luni, 11 martie 2024

cetera și chitara

Dacă vi s-a părut vreodată că simțiți o apropiere lingvistică între ceteră și chitară, să știți că nu este doar o părere! Dar probabil nu v-ați gândit că numitorul comun este... lira!

kithara (vas grec)
foto: Britannica 1913
cithara (frescă romană)
foto: Steven Sandoval

Lira se numea în greaca veche κιθάρα (kithara), așa că nu e greu de dedus că drumul de acest cuvînt pînă la chitară e destul de drept, poate doar schimbarea de sens și numărul mare de limbi prin care a trecut să constituie surprize. Dar, deși drumul pare mai scurt la ceteră, lucrurile sînt ceva mai complicate, căci nu e foarte clar raportul cu țitera!

Alte mistere lingvistice ale instrumentelor cu coarde găsiți în acest articol.

vineri, 1 martie 2024

Obiceiul mărțișorului: varianta necosmetizată

Dacă citim presa din secolul XIX vom afla că obiceiul mărțișorului nu prea mai exista. Oricum, poveștile de atunci ne expun o altă versiune a mărțișorului decît cea de azi:

În 1857, Gazeta de Moldavia explica orășenilor tradiția mărțișorului: un fir alb și unul roșu de care se agață o modedă găurită; se poartă în jurul gîtului de către femei și la braț de către bărbați:


La 1 Martie, dziua babeĭ Dochiea, numire și istorică și populară între Romăni, toată fata și nevasta, ea un fir de ață albŭ și altul roșŭ, le resucește înpreună, și prin acest fir bălțat, albŭ-roșŭ, se petrece căte o monetă cu bortă. Eaca încă o cauză a monetelor bortite de toată valora ce se ivesc la noĭ în comerciŭ. Cu acest firŭ bălțat și petrecut de o monetă, se leagă precum ar fi cu un baerŭ înpregiurul gătuluĭ, iar barbaților se leagă la mănă. Pe această legătoare, numită Mărțișorŭ, sănt datorĭ toți, a o purta pănă la 1 Mai, cănd o desleagă și cu moneta ce era în baerŭ, cumpără maĭ ales, au arelŭ roșŭ, pe carele-lŭ beŭ în acea dzi desdemineața, șezind pe iarbă verde, Această datenă ar fi ca un lăsatŭ-de-vinŭ; ea ar însemna: pănă adzĭ am avut nevoe de căldura ce poțĭ a-mĭ da, acu-țĭ mulțemescŭ cu a ist de pe urmă paharŭ; lasă-mă de adzĭ pe earbă de a căriea recorire am trebuință înainte.

În 1872, ziaristul G. N. de la Curierul de Iassi deplînge situația pe care „străinătatea” a adus-o în România (vi se pare cunoscut, nu-i așa?):

O poezioară din ziarul Adevărul, din 1891, – (vezi imaginea din stînga) –  ne face să înțelegem că în perioada aceea obiceiul fusese deja resuscitat, dar adoptat numai de către femei! Încă se purta la gît sau pe braț!

O reclamă din ziarul Universul (vezi imaginea din dreapta) dovedește că încă din 1899, obiceiul devenise mercantil, iar mărțișoarele erau puse în vînzare de către giuvaergii, astfel că putem presupune că 
Putem spune că nu se mai respecta obiceiului găuririi bănuțului!
Din 1929 avem și ilustrații care înlătură orice dubiu: mărțișoarele erau purtate la gît (vezi imaginea cea mai din dreapta). În plus, aflăm noile tendințe: trifoi cu 4 foi, purceluș cu ban în rît, numărul 13 în cerc etc.





În aceeași revistă, dar în 1940, ilustrația sugerează că mărțișoarele începuseră să fie vîndute în raioane speciale:

Se remarcă că bunica pune mărțișorul tot la gîtul nepoatei! Prima mențiune a mărțișorului pus în piept e din 1959, o poezie „patriotică” – ne-a prins în piept partidul mărțișoare:

dar abia în anii 1970 pare să fi devenit un obicei (cel puțin verificînd presa).

joi, 29 februarie 2024

rapandulă

Prima atestare în limba română a termenului rapandulă este mult înaintea lui Rebreanu (așa cum figurează în DLR) în revista Foaie pentru minte, inimă și literatură, 1858.

Este evident din context sensul de „haină ponosită; vechitură”, ceea ce se potrivește cu echivalența haină ponosită = femeie de moravuri ușoare (vezi aici mai mulți termeni).


bărbat... ciuntit

Știți proverbul cela: un prost arunc-o piatră-n apă, o sută de-nțelepți nu pot s-o scoată...

Cam așa și cu „ciuntitul” lui Teodosie...

Pentru că puțină lume în mileniul III crede că barba este o parte a corpului, s-a ajuns aici:

Sigur, unii au căutat și sensul inexistent, dar, foarte probabil, cei mai mulți oameni au dorit să verifice că ce știau ei este corect! 



miercuri, 21 februarie 2024

*tabeluri

În ziua de azi nimeni nu mai are prea multe pretenții de la jurnaliști. Dacă vreunul ar fi scris *tabeluri într-un articol, probabil nu s-ar fi băgat de seamă. Însă, cum se știe, „prostul nu e prost destul dacă nu e și fudul” și... simte nevoia să dea lecții!


Poate cei de la Jurnalul vor să schimbe ortografia, cine știe?

Colac peste pupăză, dovedesc fie că nu pot face o inferență logică (căci nu e nici o legătură între definiție și forma de plural corectă), fie nu înțeleg cum trebuie folosit așadar!



Etichete

Adevărul (10) adjectiv (3) Agerpres (8) Alexandru Graur (14) Antena 3 (10) articol sportiv (4) Auchan (8) B1 (3) barbarism (20) BBC (3) beție de cuvinte (7) clasificat (3) Constituția (3) cratimă (10) cum ne exprimăm corect (51) cum pronunțăm corect (18) cum scriem corect (44) cuvinte folosite greșit (256) cuvinte inventate (17) cuvinte încîlcite (4) cuvinte pocite (4) cuvinte rar folosite (3) cuvinte redescoperite (12) cuvinte scrise greșit (53) cuvinte străine (7) decît (4) DEX (17) dexonline (35) diacritice (8) Digi (23) Digi 24 (63) DOOM (6) DOOM2 (27) Emil Grădinescu (3) eroare semantică (6) erori DEX (3) erori DOOM (1) etimologie (43) Evaluarea Națională (7) Evenimentul zilei (17) false friends (10) fotbal (10) furculision (6) Gabriela Vrînceanu Firea Pandele (4) grad de comparație (3) gramatică (4) greșeli de scriere monumentale (3) HBO (7) hipercorectitudine (5) inconsecvențe DOOM2 (7) î din i (6) jurnaliști (101) Libertatea (9) lipsă de logică (12) Liviu Pop (3) mama ei de topică! (4) marketing (11) Ministerul Educației (6) monumente (3) muta cum liquida (9) noștrii (6) nume de persoane (7) ortografie (21) oximoron (11) Parlament (3) pațachină (1) pleonasm (31) plural (10) politician (7) presă (5) prim-ministru (7) programă (3) prostul nu e prost destul... (3) publicitate (12) Radu Paraschivescu (2) Realitatea TV (16) reforma ortografică (9) reporter (2) rimel (1) România Liberă (16) s-a răsturnat căruța cu proști (5) SRI (2) statistici (10) Stelian Tănase (2) texte juridice (3) top căutări (24) traducere (18) traduceri proaste (26) virgula (9) vroiam (1)