duminică, 31 decembrie 2017

Greșeli curente în pronunțarea unor nume străine

În conformitate cu norma actuală (și identic/similar cu pronunția din țara de origine):
  • Capitala Turciei, Ankara, se pronunță cu accent pe prima silabă (Ankara), nu pe penultima (Ankara);
  • Capitala Columbiei, Bogota, se pronunță cu accent pe ultima silabă (Bogota), nu pe penultima (Bogota);
  • Capitala Belgiei, Bruxelles se pronunță [brüsel], nu [bruksel];
  • Se spune Caraibi, nu Caraibe (Marea Caraibilor);
  • Chicago se pronunță corect cu ș ([șikago]), nu cu ci ([cikago]);
  • Malaga are accentul pe prima silabă (Malaga) nu pe penultima (Malaga)
  • Peru se pronunță cu accent pe ultima silabă (Peru), nu pe prima (Peru);
  • Soci se pronunță în două silabe (ca în limba rusă): So-ci;
  • Ucraina se pronunță în trei silabe (U-crai-na), nu în patru (U-cra-i-na), iar locuitorii săi se numesc ucrainenii (u-crai-nean), nu *ucrainienii (u-crai-ni-an);
Nume străine cu probleme:
  • Eiffel se pronunță [e-fel], nu [ai-făl], căci numele e franțuzesc;
  • Nobel se pronunță [no-bel], nu [no-băl], căci e nume suedez;
  • Škoda se citește cu ș inițial [șkoda], ca în cehă;
  • Waterloo se citește cu v inițial și o final (e nume valon, nu englezesc);

vineri, 29 decembrie 2017

bandă unică...

De ceva timp, diverși activiști militează pentru crearea unei benzi exclusive pentru transportul în comun și au găsit de cuviință să o promoveze sub numele de bandă unică! Fără a comenta utilitatea acțiunii (cel puțin în teorie fiind de ajutor decongestionării traficului), trebuie să recunoaștem că numele ales este cel puțin stupid și ne demonstrează că simțul limbii pare dezactivat de spiritul de imitație. Trebuie adăugată aici și lipsa cunoașterii Codului Rutier a celor care promovează sintagma, căci există deja un termen consacrat în codul rutier: bandă rezervată (transportului de persoane)...

Inițial am presupus că sintagma a fost importată, însă cercetările par a confirma faptul că prostia e autohtonă: în engleză se spune bus/exclusive lane, în italiană corsia preferenziale, iar în franceză e o denumire mai complicată care tot la bandă specială/exclusivă se reduce.

De ce e zic că sintagma e stupidă? E simplu: dacă nu știm sigur ce înseamnă unic ne putem uita în dicționar:
ÚNIC, -Ă, unici, -ce, adj. 1. Care este unul singur, numai unul în genul, de felul său. 2. Care nu poate fi asemănat cu nimic (datorită însușirilor sale excepționale); excepțional, incomparabil.
Asta ne spune că „bandă unică” ar însemna fie că este singura bandă de acel fel (ceea ce nu este cazul, nici măcar cînd este vorba de cele exclusive pentru mijloacele de transport în comun), fie că este o bandă neasemuită, excepțională (ceea ce, din nou, nu este cazul). De fapt, ideea care trebuie transmisă ar fi cea de exclusivitate (pentru mijloacele de transport), nu de unicitate. Iar dacă nu ne place formularea din Codul Rutier („bandă rezervată [...]”) avem suficiente opțiuni din care să alegem: bandă exclusivă, bandă specială șamd.

Absurditatea a fost preluată și de unii jurnaliști, dar, nemulțumindu-se cu puțin, au dus-o pe culmi noi de ridicol numind (în acest articol) linia de tramvai bandă unică...

În alt articol, autorul folosește mecanic sintagma greșită, dar în explicații e nevoit să folosească termenul corect, „exclusiv” (vorbind de traseu exclusiv nu traseu unic).


miercuri, 27 decembrie 2017

10 ani de topuri!

Acum zece ani am început să adunăm date despre cele mai căutate cuvinte pe dexonline. Cred că ar fi interesant să le vedem acum laolaltă (click pe tabel pentru a-l mări):

2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
1 însumi nivel nivel empatie empatie vocație vocație tehnocrat empatie empatie
2 nivel mogul avatar irefutabil a crea empatie empatie empatie pragmatic abroga
3 pastramă însumi irefutabil a crea pragmatic weekend diaspora introvertit introvertit bîzdîc
4 pulă empatie empatie nivel exhaustiv a crea a crea paradigmă ipocrit amnistie
5 onanist irefutabil a crea misogin misogin exhaustiv pragmatic pragmatic paradigmă introvertit
6 recesiune pulă pulă exhaustiv salutar vis vis misogin misogin pragmatic
7 empatie de asemenea exhaustiv paradigmă același pragmatic exhaustiv ipocrit exhaustiv ipocrit
8 de asemenea pragmatic vis pulă paradigmă istoric de asemenea de asemenea altruism paradigmă
9 pragmatic empiric neasemenea pragmatic vis misogin ipocrit exhaustiv aserțiune de asemenea
10 a crea cadru pragmatic ipocrit confort ipocrit același vis fortuit misogin

Notă: am eliminat din top cuvintele care definesc relații semantice (sinonim, antonim, omonim).

Ce se observă studiind evoluția căutărilor:
  • empatie și pragmatic apar în top în toți cei 10 ani (iar exhaustivmisogin și ipocrit sînt prezențe constante);
  • vis și a crea probabil își datorează prezența în top ortografiei (nu cred că au probleme de înțeles)
  • deși căutate la începuturile dexonline, cuvintele licențioase au dispărut din top 10 (deși se mențin în apropiere);
  • eliminînd cuvintele „perene”, se pot extrage cuvinte definitorii pentru anii respectivi: 
    • 2009 - mogul
    • 2010 - avatar
    • 2012 - salutar
    • 2013 - vocație
    • 2014 - vocație și diaspora
    • 2015 - tehnocrat
    • 2017 - abroga și amnistie
Detaliile (anuale) le puteți găsi aici:

duminică, 24 decembrie 2017

condescendent

Etimologic, condescendent ar însemna a (te) coborî (descendere) cu ceilalți/împreună (con-), adică „cel care se coboară (de bună voie) la nivelul celor considerați inferiori”. De aici a apărut sensul primar, „cel care renunță la privilegiile sale”. Nu e departe de sensul pozitiv din limba română (cel care își arată amabilitatea față de cineva). Sensul peiorativ s-a impus (mai ales în engleză), însă pare evident că nu are legătură cu sensul de bază (deci putem presupune că este o greșeală care a devenit normă).

În Trésor de Langue Français definiția lui condescendant are două sensuri, unul fiind «Qui condescend par désir de plaire ou de comprendre; arrangeant, indulgent.», celălalt fiind cel peiorativ (dar verbul de la care provine are numai sensul pozitiv). În engleză la fel: în Collins Dictionary definiția lui condescend are ambele sensuri (vezi mai jos). De altfel în Pride and Prejudice (condescension) este folosit cu sensul pozitiv, nu cel peiorativ.

Conform lui Al. Graurcondescendență «nu înseamnă „respect”, cum cred unii (și DEX), ci „atitudine binevoitoare față de un inferior” (e din aceeași familie cu a descinde, care înseamnă „a coborî”)».

vineri, 15 decembrie 2017

Din nou despre „brucsel”

După principiul „monsieur scriem, monsieur zicem”, unii pronunță numele capitalei Belgiei cu [ks], ca și cum ar pronunța un nume în română. Mai ciudat este că într-un program RFI (ascultă emisiunea la secunda 35) pronunță tot cu [ks], în ciuda faptului că nici în română, nici în franceză nu ar trebui să se pronunțe așa (de altfel majoritatea colegilor francezi de la RFI pronunță brüsel)!

Cum pronunțăm numele unui oraș străin în română? Regula din DOOM este destul de simplă: dacă există o formă adaptată în limbă, se folosește aceea, dacă nu, se folosește pronunția din țara respectivă. Deși nu există o formă adaptată, DOOM-ul nu lasă loc de interpretări în privința pronunțării numelui capitalei Belgiei:


Cum se pronunță în Belgia? Avem două comunități mari: valonii (care vorbesc franceza) și flamanzii (care vorbesc neerlandeză); în franceză numele capitalei se scrie Bruxelles și se citește brüsel (cu accent pe e), în neerlandeză se scrie Brussel și se citește brusăl (cu accent pe u). Interesant că în pagina dicționarului wiki se specifică și pronunția cu k, dar autorii au simțit nevoia să clarifice că pronunția este folosită de străini!

miercuri, 13 decembrie 2017

funeralii sau funerarii?

Răspunsul este simplu: dacă ne referim la ceremonie, putem spune numai funeralii. Funerar există și el, dar este adjectiv și trebuie să determine un alt substantiv (de exemplu „ceremonie funerară”)! În general este cunoscută această diferențiere, dar cu ocazia asta am descoperit corigenții la limba română: HotNews, ProTV, Europa Liberă sau ziare.com. Nu știu dacă autorii articolelor au preluat greșeala de la Guvern (vezi ședința din 6 decembrie 2017) sau a existat o altă sursă (la prima vedere e puțin probabil ca aceeași greșeală să apară în mai multe locuri, independent)!




marți, 12 decembrie 2017

totalitarisme...

În general, substantivele abstracte (terminate în -ismcomunism, totalitarism, nazism sau nu: tineret, foame) nu au plural. De aceea pare curios că tocmai Universitatea din București a găsit de cuviință să încalce norma (fie ea DOOM2, fie GLR2008), cînd era mult mai simplu (și mai corect) să fie numit „Centrul de Cercetare a Regimurilor Totalitare”?

joi, 7 decembrie 2017

Inovații gastronomice...

M-am obișnuit ca reclamele la produse gastronomice să scoată ce e mai rău din limbă sub pretenția „creativității”, dar cu inovațiile lingvistice de pe unele etichete ale produselor din magazin încă nu (probabil unora le scapă faptul că boeuf înseamnă vită în limba franceză, însă este greu de crezut că cineva ar putea crede că fasolea este un pește sau că vinetele sînt sturioni)!




Etichete

Adevărul (8) adjectiv (3) Agerpres (3) Alexandru Graur (13) Antena 3 (7) articol sportiv (4) Auchan (7) B1 (3) barbarism (19) BBC (3) beție de cuvinte (5) clasificat (3) Constituția (3) cratimă (5) cum ne exprimăm corect (45) cum pronunțăm corect (14) cum scriem corect (42) cuvinte folosite greșit (162) cuvinte inventate (10) cuvinte încîlcite (4) cuvinte pocite (4) cuvinte rar folosite (3) cuvinte redescoperite (11) cuvinte scrise greșit (30) cuvinte străine (6) decît (4) DEX (10) dexonline (27) diacritice (7) Digi (7) Digi 24 (10) DOOM (3) DOOM2 (16) Emil Grădinescu (3) eroare semantică (3) erori DEX (2) erori DOOM (1) etimologie (24) Evaluarea Națională (4) Evenimentul zilei (15) false friends (6) fotbal (8) furculision (5) Gabriela Vrînceanu Firea Pandele (3) grad de comparație (3) gramatică (4) greșeli de scriere monumentale (3) HBO (4) hipercorectitudine (4) inconsecvențe DOOM2 (4) î din i (6) jurnaliști (20) Libertatea (4) lipsă de logică (10) Liviu Pop (3) mama ei de topică! (4) marketing (10) Ministerul Educației (5) monumente (3) muta cum liquida (6) noștrii (5) nume de persoane (6) ortografie (18) oximoron (8) Parlament (3) pațachină (1) pleonasm (18) plural (6) politician (4) presă (3) prim-ministru (5) programă (3) prostul nu e prost destul... (3) publicitate (11) Radu Paraschivescu (1) Realitatea TV (14) reforma ortografică (8) reporter (2) rimel (1) România Liberă (16) s-a răsturnat căruța cu proști (5) SRI (2) statistici (6) Stelian Tănase (1) texte juridice (3) top căutări (18) traducere (14) traduceri proaste (12) virgula (8) vroiam (1)