miercuri, 15 aprilie 2020

omul român...

După omul roș și omul spîn, în literatura română apare și omul român...


marți, 14 aprilie 2020

conducere managerială

Am tot auzit la TV zilele astea vorbindu-se de „conducerea managerială” a spitalelor... Mie îmi pare un pleonasm evident și, chiar dacă nu sînt un maniac al descoperirii pleonasmelor, mă deranjează nonsensul exprimat de alăturarea celor doi termeni.

Găsim suficiente articole în care să găsim sintagma (am ales unul la întîmplare):

Oricum am încerca să înțelegem despre ce este vorba, e clar că e vorba de conducere, nu mai este necesară adăugarea unui calificativ, dar am două posibile explicații (total opuse):

  • fie cei care folosesc ciudata asociere de termeni vor să opună conducerea „managerială” unui alt tip de conducere (adică doresc să micșoreze importanța acestui conducerii respective);
  • fie conducere nu mai pare un termen așa de important încît oamenii simt nevoia să îl decoreze cu atribute deloc necesare; 

sâmbătă, 11 aprilie 2020

Hidronime oficiale...

Acum doi ani am fost într-o excursie în zona Văii Jiului și mi-a atras atenția „ortografia” unui hidronim semnalizat printr-un semn informativ (calificarea substantivului necesită articularea lui).

Dacă cumva credeți ca mine că, indiferent cît ar fi de ciudată, aceasta e denumirea oficială (doar avem Timișu de Sus, Vicovu de Jos șamd), după nici 200 de metri descopăr o altă tăbliță:


Nu știu cine ar trebui să semnalizeze drumurile naționale, dar sînt destul de sigur că e o singură entitate care se ocupă de aceste lucruri, astfel că măcar un pic de coerență ar fi putut exista!

joi, 9 aprilie 2020

Care este opusul intubării?

Limba română nu are încă un termen care să descrie operațiunea inversă intubării, așa că este oarecum firesc ca autorul să utilizeze un nou termen (preluat dintr-o limbă straină sau creat ad-hoc) dacă nu vrea să folosească o perifrază.

Nu este normal, în schimb, să introducă (inventeze?) două cuvinte diferite pentru același concept!


Rămîne, totuși, de clarificat care dintre cei doi termeni ar fi mai bine de folosit (sigur, asta dacă are sens inventarea unuia, chestiune dificil de abordat, probabil că cel mai simplu răspuns este că limba va avea singură grijă de acest aspect!). Aici toate argumente par a merge către folosirea lui extubare: în primul rînd limbile de circulație (engleză, franceză) îl folosesc deja, iar în al doilea rînd termenul detubare este deja folosit cu alt sens (da, se poate ca un cuvînt să aibă mai multe sensuri, însă de obicei cuvinte des folosite sau cele vechi au această caracteristică).

Deocamdată detubat și extubat apar aproape la paritate pe Google (cu un mic avantaj pentru varianta cu de-), însă nu am reușit să compar și raportul în jargonul medical, căci pînă la urmă cei care folosesc mai des termenii ar trebui „creditați”!

marți, 7 aprilie 2020

breaking news...

Pentru cei care lucrează în televiziune conceptul de „breaking news” ar trebui să fie ceva ușor de înțeles: este vorba de o știre care întrerupe (de aici vine „breaking”-ul) programul obișnuit, inclusiv pe cel al știrilor dacă e cazul. Dar în nici un caz nu putem avea toată ziua „breaking news”, căci nu ar mai fi nimic de întrerupt... La fel de greșit, unele televiziuni de știri oferă „breaking news” pe burtieră: nici aici nu avem întrerupere de emisiune!

Probabil că concepte ca ultimele știri, știre de ultim moment, știre importantă nu sînt suficient de bombastice ca să atragă atenția!

Bomboana de pe colivă într-o asemenea situație este o declarație hilară, precum cea a ministrului, care dorește să „populeze DSP-urile cu specialiști”...

duminică, 5 aprilie 2020

obiectiv... lovit

Revista Capital ne delectează cu o traducere amuzantă:


Mi se pare îngrijorător faptul că se promovează drept jurnaliști persoane care nu au simțul limbii. Cauza probabilă este lipsa unui vocabular minim de limbă română, care îi face pe traducătorii-jurnaliști (ratați?) să dea gherle de genul acesta. 

Etichete

Adevărul (8) adjectiv (3) Agerpres (7) Alexandru Graur (13) Antena 3 (8) articol sportiv (4) Auchan (7) B1 (3) barbarism (19) BBC (3) beție de cuvinte (6) clasificat (3) Constituția (3) cratimă (10) cum ne exprimăm corect (48) cum pronunțăm corect (16) cum scriem corect (43) cuvinte folosite greșit (196) cuvinte inventate (12) cuvinte încîlcite (4) cuvinte pocite (4) cuvinte rar folosite (3) cuvinte redescoperite (11) cuvinte scrise greșit (41) cuvinte străine (6) decît (4) DEX (12) dexonline (32) diacritice (8) Digi (17) Digi 24 (22) DOOM (4) DOOM2 (23) Emil Grădinescu (3) eroare semantică (5) erori DEX (2) erori DOOM (1) etimologie (28) Evaluarea Națională (6) Evenimentul zilei (15) false friends (10) fotbal (9) furculision (6) Gabriela Vrînceanu Firea Pandele (4) grad de comparație (3) gramatică (4) greșeli de scriere monumentale (3) HBO (7) hipercorectitudine (4) inconsecvențe DOOM2 (7) î din i (6) jurnaliști (48) Libertatea (4) lipsă de logică (12) Liviu Pop (3) mama ei de topică! (4) marketing (11) Ministerul Educației (5) monumente (3) muta cum liquida (9) noștrii (6) nume de persoane (6) ortografie (18) oximoron (10) Parlament (3) pațachină (1) pleonasm (20) plural (7) politician (5) presă (4) prim-ministru (6) programă (3) prostul nu e prost destul... (3) publicitate (11) Radu Paraschivescu (1) Realitatea TV (15) reforma ortografică (9) reporter (2) rimel (1) România Liberă (16) s-a răsturnat căruța cu proști (5) SRI (2) statistici (10) Stelian Tănase (1) texte juridice (3) top căutări (18) traducere (16) traduceri proaste (23) virgula (9) vroiam (1)