*toate cele două

Niciodată nu mi-a trecut prin cap că cineva ar putea folosi sintagmele *toate două sau *toate cele două, însă azi am descoperit cu uimire că există!

Construcția toate + [cele] + numeral reprezintă un numeral colectiv, care se poate folosi doar pentru numerale de la trei în sus. Pentru doi îl avem pe ambii, ambele (evident, pentru a fi colectiv trebuie să fie mai mare ca unu. Vezi și explicațiile din GALR.

GLR 2008, vol. I, pag. 310

Oraș... artificial

Care sens al lui artificial se potrivește aici? :)

1. Realizat de om, nu de natură (ca mai toate orașele, nu?)
2. Care nu e natural (eventual contrafăcut);
3. Prefăcut, factice;

Sigur, putem bănui că autorul voia să se refere la un oraș planificat, însă în acest caz transmite informații false: și Alexandria (1834), și Turnul Severin (1833) au fost create la fel de „artificial”! Ambele în timpul domniei lui Alexandru Ghica!

Cine „rescrie” istoria?

Nu trebuie să fim doxă de lingvistică pentru a înțelege imediat ce înseamnă „a rescrie”, de aceea este oarecum ciudată folosirea expresiei „a rescrie istoria” dacă nu e vorba de o acțiune repetitivă sau, eventual, de modificare...

De fapt, expresia „a rescrie istoria” se folosește fie cînd ne referim la o descoperire unor izvoare istorice care ne modifică concepțiile despre un anume moment din istorie, fie în contextul teoriei conspirației (dacă forțele „oculte” vor să ascundă părți din istorie).

Nu-mi  pot spune cu siguranță dacă „inovația” este autohtonă sau este calchiată (voi reveni cu amănunte), dar aș înclina spre a doua variantă!

Ce înseamnă onomastică?

Pe vremuri, se făcea deseori confuzie între ziua de naștere și onomastică (probabil din dorința unora de a folosi un singur termen, cine știe), însă era convins că greșeala a fost eradicată!

După cum se vede, nici pe 14 ianuarie (data menționată), nici pe 30 ianuarie (data „chefului”) nu avem vreun sfînt Călin sau vreun sfînt Popescu!

Sigur, avem sfîntul Antonie pe 17 ianuarie, dar nu apare nicăieri această dată!

Îi mulțumesc lui Șerban Păun pentru sugestie!

Cum se schimbă limba...

Foarte des auzim la apărătorii exaltați ai tracomanilor au argument care lor li se pare „solid” invocînd existența anterioară a respectivului concept: „adică, ce? românii nu au avut xxx înainte să vină yyy”, unde puteți înlocui xxx-ul cu cămăși, cojoace, opinci, orașe, ciobani șamd și yyy-ul cu romanii, slavii, bulgarii, ungurii, turcii șamd.

Aș vrea să dau un exemplu simplu în care limba se schimbă sub ochii noștri! Mulțumită minunatului Atlas lingvistic român, avem ocazia să vedem cum se spunea transpirației acum mai puțin de 100 de ani. Ne putem întreba și noi, ca tracomanii: oare românii nu transpirau și înainte? 😃