Acordul adjectivului cu substantivul determinat...

Acordul adjectivului cu substantivul determinat se face în gen, număr și caz, indiferent dacă adjectivul este la superlativ sau nu!

Astfel, avem „administrarea vaccinului Pfizer persoanelor cele/celor mai fragile”, chestie care se observă imediat dacă schimbăm topica și punem adjectivul în fața substantivului „administrarea vaccinului Pfizer cele/celor mai fragile persoane”. 

informații... sensibile (sau senzitive)?

În contextul creșterii accelerate a utilizării informațiilor pe internet în general (și a plăților online în particular) și al ușurării folosirii documentelor electronice, în ultimii ani a început o campanie de categorisire a tipurilor de informații care pot fi stocate și prelucrate on-line (în special după dezvoltarea sistemelor de inteligență artificială).

Fără a avea pretenția că dau o listă completă, avem informații publice și private, informații confidențiale, secrete, informații personale șamd. Apariția noilor termeni este extrem de rapidă, astfel încît de multe ori limba rămîne în urmă, fiind nevoită să împrumute termenii exact ca în engleză sau să adauge sensuri noi, nenaturale, cuvintelor deja existente în limbă, contribuind la creșterea senzației de limbă de lemn. În special „ajută” lipsa unei autorități de stabilire a terminologiei lingvistice în domenii științifice!

Un caz special ar fi sintagma sensitive information din limba engleză care nu are un echivalent clar în limba română: informațiile acestea nu sînt nici secrete, nici confidențiale, ba uneori pot fi informații publice, dar într-un context care le creează un potențial destructiv dacă ar fi folosite cu rea-intenție. 

Sistemul de traducere IATE de la Uniunea Europeană nu are dubii și traduce toate ocurențele cu „informații sensibile”, care poate părea unora un calc grosolan! Nu este tocmai calc (nu s-a folosit „senzitiv”), dar grosolan pare pentru că în limba engleză există de mult timp un sens al lui sensitive care : concerned with highly classified government information or involving discretionary authority over important policy matters, sens care nu există pentru „sensibil” în limba română:

Culmea este că în acest caz calcul ar fi părut mai puțin grosolan și ar fi fost poate mai potrivit pentru că este un neologism și are mult mai puține sensuri (deci nu se suprapune cu sensuri vechi). Totuși, există și o altă opțiune: cui nu place varianta „informații senzitive”, ar putea folosi varianta „informații delicate”, care transmite perfect ideea: „delicat” în limba română are deja un sens care sugerează necesitatea prudenței și a rezervei în folosire (sensul al patrulea din DEX 2009): 

4. (Despre probleme, situații etc.) Care cere mare băgare de seamă, prudență, rezervă în rezolvare

Astrologia și DEX-ul

Zilele astea s-a stîrnit un adevărat scandal din cauza inspectoarei din Galați care recomanda cadrelor didactice (și știm cu toții ce înseamnă cînd o inspectoare „recomandă”, da?) să participe la un curs de numerologie realizat de o asociație dubioasă. Inclusiv prezentarea pe care asociația respectivă a fă©ut-o este mincinoasă, căci „știința care se ocupă cu studiul calitativ al numerelor” nu este în nici un caz numerologia (nu este nici știință și nici nu studiază numerele)!

Dar ne mai putem mira cînd vedem „evoluția” definițiilor termenului astrologie de-a lungul timpului? Primul dicționar românesc în care am descoperit termenul, cel al lui Șăineanu, ediția 1896, scrie așa:

știință falsă, care pretindea a cunoaște viitorul după observarea stelelor. Această superstiție absurdă nu dispăru pe deplin decît în secolul XVII.

În 1913, Dicționarul Academiei denumește astrologia ca fiind: „(Pretinsa) știință a citirii în stele”. În 1926 (în CADE), definiția începe cu „pretinsă știință...” (fără paranteze!) și o clasifică ca fiind „de altădată”.

În 1939, A. Scriban începe definiția preluînd termenul „știință falsă” de la Șăineanu...

În 1951 DLRM și în 1955 DLRLC se folosesc de sintagma „ansamblu de speculații false”! 

În prima ediție a DEX, cea din 1975, se folosește termenul corect, pseudoștiință: 

În prima reeditare de după Revoluție, DEX (1996) este mai puțin radicală, dar tot clarifică că este vorba de credințe medievale: 

(În antichitate și în evul mediu) Prezicere a viitorului pe baza studierii poziției și mișcării aștrilor[...]

Dar în 2009, Academia hotărăște că astrologia este o „artă”. Definiția din DEX 2016 este identică...

Care ar putea fi concluzia? Degeaba a fost eradicat analfabetismul în România (în 1900 rata analfabetismului era de circa 90%!) dacă se promovează misticismul și pseudoștiința! 

sapiosexual...

            sapio - Dicționar latin-român

Nu trebuie să fim lingviști ca să observăm că tendința de a importa cuvinte inutile, în special din limba engleză americană, a crescut în ultimii ani. Și cum se poate vedea că, cel puțin în mediile online, există o adevărată emulație dacă e vorba de inventarea de cuvinte noi (pentru chestiuni oricît de minore), nu ne mirăm că aceste cuvinte ajung să fie importate și în limba română!

Utilizatorii termenului sapiosexual pretind că ar avea legătură cu sapiens „înțelept, inteligent” (același din Homo sapiens sapiens), ba chiar au apărut și în unele dicționare (de limbă engleză, firește)! Doar că există o mică problemă (sigur, în afara nevoii de a exista un cuvînt pentru acest concept): din sapiens și sexual(is) ar trebui să obținem sapiensexual. De ce avem, totuși, sapio- ?

Ei, bine, nu mai este așa de clar: sapio înseamnă în primul rînd „a mirosi, a gusta” astfel că, în ciuda faptului că verbul sapio înseamnă și „a pricepe, a înțelege”, există posibilitatea unei confuzii. La fel, folosindu-se verbul, nu substantivul (sau adjectivul) asociat, dacă nu cunoști sensul termenului și încerci sa îl ghicești din limba latină, te poți gîndi la ceva legat de miros sau gust, nu la atracția („sexuală sau romantică” cum zice definiția din Webster) pentru o persoană inteligentă.

Dar probabil că nu trebuie să ne facem griji, căci lumea nu mai are cunoștințe de bază în limbile clasice și nici dorința de a le folosi corect, așa că înțelesul se va învăța din context sau după ureche!

răni... împușcate

Aflăm de la Digi că o femeie avea rănile... împușcate (degeaba dau vina pe CNN, ăia au zis în engleză: Woman treated for gunshot wounds 😁)! 

Da, e cam greu sa înghesui „răni produse prin împușcare” pe burtieră, însă nu e un motiv de schingiuit limba română, pur și simplu se poate reformula fraza: „o femeie împușcată, în stare gravă” ar fi fost suficient, căci împușcare + stare gravă = existența rănilor!

Amuzant e că atît de hulitul Google Translate dă o traducere mai bună!