunge curul de calcăe. (Salviŭ)
(= Are multe trburi șî nu se póte odihni)

3120. A pune seŭ la cur. (Bălășel)
(= A'ĭ merge bine)


3121. A fi cu c...t la cur și a dice că e seŭ. (Bălășel)
(= A fi sărac și prost și a te crede lucru mare)

Notă: de observat că termenul „căcat” nu este scris ca atare, fiind considera, așadar, mult mai deranjant decît „cur”!

3122. A strînge din cur.
(De frică)

3123. A se sculà cu curu 'n sus.
* S'a sculat hursus, cu curu'n sus.

3124. Curu și patru bani,
Și-o căruță de țigani. (Budișteanu)

(= Pentru cel nepăsător)

3125. A fi cur și vale.
(= Despre omul nechibzuit)

3126. A se pune în cur și în cap. (Ispirescu)
A se dà  în cur și în cap (Laurian & Maxim)
(= A-și pune toate puterile, a face totul)

3127. A pune curul pentru altul. (Bălășel)
(=A lua apĕrarea cuĭ-va fără folos)

3128. Își face singur sunet curul. (Patriciu)

3129. C'o mână culege știr, cu alta se scarpină 'n cur.
(= Se dice femeilor leneșe, murdare și tăndăloase)

3130. A ajunge curul cap  (Bălășel)
* Vaĭ de țéră când ajunge curul cap și l... pârcălab (Bănescu)

3131. A merge cu curu înapoi. (Camian)
(=A dà îndĕrĕt, a nu isbuti)

3132. A rĕmâné cu curu pe ghèță.
(= Înșelat în așteptări)

3133. Hăpa 'n sus, cur bĕtrân
Că la ièrnă să 'ți daŭ fîn (Bălășel)
(= Se dice persónelor bĕtrâne și cu deosebire celor ce se scólă anevoie)

3134. A fi cu curu mare (Pann)
(=A se ține mândru, a se crede)

3135. A pune curu la tînjală. (Bălășel)
(= A se pune pe llucru strașnic)

3136. A se ține de curu cuĭ-va.

3137. A dà din cur să éși din iérnă. (Bălășel)
(= A te pune pe muncă dacă vreĭ să scapĭ de sărăcie)

3138. A nu avé loc de curul cuĭ-va. (Bălășel)
A se freca de curul cuĭ-va.





miercuri, 26 septembrie 2018

*împotriva cronometrului

Calchierea nejustificată a unor expresii din alte limbi și folosirea greșită a unor cuvinte din propria limbă reprezintă reprezintă principalele metode prin care jurnaliștii sportivi influențează (greșit ar spune unii) limba, iar, în exemplul de față, cei de la Eurosport au reușit performanța de a le combina în doar două cuvinte!

Termenul românesc contracronometru a fost contaminat de traducerea variantei echivalente din limba engleză (against the clock), iar rezultatul este struțocămila din imagine! De remarcat că omul a încercat să fie corect gramatical și a pus cazul corect după împotrivă!

luni, 24 septembrie 2018

î din ă!

La Digi Sport s-a inventat o nouă literă: î din ă! 😃
Sigur, nu e o gaură-n cer, însă greșeala repetată ne clarifică faptul că nu se mai folosesc corectori în redacție și, mai rău, funcția de autocorectare este o enigmă pentru redactori!


joi, 20 septembrie 2018

Antena trăiește șocuri...


Se știe că folosirea cuvintelor cu încărcătură afectivă mare (șoc, groază, atenție șamd) apare cînd se dorește atragerea atenției cititorilor asupra unor articole atunci cînd nu există suficientă substanță în respectivele articole.

Aici, probabil involuntar, folosirea expresiei „a trăi un șoc” atrage și atenția lingviștilor asupra limbii române precare folosite în text!

Cele două componente ale expresiei nu se prea potrivesc: a trăi este un verb care implică o durată mare de timp (se asociază cu termeni care sugerează întinderea în timp; vezi , de exemplu, expresia „trăiește o dramă”), dar șoc este un termen asociat cu momentanul (și este asociat cu verbele momentane sau neutre: „a avea/suferi un șoc”).  Cele două expresii menționate par a fi fost amestecate de un vorbitor cu mai puțin simț al limbii!

miercuri, 19 septembrie 2018

trialog

Nu trebuie să avem mult spirit de observație ca să ne dăm seama că dialog este format din două părți: „dia” și „log(os)” (și nu „di” și „alog” măcar pentru că nu există vreun alt cuvînt care să aibă componenta „alog”), eventual nu știm că cele două componente provin din limba greacă (prin intermediul limbii latine): dia „între” și logos „vorbire”. Din acest motiv nu sînt prea multe explicații posibile pentru apariția termenului trialog, iar toate converg către incultură (căci nu există radicalul tria-, iar confuzia dintre di- și dia- nu o putem califica altfel). Chiar dacă presupunem că la început trialog a fost o glumă (ca cea cu bila și trila), tot la incultura care a permis preluarea și răspîndirea termenului ajungem!

Dacă în limba română din țară trialog nu a reușit să se impună (vezi și rezultatele sondajului de pe dexonline), nu același lucru putem spune și despre limba română „corporateză”, cel mai bine ilustrată de traducerile din cadrul Uniunii Europene. Termenul a pătruns în dicționarele traducătorilor (vezi IATE), încetul cu încetul. Sigur, mai există limbi care încă rezistă (greacă, spaniolă, suedeză), însă trendul în instituțiile europene este clar! Mai mult, pentru a da o spoială de corectitudine, s-a eliminat a-ul, astfel că forma „recomandată” este trilog (care nu apare în dicționarele românești încă) care, chipurile, ar trebui să însemne „vorbire în trei”, probabil după modelul monolog! A, trebuie menționat și faptul că aproape toate știrile ce conțin termenul trialog sînt legate de instituțiile europene!

O mică explicație, cred necesară: rolul unui dicționar explicativ este să prezinte toate cuvintele uzuale folosite într-o limbă, chiar dacă ele ar fi greșite. Dacă autorii dicționarului vor și să-i educe pe utilizatori, atunci ar putea-o face cu ajutorul trimiterilor către formele corecte. Singurele dicționare care pot impune o cuvintele corecte sînt cele normative (la noi doar DOOM), dar ele au o hibă: prezintă doar formele corecte, astfel că nu știm dacă un cuvînt care nu apare în dicționarul normativ este greșit, dacă este o scăpare a dicționarului sau dacă este prea nou!

duminică, 16 septembrie 2018

Nume de scule...

Înțeleg că aș putea fi numit pedant dacă asociez ideea de instalator exclusiv cu țevile (căci, tehnic vorbind, oricine instalează ceva poate fi considerat instalator), însă nu văd ce scuză s-ar putea aduce prospectului în cazul lui „boloboc” (în loc de poloboc sau, și mai bine, nivelă) sau linear (în loc de liniar sau, și mai bine, riglă)!

Bomboana de pe colivă ne-o oferă oamenii cu scule găsind un nume nou pentru banala șurubelniță! Explicația ar fi că fraierii care folosesc un șurub (sau un șurubel) au nevoie doar de o șurubelniță, dar meseriașii care folosesc șuruburi e clar nevoie de șuruburilniță! Lăsînd gluma deoparte, greșeala aceasta este imposibil de făcut involuntar, astfel că cel mai probabil scenariu ar fi că șurube a fost înlocuit automat cu șuruburi, dar de cineva care știa ortografie, dar nu și să umble cu calculatorul (trebuia folosită opțiunea de înlocuire „numai cuvinte întregi” sau ceva similar).

Prospectul original - vezi și aici

gamen...

Fragment din Manoil
O utilizatoare a dexonline.ro ne-a întrebat într-un mesaj ce ar putea să însemne gamen, termen pe care îl descoperise în două locuri distincte: Manoil (D. Bolintineanu) și Steaua fără nume (M. Sebastian).

Fragmen din Steaua fără nume
Evident, cuvîntul nu avea vreo definiție pe site, iar din contextele oferite nu se prea putea înțelege clar (mai mult, cele două exemple sugerînd sensuri total diferite)! Nu am reușit să descopăr o explicație nici măcar în Dicționarul Tezaur (cel de 19 volume), cu toate că volumul cu definițiile de la litera G a fost publicat mult mai aproape de perioada cînd era folosit termenul!

Ce știm sigur: este varianta românizată a franțuzescului gamin „băiat, tînăr, adolescent”. Din păcate sensul acesta se potrivește doar la pasajul din Manoil, în cel din Steaua fără nume sensul lui gamen pare a fi un accesoriu din uniformă care se purta în apropierea capului (o fundă, o pălărie). Distanța de aproape de 100 de ani între cele două  face perfect posibilă dezvoltarea unui sens nou, dar asta implică folosirea pe o scară relativ largă a termenului (pe care l-aș fi catalogat drept barbarism la prima vedere) în respectiva perioadă. Pentru clarificarea sensului de la Sebastian este nevoie de mai multe ocurențe ale cuvîntului (în special din perioada interbelică)!

marți, 11 septembrie 2018

riveran

Cred că mai toți șoferii înțeleg despre ce este vorba în mesajul de sub semnul interzis, dar este interesant că nu este nicăieri definit ca atare!

În dicționare, dacă căutăm definiția lui riveran găsim:
RIVERÁN, -Ă, riverani, -e, adj. (Despre țări, regiuni etc.) Situat pe malul unei ape sau străbătut de o apă curgătoare. ◊ Proprietar riveran = proprietar al unui loc situat pe malul unui râu.
Nici în legislația rutieră nu descoperim vreo definire a termenului, deși apare în interiorul Codului rutier (în toată legislația am descoperit termenul de 89 de ori, din care doar 32 au legătură cu traficul rutier, în restul termenul este folosit ca în dicționar)! În mod clar, aici se încalcă legea: legea 24/2000 cu privire la tehnica legislativă impune folosirea unui glosar de termeni pentru cuvintele folosite cu alt sens decît cel din dicționar:
Dacă o noțiune sau un termen nu este consacrat sau poate avea înțelesuri diferite, semnificația acestuia în context se stabilește prin actul normativ ce le instituie, în cadrul dispozițiilor generale sau într-o anexă destinată lexicului respectiv, și devine obligatoriu pentru actele normative din aceeași materie.
Din ce am observat, nimeni nu-l folosește cu alt sens decît cel din dicționar, sigur, cu excepția circulației rutiere! Poate este o scăparea de-a mea, dar nu am auzit pe nimeni vreodată vorbind de riverani în sensul rutier... Oare sensul ar trebui introdus în dicționare, deși nu este folosit?

Am încercat să descopăr istoricul termenului. Prima referință din presă pe care am descoperit-o e din martie 1982 (Scînteia Tineretului):

În alte tipărituri, prima ocurență cu acest sens este din Buletinul oficial al R.S.R., 1972, tot referindu-se la un semn de circulație, dar fără să fie explicat termenul (vezi dreapta jos):

Am căutat și originea, pare evident că provine din limba franceză, vezi TLFi:
(Personne/groupe) qui possède des propriétés et/ou qui habite le long d'un domaine, d'une voie de communication, etc.
Probabil că textele au fost traduse dintr-un normativ de limbă franceză, căci acolo plăcuța corespunzătoare are același text:


luni, 10 septembrie 2018

Manual de limba română...

Dacă nici măcar autorii manualelor girate de Ministerul Educației nu-s capabili să scrie numărul corect de i-uri, atunci este clar că ceva este defect în sistemul educațional! La pagina 31 avem:


Am putea zice că este vorba doar de o scăpare, dar atunci ce ne facem cu pasajul de la pagina 46?
Că doamna inspectoare și fiica care-i moștenește talentul nu știu care e pluralul lui flamingo (pagina 108) deja pare cîrcoteală! Dar, sincer, cum vă sună „stol de cioară”? 

Sursa: manualul unic de Limba și literatura română, clasa a VI-a, Editura didactică și pedagogică, 2018.

sâmbătă, 8 septembrie 2018

puncte sustrase de pe carnet...

Nu m-aș fi gîndit vreodată că un banal cuvînt precum a sustrage ar putea fi folosit greșit, însă redactorul articolului acestuia a reușit:

Etichete

Adevărul (10) adjectiv (3) Agerpres (8) Alexandru Graur (14) Antena 3 (10) articol sportiv (4) Auchan (8) B1 (3) barbarism (20) BBC (3) beție de cuvinte (7) clasificat (3) Constituția (3) cratimă (10) cum ne exprimăm corect (51) cum pronunțăm corect (18) cum scriem corect (44) cuvinte folosite greșit (256) cuvinte inventate (17) cuvinte încîlcite (4) cuvinte pocite (4) cuvinte rar folosite (3) cuvinte redescoperite (12) cuvinte scrise greșit (53) cuvinte străine (7) decît (4) DEX (17) dexonline (35) diacritice (8) Digi (23) Digi 24 (63) DOOM (6) DOOM2 (27) Emil Grădinescu (3) eroare semantică (6) erori DEX (3) erori DOOM (1) etimologie (43) Evaluarea Națională (7) Evenimentul zilei (17) false friends (10) fotbal (10) furculision (6) Gabriela Vrînceanu Firea Pandele (4) grad de comparație (3) gramatică (4) greșeli de scriere monumentale (3) HBO (7) hipercorectitudine (5) inconsecvențe DOOM2 (7) î din i (6) jurnaliști (101) Libertatea (9) lipsă de logică (12) Liviu Pop (3) mama ei de topică! (4) marketing (11) Ministerul Educației (6) monumente (3) muta cum liquida (9) noștrii (6) nume de persoane (7) ortografie (21) oximoron (11) Parlament (3) pațachină (1) pleonasm (31) plural (10) politician (7) presă (5) prim-ministru (7) programă (3) prostul nu e prost destul... (3) publicitate (12) Radu Paraschivescu (2) Realitatea TV (16) reforma ortografică (9) reporter (2) rimel (1) România Liberă (16) s-a răsturnat căruța cu proști (5) SRI (2) statistici (10) Stelian Tănase (2) texte juridice (3) top căutări (24) traducere (18) traduceri proaste (26) virgula (9) vroiam (1)