Numele Ilinca și Ilie au vreo legătură?

Pe scurt, nu! Nu știu de unde s-a împămîntenit acestă credință, însă ea este falsă! După cum toate dicționarele onomastice spun, Ilinca este o variantă a numelui Elena (vezi Mică Enciclopedie Onomastică, vezi Dicționar Onomastic).

Pe principiul Un prost aruncă o piatra-n apă, o sută de înțelepți nu pot s-o scoată, Agerpres a fîsîit următoarea informație:

După ce am săpat nițel, am descoperit și sursa inițială, un comunicat... MAI!

De remarcat că în listă apare greșit și Elis, care este de fapt un hipocoristic de la Elisabeta!

Și ar fi de rîs dacă nu ar fi de plîns! Căci în comunicatul din 21 mai (Constantin și Elena) Ilinca apare din nou (vedeți toate comunicatele aici)!

Cum era de așteptat, pseudojurnaliștii s-au repezit să copieze informația fără să o treacă și prin filtrul gîndirii:

Si mai distractiv e că și site-urile bisericești preiau gogomănia (nu le mai dau, că sînt destule)

Dar să nu credeți că etimologia populară este nouă! Am descoperit că informația asta e diseminată și în wikipedia, care preia o știre de acum 10 ani, de data asta sursa fiind Mediafax, care preia informația tot de pe site-ul MAI!

consoartă

În limba română, consoartă (mai rar consort) se folosește în registru familiar și este o denumire alternativă pentru soție (sau soț).

În nici un caz nu se numește amanta ca fiind „consoartă”, chiar dacă personajul este un monarh (mai ales că nici poligamia nu este permisă în respectiva țară).

Dacă citim textul din știre, abia prin paragraful al treia îți dai seama că amanta și consoarta reprezintă aceeași persoană (contrar limbii, nu numai române, căci și în engleză consort înseamnă „soț/soție” cînd se referă la persoane). Acolo aflăm că este vorba de un titlu oferit amantei, de Nobilă Consoartă Regală (este titlu nefolosit de mai bine de 100 de ani, cînd poligamia era încă permisă). 

Digi a preluat știrea fără verificare, împreună cu greșeala: 

Ce-i drept, la Digi îți dai seama din primul paragraf că este o greșeală, că una-i soția, iar alta-i amanta care e numită consoartă, dar numai pentru că au inversat niște paragrafe (ceea ce înseamnă că cineva a citit știrea și nu și-a dat seama de eroare). 

„justiția aplică o înfrîngere”

Oare redactorilor chiar nu le mai sună bine limba română? Și invers...
Și, în plus, justiția nu „înfrînge” pe nimeni, ci doar decide!

Titlul și virgula...

Pentru concizie, pe burtierele televiziunilor sau în titlurile știrilor virgula poate fi folosită și pentru a înlocui verbul a fi în construcțiile pasive (vezi GLR 2008, vol. 2, pag 998). Însa uneori, ca în cazul de mai jos, adăugarea unei virgule face ca titlul să devină brusc mincinos!

În locul firescului:

Coronavirus: Primul caz de deces înregistrat în Cehia

editorul a scăpat o virgulă care contaminează total sensul:

Coronavirus: Primul caz de deces, înregistrat în Cehia

Din titlu se va înțelege acum că primul caz de deces din cauza coronavirusului a fost/este în Cehia (și nu în China)...

În funcție de...

Din ce în ce mai puține știri sînt scrise de profesioniști (sau poate că ar fi corect să spunem din ce în ce mai puțini oameni care practică jurnalismul sînt profesioniști).

Pur și simplu la o agenție de știri se angajează oameni care nu știu să se exprime coerent în limba română (și dacă nu reușesc în limba maternă, e clar că nici cu limbile străine nu e mai bine) ca să preia știri scrise în engleză. Mai grav e faptul că site-urile de știri abonate preiau știrea fără să o mestece, astfel că gogomăniile ajung în toată presa!

Încerc să trec peste enormitatea valorilor vehiculate (510 de miliarde înseamnă de 2,5 ori PIB-ul României, iar dacă împărțim valoarea la cantitate obținem că turta dulce ar fi de 5 ori mai scumpă ca argintul) – despre analfabetismul funcțional din presă voi discuta cu altă ocazie.

În cazul de față, evident, orice persoană care știe să folosească limba română va spune ceva similar cu:

Comparativ cu 2008 cantitatea de turtă dulce produsă [în UE] a scăzut cu 21%.

dar „traducătorul” dorește să nu mai modifice topica, chiar dacă asta face ca propoziția să nu mai sune românește (în original avem Compared with 2008, gingerbread production decreased 21% by weight), fără un echivalent în română. Chiar și forțînd topica originală, în funcție de nu are ce căuta acolo!

În funcție de este o formulă prin care se transmite că există o dependență între doi parametri, iar aici clar nu avem producția în funcție de greutate, ci este nevoie doar de o clarificare (scăderea producției referindu-se la cantitate, nu la, de exemplu, valoare)!

sanctuar... marin!

Spre deosebire de sanctuar în limba română, unde există doar sensul de „loc destinat practicării ceremoniilor religioase”, în limba engleză are și sensul de „adăpost, refugiu”. Chiar dacă presupunem că uzul va impune folosirea acestui sens, ce ne facem cînd întîlnim sintagma „sanctuar pentru teroriști”? Nu e un pic cam mult?

În mod cert tendința nu este nouă, vezi și articolul de aici!

*noștrii lovește din nou

De data asta într-o declarație de presă a Anei Birchall. Este irelevant dacă textul a venit de la politiciană sau este transcrierea agenției de presă, greșeala impardonabilă n-ar fi trebuit să apară în pagină!

Actualizare: Greșeala apare și pe pagina oficială a politicienei, astfel că misterul a fost elucidat!

ștat de plată

Nu, nu se spune ștat de plată, ci stat de plată!

Definiția apare în toate dicționarele cam așa:

STAT², state, s. n. 1. Listă, tabel. ♦ (În sintagma) Stat de plată = tabel, listă în care sunt înscrise drepturile bănești pe care le achită o întreprindere lucrătorilor ei. [...] – Din lat. status (cu sensurile fr. état). Cf. it. stato.
sursa: DEX '09

Chiar dacă scriu greșit jurnaliștii de la Agerpres, Evenimentul Zilei sau Libertatea:

„ștat” de plată - Agrepres

„ștat” de plată - Evenimentul Zilei

„ștat” de plată - Libertatea

Auzim la TV sau pe stradă, din aceeași categorie, și: *șprei (spray, pronunțat corect sprei), *ștart (start), *șprint (sprint) sau celebrul cașchetă (caschetă)!