joi, 2 iulie 2020

Livrăm copii în 25 de minute...

Chiar nu cred că vreun român ar putea face confuzie între travaliu și livrare, așa că aș da vina pe lipsa de profesionalism...

Curios e că articolul susține că traducerea ar fi preluată din Marca, dar în limba spaniolă parto nu are și sensul „travaliu”!

miercuri, 1 iulie 2020

Ortografie de Zimnicea?

Știți bancul cu Zimnicea? După postarea paginii de facebook a primăriei din localitate ar putea fi reformulat așa „Zi-mi, nici acum nu știi să scrii corect?”... La prima „scanare” am descoperit 6 greșeli și o topică îndoielnică (ambiguă cel puțin) între-un mesaj de felicitare!



Editare ulterioară: la cererea publicului au „corectat” hidoșenia: au șters cratima greșită! 😀

sâmbătă, 27 iunie 2020

pistă de... canotaj!

Trebuie multă imaginație ca să asociezi canotajul (care se practică exclusiv pe apă) cu o pistă (construită exclusiv pe un teren). Pentru primarul Nicolae Robu se pare că imaginația nu are limite!


Normal, inovația care pare acum hilară ar putea fi adoptată în viitor prin extinderea sensurilor cuvîntului pistă, însă deocamdată nu cred că cineva nu schițează un zîmbet cînd își închipuie niște canotori concurînd pe o pistă!

Trebuie spus că inovația e recentă (nu am descoperit documente mai vechi de 2013), iar alte  argumentele care o fac neviabilă ar fi inexistența unor termeni similari în limbile de circulație (unde se folosește tot echivalentul lui lac), inexistența unor termeni similari în alte sporturi de apă (nu avem *„pistă de înot”, ci bazin de înot) și, poate mai puțin important pentru vorbitori, dar important lingvistic, originea termenului latinescul pistare „a fărîmița, a măcina”.

Cert e că toate știrile care conțin sintagma bizară provin din Timișoara (cu o mică excepție, două apariții și la Cluj).

Muzeul regulilor inventate - episodul VII - legea lui „dintre”

Ca întotdeauna cînd învățarea are loc după ureche și nu într-un mod structurat, nesiguranța stăpînirii domeniului permite insinuarea unor false reguli. Nu mi-este clar de ce ar putea crede cineva că o asemenea regulă și-ar avea sensul într-o gramatică, dar regula se menține (și se înmulțește) cel puțin prin redacțiile editurilor (uneori și a ziarelor). Interesant că există și redacții unde se folosește o regulă oarecum contrară care spune simplu: întotdeauna punem din (și dacă la subtitrări putem înțelege, căci spațiul este limitat, nu se explică în cazul cărților), ceea ce ar corespunde cu observația de acum 100 de ani a lui A. Candrea (limba română folosește mai mult forma din).

Mit: legea lui „dintre” – se folosește din dacă mulțimea de referință este desemnată de un singular cu sens colectiv („unul din grup”) și  dintre dacă e vorba de un substantiv la plural („unul dintre tineri”).

Categoria: regulă falsă de validare a ortografiei.

Explicație: nu e clar de unde provine regula inventată. Rodica Zafiu în articolul său, Din și dintre, a întreprins cercetări în acestă privință (citiți articolul, merită!) și nu am prea multe de spus. Aș vrea doar să îmi exprim opinia că, cel mai probabil, o recomandare internă

Dacă încercăm să căutăm în norme, Gramatica limbii române nu ne spune explicit nimic despre o atare regulă. Da, ar putea fi voci care să pună la îndoială acest demers (cum ai putut căuta în toată GLR?), însă în favoarea mea am cel puțin două argumente:

  • am căutat folosind indexul GLR (deci puțin probabil să le fi scăpat exact zona în care s-ar da „regula”);
  • exemplele date în GLR (unoeri alese chiar de autori) nu folosesc „regula”

Iată cîteva exemple culese.


Trebuie menționat și faptul că în anumite capitole (în GLR fiecare capitol are autorul său) putem observa încercarea folosirii consecvente a „regulii”, însă aceasta nu este enunțată vreodată ca atare, nici măcar în secțiunea dedicată partitivului!

Închei cu o idee preluată de la Rodica Zafiu: atît timp cît se permite partitivul cu de în variație liberă este absurdă pretenția de a regulariza în vreun fel folosirea cu prepozițiile din și dintre!  

joi, 25 iunie 2020

„justiția aplică o înfrîngere”

Oare redactorilor chiar nu le mai sună bine limba română? Și invers...
Și, în plus, justiția nu „înfrînge” pe nimeni, ci doar decide!



Etichete

Adevărul (8) adjectiv (3) Agerpres (6) Alexandru Graur (13) Antena 3 (7) articol sportiv (4) Auchan (7) B1 (3) barbarism (19) BBC (3) beție de cuvinte (6) clasificat (3) Constituția (3) cratimă (8) cum ne exprimăm corect (48) cum pronunțăm corect (16) cum scriem corect (43) cuvinte folosite greșit (185) cuvinte inventate (11) cuvinte încîlcite (4) cuvinte pocite (4) cuvinte rar folosite (3) cuvinte redescoperite (11) cuvinte scrise greșit (40) cuvinte străine (6) decît (4) DEX (11) dexonline (32) diacritice (8) Digi (12) Digi 24 (18) DOOM (4) DOOM2 (22) Emil Grădinescu (3) eroare semantică (5) erori DEX (2) erori DOOM (1) etimologie (27) Evaluarea Națională (5) Evenimentul zilei (15) false friends (10) fotbal (9) furculision (6) Gabriela Vrînceanu Firea Pandele (4) grad de comparație (3) gramatică (4) greșeli de scriere monumentale (3) HBO (6) hipercorectitudine (4) inconsecvențe DOOM2 (7) î din i (6) jurnaliști (38) Libertatea (4) lipsă de logică (11) Liviu Pop (3) mama ei de topică! (4) marketing (10) Ministerul Educației (5) monumente (3) muta cum liquida (9) noștrii (6) nume de persoane (6) ortografie (18) oximoron (9) Parlament (3) pațachină (1) pleonasm (20) plural (6) politician (5) presă (3) prim-ministru (6) programă (3) prostul nu e prost destul... (3) publicitate (11) Radu Paraschivescu (1) Realitatea TV (15) reforma ortografică (9) reporter (2) rimel (1) România Liberă (16) s-a răsturnat căruța cu proști (5) SRI (2) statistici (10) Stelian Tănase (1) texte juridice (3) top căutări (18) traducere (16) traduceri proaste (20) virgula (9) vroiam (1)