Dezacordul la relativele cu antecedent construcții partitive

O greșeală „clasică” (vezi și sondajul pe o temă similară) este dezacordul care apare cînd se folosește o construcție partitivă ca antecedent al relativului (sună complicat, dar e foarte simplu)!

Nici președintele nu este scutit: „România este [unul] dintre statele care are un grad mic de vaccinare”:

În GLR se explică destul de clar problema (inclusiv cauza):

flegmă - flegmatic

Pe 19 octombrie am avut parte și de o surpriză în logurile de căutare! După ziua precedentă, cînd a fost căutat foarte mult meltean, părea că vom avea încă o zi cu acest cuvînt în frunte! Dar brusc, în jurul orei 17.00, au fost într-o oră peste 8000 de căutări ale lui flegmatic! Pînă la finalul zilei am ajuns la aproape 10.000 de căutări!

Pe măsură ce se timpul trece, lumea începe să piardă legătura dintre cuvinte cînd sensul de la care a pornit e dat uitării. Astfel puțină lume știe că flegmă are și un alt sens (unele dicționare spun de un sens figurat):

FLÉGMĂ², flegme, s. f. Fire a omului nepăsător, impasibil, cu sînge rece; nepăsare, indiferență. Ce este? l-am întrebat. – Nimic, îmi răspunse cu o barbară flegmă, o femeie s-a otrăvit. NEGRUZZI, S. I 53.

sursa: DLRLC (1955-1957)

Mi se pare hazliu de remarcat faptul că și azi flegmaticul e la conducere, ceea ce face citirea definiției din DLRLC (al doilea exemplu) să pară o ironie la adresa unei personalități din România! 😀

FLEGMÁTIC, -Ă, flegmatici, -e, adj. Cu caracter nepăsător, cu sînge rece, imperturbabil, calm. Negustorul își reluă figura flegmatică și anunță că acceptă și această condiție. C. PETRESCU, A. 326. În locul moșneagului... atît de roș și de vesel, mă întîmpină un neamț sarbăd și flegmatic. NEGRUZZI, S. I 67.

sursa: DLRLC (1955-1957)

giroscop

Pe 14 octombrie am avut parte de o surpriză... Giroscop a avut aproape 10.000 de căutări (în timp ce media zilnică de căutări e în jur de 10).

Misterul s-a rezolvat relativ repede: se pare că fostul prim-ministru l-ar fi acuzat pe actualul președinte că inventează cuvinte precum sertarizat și giroscop! Dacă sertarizat nu poate fi găsit în dicționare într-adevăr, cu siguranță putem afirma spune că doamna fost prim-ministru și-a singură dat cu giroscopu-n coaie, căci este inadmisibil ca un inginer să nu cunoască acest instrument! 😊

Cu ocazia asta anunțăm și faptul că pentru prima oară am avut peste un milion de căutări într-o singură zi (accesări am mai avut peste un milion pe zi, însă nu și căutări efective!)

expertiza și limbajul de lemn

Într-o conferință de presă, președintele Iohannis a folosit termenul expertiză cu un sens inexistent în limba română (calc după engleză):

Greșeala nu e nouă, fiind menționată încă de acum (aproape) 10 ani într-un articol al Rodicăi Zafiu. Ne putem întreba dacă cumva și noul sens va fi consemnat de viitorul DEX, dar asta depinde numai de vorbitori (și într-o oarecare măsură de subiectivitatea autorilor DEX): doar ei pot respinge sau accepta o inovație lingvistică! De aceea este util să popularizăm aceste neconcordanțe cu norma: pentru ca acceptarea (sau respingerea) sa fie făcută în cunoștință de cauză!

Trebuie spus că limba de lemn corporatistă nu este doar o parte separată de limba curentă, ci a fost în unele cazuri încet-încet adoptată de dicționare, de exemplu struțocămila capital uman (prezentă în același text) a fost introdusă în DEX 2009 probabil pentru că formularea – denigratoare prin sugestia echivalenței om-marfă – a fost acceptată tacit de vorbitori!

Culmea e că într-o lucrare dedicată limbii engleze vorbite în instituțiile europene, un traducător englez se plînge de aceeași problemă în limba engleză

Nu face sens, ci are sens...

Dacă o să vă uitați pe lista consilierilor prezidențiali nu o să găsiți nici un consilier de limba română. Cel mai apropiat post e cel de comunicare publică, însă se pare că nu își face treaba și nu-l corectează pe președinte...

Așadar hai să facem noi treaba consilierilor și să îi transmitem lui Klaus Iohannis: „nu, domnule președinte, nu «face sens», ci are sens (sau nu)!”...