Gothenburg

Oare am eu pretenții prea mari de la presa românească? Cînd vezi scris Gothenburg într-o știre, imediat te gîndești la câteva lucruri despre cel care a scris știrea:

• că este probabil incult (dacă nu cunoaște chestii minimale despre Göteborg);
• că-și face treaba superficial (chiar dacă nu știa de el, trebuia să verifice numele orașului);
• că habar nu are de regulile ortografice ale limbii române (vezi mai jos);

Sigur, spune mult și despre organizarea din redacție: lipsa unui control al știrilor care ies pe post (că doar nu toți fi inculți p-acolo) și lipsa unor reguli (cam toate redacțiile cu un nivel minim de calitate au ceea ce se cheamă gazeteers în limba engleză: liste cu nume proprii cu scrierea corectă în limba română)

Explicațiile din DOOM sînt simple (le puteți citi în întregime aici):

În scrierea și pronunțarea în limba română a numelor proprii - de persoane și de locuri - străine, din limbi scrise numai sau și cu alfabetul latin se respectă grafia și pronunțarea din limbile respective: fr. Bordeaux [bordo], germ. Haendel/Händel [hendăl], magh. Jókai [ĭocoĭ], pol. Mickiewicz [mițk'evič], germ. München [münh'en], magh. Petöfi [petöfi], sp. Quito [kito], fr. Racine [rasin], engl. Shakespeare [șecspir], Wall Street [ǔălstrit], Yale [ǐeǐl], germ. Zeiss [țaǐs].
(Sursa: DOOM²: 2.5. Scrierea și pronunțarea numelor proprii străine, punctul 1)

Pînă și Google Translate știe să „traducă” corect Gothenburg! Ce caută într-o redacție un angajat care poate fi înlocuit cu o aplicație care nu te costă nimic?  

*apio

    Supermarketurile par a fi, cel puțin în România, o sursă nesecată de neologisme! Cele mai multe, totuși, barbarisme, care vor dispărea rapid din limbă. Un exemplu este tulpina (coada) de țelină prezentată pompos drept apio, adică numele plantei în spaniolă!
     Probabil este o acțiune de marketing, altfel nu văd de ce ar fi prezentat acest nume și în rețetele promovate pe site-ul supermarketului! Din păcate nu este doar o problemă de lingvistică, deoarece în Europa alergia la țelină este alergia cea mai întîlnită în Europa Centrală și de Est! Este distractiv să ne gîndim că pe ambalaj ar trebui să existe mesajul „conține țelină”, în conformitate cu obligația de a eticheta alergenii din produse!

chasselas...

    La Auchan găsești struguri Chasselas cu 3,40 lei/kg, iar în piață găsești ceasla cu 1,50 lei/kg (iar anul trecut strugurii românești ceasla erau 1 leu la Auchan). Probabil că noul manager de achiziții nu prea le are nici cu limba română, nici cu soiurile de struguri...
    Da, i-adevărat că ceasla (sau fandositul șaslá, cum tot încearcă DEX-ul să impună, în ciuda faptului că nimeni nu zice așa) provine din franțuzescul chasselas (pronunțat „șaslá”, de unde și paranteza precedentă), dar asta nu înseamnă că tre' să mai revenim la numele din franceză. La noi de mai bine de 50 de ani s-a-ncetățenit forma ceasla și, după cum nu spunem Aspirin, ci aspirină și după cum nu scriem nici Vaseline, ci vaselină, tot așa păstrăm forma ceasla, nu Chasselas.

Cum scriem cuvintele străine în limba română?

    La școală nimeni nu îți spune ce să faci dacă vrei să te bagi în seamă și să folosești cuvinte străine în texte scrise în limba română, ci mai curînd ești învățat că cacofoniile (sic!) sînt greșeli impardonabile și că pleonasmele în exces s-ar putea să te orbească.
    În mod curios, nici DOOM2 nu se ocupă special de scrierea cuvintelor importate recent, totuși există informația, bine ascunsă, astfel că o putem descoperi dacă căutăm cu grijă descoperim sfaturile Institutului de Lingvistică din cadrul Academiei.

Cratima
[...]
8. leagă articolul hotărât enclitic sau desinența de cuvintele greu flexionabile, în cazul:
[...]

• împrumuturilor și numelor de locuri a căror finală prezintă deosebiri între scriere și pronunțare: acquis-ul; !bleu-ul; Bruxelles-ul; !dandy-ul, pl. art. !dandy-i (nu dandi, pl. art. dandii); show-ul, show-uri; 

!Se recomandă atașarea fără cratimă a articolului sau a desinenței la împrumuturile — chiar neadaptate sub alte aspecte — terminate în litere din alfabetul limbii române pronunțate ca în limba română: boardul, boarduri; clickul, clickuri; trendul, trenduri.

Sursa: DOOM 1.2.4

a priori

Logoul SRI

    Nu știu ce o fi în capul celor de la SRI, însă cert e că gnoseologia nu prea le este cunoscută: dovadă stă mottoul pe care l-au ales. În filozofie/logică (cam singurele domenii unde e folosită sintagma), a priori are un sens bine definit: „anterior experiențelor”, „bazat doar pe rațiune”, astfel că pare greu de crezut că s-ar putea aplica patriei.

    Pe site-ul instituției găsim cîteva explicații elucubrante, dar nu se intră în prea multe detalii care să explice ce ar crede că înseamnă Patria a priori; fragmentului i s-ar potrivi doar eticheta „beție de cuvinte”:

Deviza heraldică aplicată la baza scutului – PATRIA A PRIORI – completează compoziția, evidențiind în ansamblul simbolic esența misiunii SRI de a proteja securitatea națională prin loialitate, profesionalism și adevăr, recunoscând valoarea incontestabilă și fundamentală a Patriei.

    Nu am dovezi, dar pare că mottoul s-ar fi vrut ceva similar lui Deutsche über alles, probabil „Patria mai presus de orice” sau „Patria înainte de toate”, dar pînă la urmă a ieșit cu totul altceva!

Defecarea în SUA dăunează grav libertății!

    În opinia „redacției”, Pacepa a avut probleme cu defecarea în SUA. Atît de mari, încît a fost condamnat la moarte. Din articol nu este clar dacă a fost condamnat în SUA sau România pentru această problemă, dar redacția a ținut să precizeze că aceste condamnări au fost din cauza defecării în SUA... Și atît de important li s-a părut, încît au creat și etichete cu „defecare Pacepa”

Evident, este vorba de dezertarea acestuia în SUA (care în limba engleză se spune defection) care, din neștiute motive, a fost tradusă în română cu „defectare”. O mică greșeală de tipărire și gata distracția!


Actualizare: redacția a fost probabil anunțată de eroare și a găsit de cuviință să modifice „defecare” cu „defectare”. Adică au corectat greșeala de tipar, dar au lăsat barbarismul.Mai mult, toate etichetele au rămas cu „defecare” :)

Transliteraţia

    Pentru cei care nu cunosc semnificația cuvîntului transliterație, copiez definiția din DEX:

TRANSLITERAȚIE, transliterații, s.f. Transpunere, transcriere dintr-un alfabet în altul a unui text scris, redîndu-se literele prin echivalentele lor din alfabetul în care se transcrie, fără a se ține seama de eventualele deosebiri de ordin fonetic dintre semnele celor două alfabete. – Din fr. translittération, lat. translitteratio.

    De multă vreme (mai exact din 1993, de la schimbarea normei ortografice care a rostogolit piatra care a creat avalanșa) există o lipsă de organizare, ca să nu zic haos în scrierea numelor străine, în special a celor provenite din alte alfabete. Iar dacă ne așteptăm la asta pentru ideogramele chinezești, cu numele rusești sau bulgărești ar părea că este mult mai simplu.

    De fapt a fost. Pînă în 1993. Poate şi un pic după. Pînă atunci, prima ediție a DOOM-ului și Îndreptarul Ortografic ofereau pentru aceste limbi o mapare simplă pentru transliterație. După hotărîrea Academiei, care nu oferea nici un fel de clarificare în acest sens (vezi textul hotărîrii folosind linkul de mai sus), împreună cu degradarea nivelului de cultură jurnalistică a condus la importarea din Occident a transliterațiilor specifice limbilor respective, dar total neadecvate limbii române.

    De aceea azi nu mai există Gorbaciov ci mai curînd Gorbachev, nu mai avem Cebîșev (sau Cebîșiov dacă ne-am lua după pronunție), ci Chebyshev sau Tchebysheff. Deranjant, chiar puțin frustrant. Însă lovitura de grație a dat-o folosirea â pentru aceste transliterații. De aceea vedem struțo-cămile precum canalul Bâstroe.

    Pînă la apariția DOOM2-ului, în 2005, pentru aceste nume puteam să ne facem că sărim peste conținutul hotărîrii Academiei privind scrierea cu „sunt” și „â”, iar transliterația lui ы în î. Însă, din motive neînțelese, DOOM2-ul se face că nu este un domeniu de interes pentru ortografie, lăsînd totul în mîna unor neclare standarde internaționale. Iată ce zice onor DOOM2 (pagina LII), în 2.5. Scrierea și pronunțarea numelor proprii străine:

    Pentru redarea cu litere latine a substantivelor proprii și a cuvintelor scrise cu alte alfabete (arab, chirilic, grecesc etc.) sau cu alte tipuri de sisteme de scriere (din chineză, japoneză ş.a.) există norme internaționale (dintre care unele au fost adoptate și ca standarde românești), precum şi sisteme proprii ale țărilor respective: chin. Beijing [Beigin] (scris şi pronunțat în trecut și la noi Pekin), ar. Marrakech [Marakeș], jap. Okinawa [Ochinava], rus. Onega, Tolstoi.

    Atît și nimic mai mult. Mesajul pe care l-am primit eu de la colectivul redacțional a fost „descurcați-vă singuri, fraților, că noi avem treburi mai importante”!