Pătură cu aromă de bumbac...

Un mare lingvist spunea că poți spune că stăpînești o limbă atunci cînd știi să folosești corect prepozițiile. Sigur, era vorba de limbi străine, dar se aplică și la propria limbă! În cazul de față avem cu în comparație cu din:

Trecînd peste faptul că verbul „a realiza” se folosește cînd e vorba de lucruri abstracte, folosirea lui cu este hilară pentru că implică faptul că s-a folosit și bumbac la fabricarea produsului, spre deosebire de din care ar fi transmis că bumbacul este principala (sau chiar singura) componentă a păturii! Pentru curioși, am verificat: site-ul oficial susține că este vorba de 100% bumbac!

Nici textele de pe cealaltă etichetă nu sînt lipsite de alăturări nepotrivite de cuvinte: 

• cuvertura se coordonează cu alte textile [...];
• se poate folosi ca o cuvertură [...];

la sau în?

În mai toate limbile există reguli nescrise pe care le aplică instinctiv (aproape) toți vorbitorii, deși nu apar în gramaticile oficiale! Un exemplu este regula care spune că pentru a indica locul în care se întâmplă o acțiune se întrebuințează prepozițiile la și în: pentru țări sau regiuni (în general, suprafețe mari) se folosește exclusiv în, iar pentru localități (în general, locuri clar determinate) se folosește la, dar se poate folosi și în dacă nu apare după verbe de mișcare care indică direcția sau locul de destinație. 

Să analizăm și un caz concret (vezi imaginea): că nu este vorba de orașul Brăila cred că este clar pentru toată lumea (și din imagine, și din celelalte știri pe aceeași temă)! Sigur, deoarece există incertitudinea oraș - județ, pentru exactitate se putea adăuga și informația aceasta (mai ales că încăpea în spațiul liber de pe burtieră), iar în acel moment era evidentă și prepoziția corectă, căci nimănui nu cred că i s-ar putea părea corectă propoziția Cisterna răsturnată la județul Brăila a explodat! După cum nimănui nu i s-ar putea părea corectă atunci cînd folosim județe care nu sînt și orașe, de exemplu: Cisterna răsturnată la Maramureș a explodat...

Dacă găsește cineva regula asta (sau una similară) în vreo gramatică, m-aș bucura să îmi zică și mie! Eu am descoperit doar o parte a ei în Gramatica Academiei, 1965 (vol. I, pagina 368):

Luptăm cu viața?

Ce este o memă? Un tipar comportamental (o idee, o expresie, o imagine) care are două calități importante: 

• se răspîndește în cadrul unui grup social (ceea ce numesc unele persoane „viralitate”);
• se multiplică prin imitație, fără a fi trecută prin filtrul gîndirii (ceea ce implică și posibilitatea apariției unor mici variații, care uneori devin mai longevive decît originalul).

De multe ori memele apar și în limba curentă, uneori pot modifica forma sau chiar sensul unui cuvînt! Expresiile, ca în cazul de față, sînt supuse erorilor pentru că sînt procesate un pic mai greu (căci de obicei, sintagmele nu sînt analizate pe componente dacă au un înțeles unitar).

În cazul de mai jos (vezi articolul) probabil cineva a făcut o greșeală amestecînd expresiile a lupta cu moartea și a lupta pentru viață și, prin imitația celorlalți, s-a generat o memă, o variație a formei originale!

Iată ce găsim prin dicționare, de exemplu MDA (ediția a doua):