*lobby-ști

Au știut cei de la HotNews ceva-ceva, dar nu exact! Într-adevăr, terminîndu-se în y, trebuie pusă cratimă la formarea noului termen, însă sufixul corect este -ist, nu *-st!

Exprimarea în presă...

E de înțeles că unele articole din presa online trebuie scrise repede, însă asta nu scuză incoerența în exprimare, mai ales că știrile din ziua de azi, în special cele externe, sînt în majoritate traduse sau compilate din alte știri, astfel că exprimarea e singura contribuție a jurnalistului!

În acest articol, de exemplu, găsim pasajul:

din care se înțelege că premierul Marii Britanii poate fi doar președintele Partidului Conservator, ceea ce este, evident, fals (în perioada 1997-2010 premierul a fost dat de Partidul Laburist)...

ultimile sau ultimele?

În ultimul timp am auzit tot mai des spunîndu-se ultimile (care nu există) în loc de ultimele. Dacă în vorbire poate nu deranjează prea tare, în scris nu are cum să nu îți sară în ochi! Poate contează faptul că formele nearticulate (ultimi la masculin sau ultime la feminin) nu-s folosite foarte des, dar în aceeași situație avem și primele (care aproape niciodată nu e folosit greșit).

Google Trends mă contrazice oarecum: există actualmente un raport de 1:3 între folosirea formei greșite și cea corectă, dar pare în descreștere. Explicația ar putea fi educația ortografică îmbunătățită care îi face pe utilizatorii Google să folosească în scris forma corectă în ciuda diferenței de pronunțare. În plus, descoperim că în estul țării modificarea mai des întîlnită decît în vest

o alpaca, două alpacale, alpacaua, alpacalele

Contrar celor crezute de mulți „jurnaliști”, nu există „*alpacă” în limba română, ci doar alpaca (cu accent pe ultimul a).

Puteți găsi această flexiune îndrăzneață aici sau aici...

P.S. Există o atestare a lui „alpacă” (Scriban, 1939), însă nici în perioada aceea nu a prins, fiind asociată cu incultura.

păstreză *curat

Primăria sectorului 3 s-a gîndit să promoveze curățenia printr-un articol plătit (vezi aici), însă nu s-a deranjat să verifice și curățenia limbii române din slogan : „păstrează curat, să nu fii amendat”. Probabil că este se vrea o variantă a binecunoscutului îndemn „păstrați curățenia”, însă curățenie este substantiv, iar curat este adjectiv (sau adverb). E adevărat: e mai greu de găsit o rimă pentru amendat...

Două greșeli dintr-o singură lovitură: verbul a păstra fiind tranzitiv cere complement direct (păstrăm ceva, ceva-ul fiind substantiv sau pronume), iar alăturarea lui curat implică că acesta trebuie să fie adverb (acțiunea de păstrare trebuie să se realizeze într-un mod curat).