vineri, 30 iunie 2017

înghețată... la tub

Ați auzit vreodată pe cineva spunînd „înghețată la tub”?



Dacă ne uităm, se vede că este vorba de fapt ceea ce cunoaștem a fi înghețată „la cutie” (pe lîngă „tub”, mai există și un raft cu înghețată „la caserolă”, singura diferență fiind forma dreptunghiulară a cutiei)...

Sigur, conceptul de ice tube există, însă este vorba de un tub lung și subțire de carton din care se poate extrage înghețata apăsînd la capătul de jos al tubului (ceva similar cu tubul de pastă de dinți), nu ce se vede în poză!

Că tot e la modă ficatul în politică...


Probabil că mai toți puteam presupune că ficat provine din limba latină, însă nu și că e înrudit cu latinescul ficus „smochin(ă)”...

În limba latină ficatului i se spunea jecur, însă nici o limba romanică nu a preluat acest cuvînt! Avem în catalană fetge, în franceză foie, în italiană fegato, în portugheză figado, în română ficat, în spaniolă higado...

În latina clasică jecur ficatum desemna „ficatul (de gîscă) îngrășat cu smochine” și, cu timpul, din expresie a rămas doar finalul, iar apoi ficatum (echivalentul preparatului foie gras) a început să desemneze organul, cam în același mod în care în argou ficatului i se mai spune pateu.

Vezi și etimologiile pentru: italiană, spaniolă și franceză.

Sigur, rămîne de văzut cum a ajuns latinescul ficus să desemneze ficusul (plantă cu originea în SE Asiei) în limba română, însă asta într-un alt articol!

joi, 29 iunie 2017

*noștrii

Ce ziceți, avem încredere în firma acesta sau nu? :)


Apropo, există o poezioară pentru elevii de clasa a II-a:
Noștri, voștri, orice-ar fi
Niciodată cu doi i
Editare ulterioară: ca să fie clar și pentru cei care nu au deschis dicționarele de mult timp, literele sînt considerate substantive masculine invariabile (adică pluralul lui i este tot i) încă de la primele dicționare! Abia ultima ediție a DOOM acceptă și folosirea ca substantiv neutru variabil (deci i-uri), dar nici vorbă să excludă prima variantă.

Plebiscit

Citind un articol DW mi-a sărit în ochi cuvîntul plebiscit (deseori un cuvînt dintr-un text îți sare în ochi precum o notă falsă dintr-o melodie...)! După cum se poate vedea în definiția cuvîntului, acesta este o consultare populară în care aceștia răspund cu da sau nu, însă textul vorbește de fapt despre alegerile prezidențiale (care, evident, nu sînt un plebiscit).

Dacă textul nu ar fi fost scris pe un ton serios, m-aș fi gîndit că e o ironie la adresa regimului Putin (pe vremea cînd era președinte Ceaușescu, nu existau alegeri libere, ci doar votai dacă ești de acord sau nu ca Ceaușescu să fie președinte și întotdeauna rezultatul era 99,9% în favoarea lui).

Dacă vă gîndiți că ar putea fi vorba de diferențe de limbă (fiind vorba de o traducere), nu e cazul: toate limbile potențial implicate (germană, rusă sau engleză) păstrează sensul originar al lui plebiscit...



marți, 27 iunie 2017

Îmi fac de cap la modul ASAP...

Lăsînd la o parte limbajul corporatist care nu e nici măcar românesc, că este o prescurtare, că reclama e idioată, ASAP pur și simplu nu se potrivește cu locuțiunea „la modul”, care, evident, trebuie să introducă un adverb de mod, dar ASAP (as soon as possible „cît de repede se poate”), dacă ar exista în limba română, ar fi unul de timp...


Am cercetat internetul și se pare că ideea este plagiată după o melodie la fel de idioată precum reclama...

sâmbătă, 24 iunie 2017

șofer de... tramvai

Limba română este foarte complicată: își permite să aibă în componență foarte multe cuvinte care să-l desemneze pe nenea ăla care stă în fața unui mijloc de transport! Digi 24 (articolul nu este semnat) s-a gîndit să concureze cu statul întru simplificarea limbii și a creat un nou concept: „șoferul de tramvai”!

Sigur, nu contează că există în limbă cuvinte specializate precum: vatman, manipulant, conductor... astea-s complicate și poate nu le înțelege toată lumea!

Un pic de etimologie nu strică niciodată, în special pentru a putea fi pedanți :): șofer provine din francezul chauffeur, care la origine însemna „fochist” (chauffer = „a încălzi”). Dacă acum 100 de ani trenul (cu aburi) sau automobilul (cu aburi sau cu motor cu combustie internă) avea nevoie să fie „încălzite” ca să funcționeze, la tramvai niciodată nu a fost nevoie (inițial au fost trase de cai, iar apoi au devenit electrice).

Iar wattman, construit pornind de la unitatea de măsură a puterii – Watt-ul – și terminația man („om”, ca în tenisman, businessman), provine din franceză, unde a fost și inventat!

vineri, 16 iunie 2017

De unde provin cuvintele românești?

Stimulat de o discuție cu profesorul Emil Ionescu în cadrul seminarului Limba română în era globalizării (înregistrarea completă poate fi găsită aici), am purces la sistematizarea unor cercetări mai vechi de-ale mele în care pur și simplu făceam un exercițiu simplu de clasificare (automată) a cuvintelor din DEX (2009) după etimologia indicată de autori.
Cum ne puteam aștepta, etimologiile nu sînt clar definite de DEX (acesta fiind un dicționar explicativ), uneori apar mai multe surse, alteori se oferă numai corespondențe cu alte limbi („cf.”). Totuși, rezultatele trebuie să fie corecte măcar ca ordin de mărime!

Limba de origine Număr de cuvinteProcent
dezvoltare în limba română 28659 42.85%
franceză, 21076 31.51%
franceză, latină, 3780 5.65%
latină, 2266 3.39%
etimologie necunoscută, 1159 1.73%
slavonă, 1084 1.62%
germană, 1001 1.50%
engleză, 967 1.45%
turcă, 949 1.42%
italiană, 645 0.96%
franceză, germană, 582 0.87%
engleză, franceză, 577 0.86%
bulgară, 548 0.82%
neogreacă, 544 0.81%
maghiară, 449 0.67%
franceză, italiană, 440 0.66%
rusă, 366 0.55%
ucraineană, 240 0.36%
italiană, latină, 137 0.20%
franceză, italiană, latină, 124 0.19%
franceză, rusă, 100 0.15%
franceză, germană, latină, 85 0.13%
albaneză, 79 0.12%
franceză, germană, italiană, 59 0.09%
germană, latină, 57 0.09%
franceză, neogreacă, 53 0.08%
rusă, ucraineană, 51 0.08%
germană, italiană, 51 0.08%
spaniolă, 45 0.07%
germană, rusă, 37 0.06%
țigănească, 33 0.05%
altele 635 0.95%
TOTAL 66878 100.00%

Dacă luăm limbile separat (evident, în cazul acesta suma procentelor va fi mai mare de 100% pentru că unele cuvinte corespund mai multor limbi) „clasamentul” devine:
Limba de origine Număr de cuvinteProcent
dezvoltare în limba română 28659 42.85%
franceză 27721 41.45%
latină 11131 16.64%
germană 2972 4.44%
italiană 2387 3.57%
engleză 1638 2.45%
slavonă 1229 1.84%
turcă 1116 1.67%
neogreacă 998 1.49%
rusă 979 1.46%
bulgară 681 1.02%
maghiară 523 0.78%
ucraineană 432 0.65%
spaniolă 127 0.19%
albaneză 95 0.14%
țigănească 37 0.06%
greacă (veche) 34 0.05%
portugheză 23 0.03%
latină (populară) 20 0.03%
altele 28 0.04%

Trebuie făcute trei observații:
  1. este vorba de cuvintele care au reușit să pătrundă în DEX (suspectez că există cel puțin o mie de cuvinte împrumutate din engleză care nu apar în dicționare);
  2. este vorba doar de cuvinte diferite, care apr în dicționare, nu am luat în calcul frecvența cuvintelor: astfel și sau în apar cu aceeași pondere precum sternocleidomastoidian (există mai multe analize de acest tip mai vechi, dar înainte de puternica influență a limbi engleze de acum, vezi aici);
  3.  cuvintele tehnice, deși figurează cu origine engleză sau franceză (rareori germană), provin de obicei din rădăcini grecești și latine (inclusiv cele care încă nu au intrat în dicționare, dar se folosesc în vorbirea curentă);

sâmbătă, 10 iunie 2017

mizer

Mai e nevoie de vreun comentariu?

MIZÉR, -Ă, mizeri, -e, adj., s. m. și f. (Livr.) 1. Adj., s. m. și f. (Om) care se află într-o situație (materială) foarte proastă; (om) sărman, nenorocit. 2. Adj. (Despre starea, mediul în care se află ființele, obiectele etc.) Care denotă o situație foarte proastă; p. ext. sărăcăcios. [Acc. și: mízer] – Din lat. miser, -a, it. misero.
sursa: DEX '09 (2009)

Etichete

Adevărul (8) adjectiv (3) Agerpres (3) Alexandru Graur (13) Antena 3 (7) articol sportiv (4) Auchan (7) B1 (3) barbarism (19) BBC (3) beție de cuvinte (5) clasificat (3) Constituția (3) cratimă (6) cum ne exprimăm corect (47) cum pronunțăm corect (15) cum scriem corect (42) cuvinte folosite greșit (168) cuvinte inventate (10) cuvinte încîlcite (4) cuvinte pocite (4) cuvinte rar folosite (3) cuvinte redescoperite (11) cuvinte scrise greșit (36) cuvinte străine (6) decît (4) DEX (10) dexonline (31) diacritice (8) Digi (9) Digi 24 (12) DOOM (3) DOOM2 (16) Emil Grădinescu (3) eroare semantică (4) erori DEX (2) erori DOOM (1) etimologie (26) Evaluarea Națională (5) Evenimentul zilei (15) false friends (6) fotbal (8) furculision (5) Gabriela Vrînceanu Firea Pandele (4) grad de comparație (3) gramatică (4) greșeli de scriere monumentale (3) HBO (5) hipercorectitudine (4) inconsecvențe DOOM2 (4) î din i (6) jurnaliști (27) Libertatea (4) lipsă de logică (10) Liviu Pop (3) mama ei de topică! (4) marketing (10) Ministerul Educației (5) monumente (3) muta cum liquida (7) noștrii (5) nume de persoane (6) ortografie (18) oximoron (9) Parlament (3) pațachină (1) pleonasm (18) plural (6) politician (4) presă (3) prim-ministru (5) programă (3) prostul nu e prost destul... (3) publicitate (11) Radu Paraschivescu (1) Realitatea TV (14) reforma ortografică (9) reporter (2) rimel (1) România Liberă (16) s-a răsturnat căruța cu proști (5) SRI (2) statistici (10) Stelian Tănase (1) texte juridice (3) top căutări (18) traducere (15) traduceri proaste (12) virgula (8) vroiam (1)