servicii de inteligență?

Nu prea îmi vine să cred că există o persoană care cunoaște limba română (chiar fără să știe limba engleză) căreia să nu i se pară suspectă expresia „servicii de inteligență”...

Pare că sursa este mediafax, care și-au dat seama de gogomănie, dar corectura este la nivelul articolului!

Și nu este singura ocurență în spațiul media: găsim mai multe exemple aici.

bullying..

O noțiune nouă a apărut în legislație înaintea dicționarelor: bullyingul! Spre deosebire de violența fizică (pedepsită și pînă acum), bullyingul este o forma de hărțuire psihologică (vezi definiția termenului aici)

Din păcate, este folosit fără discernămînt în media, ceea ce va avea drept rezultat răspîndirea unor sensuri inexistente (și astfel termenul va deveni inutilizabil).

Cel mai bun exemplu este o știre Mediafax de azi:

Ne putem gîndi că autorul nu cunoaște termenul și de aceea în folosește greșit. Dar nu, explicația vine în articol ceva mai jos:

Culmea că prin această știre se poate da clarifica conceptul de analfabetism funcțional: citești ceva și nu înțelegi despre ce este vorba! În aceste condiții, nici nu mai sens să vorbesc despre folosirea greșită a cratimei (vezi aici un articol despre asta).

petrol... crud

Nu trebuie să știi foarte bine o limbă străină pentru a înțelege că există anumite sintagme care nu se traduc cuvînt cu cuvînt. Cu atît mai puțin nu trebuie să se întîmple în cazul unor persoane care se presupune că sînt școlite!

În afară de motivul mai sus menționat, crude oil nu se va traduce niciodată în română cu *petrol crud și pentru că:

• petrol este suficient. Sau țiței (sînt sinonime). La englezi oil poate fi ambiguu, la noi petrol sau țiței nu;
• crud înseamnă altceva în română;
• dacă ținem neapărat să punem ceva după petrol, folosim brut, nerafinat șamd;

De remarcat că nu este o greșeală singulară: găsim multe exemple similare în știri: vezi aici!

În funcție de...

Din ce în ce mai puține știri sînt scrise de profesioniști (sau poate că ar fi corect să spunem din ce în ce mai puțini oameni care practică jurnalismul sînt profesioniști).

Pur și simplu la o agenție de știri se angajează oameni care nu știu să se exprime coerent în limba română (și dacă nu reușesc în limba maternă, e clar că nici cu limbile străine nu e mai bine) ca să preia știri scrise în engleză. Mai grav e faptul că site-urile de știri abonate preiau știrea fără să o mestece, astfel că gogomăniile ajung în toată presa!

Încerc să trec peste enormitatea valorilor vehiculate (510 de miliarde înseamnă de 2,5 ori PIB-ul României, iar dacă împărțim valoarea la cantitate obținem că turta dulce ar fi de 5 ori mai scumpă ca argintul) – despre analfabetismul funcțional din presă voi discuta cu altă ocazie.

În cazul de față, evident, orice persoană care știe să folosească limba română va spune ceva similar cu:

Comparativ cu 2008 cantitatea de turtă dulce produsă [în UE] a scăzut cu 21%.

dar „traducătorul” dorește să nu mai modifice topica, chiar dacă asta face ca propoziția să nu mai sune românește (în original avem Compared with 2008, gingerbread production decreased 21% by weight), fără un echivalent în română. Chiar și forțînd topica originală, în funcție de nu are ce căuta acolo!

În funcție de este o formulă prin care se transmite că există o dependență între doi parametri, iar aici clar nu avem producția în funcție de greutate, ci este nevoie doar de o clarificare (scăderea producției referindu-se la cantitate, nu la, de exemplu, valoare)!

Scrierea cu litere mari...

Cei de la Diva nu au reușit încă să angajeze pe cineva care să cunoască limba română! În limba română nu scriem cu majusculă la fiecare cuvînt din titlu – Continuă În Seara Aceasta – (nici măcar în engleză nu se scriu prepozițiile cu majusculă), de asemenea, nu scriem nici numele zilelor – De Marți pînă Duminică sau Începe Duminică!

Ca să demonstreze că nu înțeleg chiar deloc convențiile ortografice ale limbii române, cei de la Diva au scris „trăiește crăciunul”, cu literă mică, în ciuda inflației de capitale!