joi, 25 aprilie 2019

exclusiv... pentru toți?!

Cum știm și din viața de zi cu zi, cei care nu au calități evidente încearcă să atragă atenția celorlalți prin acțiuni stridente. Cam așa și cu cel care a realizat textul de marketing pentru această campanie lansată de un lanț de supermarketuri, de aceea pun textul înțesat de „romgleză” pe seama dorinței de a frapa cu orice preț.

În schimb, sloganul Exclusiv pentru toți este o dovadă clară că tipu' de larketing nu prea stăpînește limba română...


marți, 23 aprilie 2019

avatar...

Se știe că politicienii au obiceiul să folosească cuvinte pe care nu le cunosc, iar dl. Tăriceanu nu face excepție și ne vorbește de „avatarurile prin care a trecut” (vezi aici).


Deși nu e greu să găsești sensul unui termen necunoscut în dicționar – găsim ușor definiția lui avatar în dexonline – oamenii aleg să potrivească sensurile după ureche...
AVATÁR, avataruri, s. n. Nume dat în hinduism reincarnărilor zeilor. ♦ Fig. Transformare (adesea în rău) în evoluția unei ființe. – Din fr. avatar.
sursa: DEX '09 (2009)
Sigur, poate gura păcătosului adevăr grăiește și dl. Tăriceanu vrea să ne vorbească despre transformarea sa (în rău), cine știe... 


luni, 22 aprilie 2019

Digi: iau sau i-au?

Este destul de penibil să discut despre ortograme de clasa a III-a, însă se pare că situația a ajuns sub orice critică, iar partea descurajatoare este că nimeni nu pare să ia vreo măsură!

Oare ce scuză o putea invoca „redacția” (articolul este nesemnat) pentru scrierea verbului a lua cu cratimă?!

În nici un caz nu se poate spune că primarul din Arad ar fi pronunțat cu cratimă (deși am auzit și scuza aceasta)...


Adaug și cuprinsul manualului de clasa a III-a, pentru cei care nu cred că există lecție care învață copiii să scrie corect iau (sigur, un adult, mai ales unul care are ca îndeletnicire scrisul, ar trebui să aibă alte procese care să îi spună cum se scrie corect):


duminică, 21 aprilie 2019

Cum pronunțăm Sri Lanka?

Odată cu evenimentele nefericite din Sri Lanka (fostul Ceylon), aflăm că nu există jurnaliști care să pronunțe corect numele țării insulare din Oceanul Indian (traducerea aproximativă ar fi Sri „sfînt”, Lanka „insulă”).

Conform DOOM2, scriem și pronunțăm numele străine țărilor conform pronunțării originale, adică în cazul nostru cu ș [șri lanka]. E adevărat, în vechiul DOOM (cel din 1982) nu se indica vreo pronunțare specială, deci se poate presupune că [sri lanka] era cel puțin acceptată.


Sigur, se poate spune că nu e o eroare prea mare (și în alte limbi apare pronunțarea cu s în loc de ș), dar dacă pronunțarea aproximativă nu se poate imputa oamenilor de rînd, nu același lucru se întîmplă în cazul jurnaliștilor (de la televiziunile) cu pretenții!

duminică, 31 martie 2019

spaimă atavică

Studiile făcute pe copii relevă faptul că cea mai mare parte a vocabularului este obținut prin interpolare (adică prin asocierea unui sens din context). Totuși, în ultimul timp am observat că din ce în ce mai multe cuvinte sînt interpolate greșit, iar unul dintre cuvintele care par să aibă „succes” este atavic, care ar desemna o trăsătură primitivă, ascunsă de trăsăturile moderne. Prin extinderea sensului probabil ar putea fi folosit cu sensul de trăsătură primitivă.

De exemplu aici:


în relația cu spaima, atavic nu poate însemna nimic din ce spune definiția că ar trebui să însemne: în mod cert frica de justiție nu poate proveni de la stramoși, după cum nici ideea de primitiv nu se poate asocia cu frica de a ajunge la închisoare. Din context am înțelege că mai curînd se sugerează ceva de genul: spaimă necontrolată sau continuă ceea ce este, în mod evident, total inadecvat.

Ne putem întreba din ce cauză mecanismele uzuale ale dezvoltării vocabularului încep să se deterioreze și nu pot găsi o relație directă cu scăderea timpului alocat lecturii, ci doar o relație indirectă: mai puțină lectură înseamnă mai puține cuvinte în contexte „canonice” deci șanse mai mari să te întîlnești cu cuvinte folosite greșit și deci mai multe cuvinte învățate greșit din start.

vineri, 29 martie 2019

Articolul...

Chiar dacă nu este suficient de clar explicat în manuale, articolul are un rol important în transmiterea informațiilor despre termenul căruia i se aplică, de aceea, de aceea face parte din categoria determinanților.

Cu alte cuvinte, dacă se folosește un articol nehotărît, cum este cazul din imagine (o grădină zoologică din Berlin), automat înțelegem că e vorba de un element oarecare dintr-o mulțime posibilă (mulțimea tuturor grădinilor zoologice din Berlin). Asta exclude, din punct de vedere semantic, unicitatea, ceea ce este evident un nonsens în cazul Berlinului (unde există o singură grădină zoologică)!


marți, 26 martie 2019

Lego, substantiv

Știu că pe vremuri avocaților li se cerea stăpînirea limbii române (la examenul de admitere se dădea o probă dificilă de limba română).

Ce li s-ao mai cere în ziua de azi avocaților dacă există măcar unul care consideră că LEGO (nume propriu) nu ar fi substantiv care reprezintă un joc?
Polițist – adjectiv, avocat – substantiv...

miercuri, 20 martie 2019

Ce este cimbrul?

Am descoperit că există controverse despre cum ar trebui să fie tradus thyme din limba engleză: e vorba de cimbru sau altă plantă (vehiculate sînt mai multe, lămîioara/cimbrișorul fiind cele mai folosite).

Deseori ne lovim de o problemă de percepție a limbii și se fac uneori anumite confuzii pentru că mulți cred că:
  • cuvintele într-o limbă au un singur sens (în special la plante);
  • un termen dintr-o limbă trebuie să aibă un singur corespondent în altă limbă;
Confuzia aceasta se regăsește și în wikipedia, unde editorii simt nevoia să facă o distincție clară între plante!

Adevărul e că în limba română numele de cimbru se aplică mai multe plante, iar două dintre ele în limbajul comun: Satureja hortensis și Thymus vulgaris. Plantele sînt înrudite (familia Lamiaceae) și au miros și gust relativ similar, ceea ce clarifică originea confuziei.

Trebuie să spunem că această neclaritate implică faptul că o rețetă de bucătărie nu va fi niciodată exactă dacă nu specificăm numele științific al plantei!

Pentru cei mai curioși pun și părțile relevante din Dicționarul Etnobotanic al lui Al. Borza sau din Plante cunoscute de poporul român al lui Zaharia Panțu.








joi, 14 martie 2019

chiparosule...

Ne anunță Google că avem o anomalie statistică pe site:
Cum nu e simulare, e clar că trebuie să fi fost vreo emisiune la TV. De fapt, după căutări pe net (tot Google...) realitatea se dovedește mai cruntă: e vorba de un ministru suburban...

Cred că cea mai bună descriere a fenomenului o face înțelepciunea poplară: un prost arunc-o piatră-n apă, o mie de-nțelepți nu pot s-o scoată!

vineri, 8 martie 2019

a valoriza

Nu știu cum sînt altii, dar eu mă aștept ca un cuvînt să fie împrumutat din altă limbă pentru acoperirea unui deficit semantic, dar ce ne facem cînd folosim un neologism fără a-i înțelege sensul (vezi aici)?

A valoriza înseamnă „a crea, a oferi valoare”, eventual (ca în DEX) „a valorifica”, ceea ce nu se potrivește cu sensul folosit în context, care este mai degrabă „a aprecia” (sens care se regăsește și în alte articole, vezi google).


vineri, 22 februarie 2019

Etimologia pulii...

Dacă nu ați descoperit încă etimologiile unor cuvinte considerate tabu de către pudibonzi, am căutat eu pentru voi. Iată ce spun dicționarele etimologice care nu au fost afectate de falsa pudoare:
Candrea, Densușianu
Ciorănescu
Vinereanu

sâmbătă, 16 februarie 2019

Lenea e cucoană mare...

Prostul obicei de a nu folosi diacritice se datorează, cel mai probabil, lenei sau superficialității (este foarte simplu să le adăugăm, vezi și aici). Unii consideră că cele 5 minute folosite pentru învățare reprezintă timp pierdut și că e mai simplu să folosească o aplicație separată de adăugare a diacriticelor (nu degeaba se spune în popor că „Leneșul mai mult muncește”)! Dacă mai adăugăm și lenea de a verifica textul obținut, rezultatul poate fi ca cel de aici:


joi, 14 februarie 2019

*toate cele două

Niciodată nu mi-a trecut prin cap că cineva ar putea folosi sintagmele *toate două sau *toate cele două, însă azi am descoperit cu uimire că există!

Construcția toate + [cele] + numeral reprezintă un numeral colectiv, care se poate folosi doar pentru numerale de la trei în sus. Pentru doi îl avem pe ambii, ambele (evident, pentru a fi colectiv trebuie să fie mai mare ca unu. Vezi și explicațiile din GALR.
GLR 2008, vol. I, pag. 310

Majoritatea cred sau majoritatea crede?

Rezultatul sondajului
La „Poșta Redacției” am primit o întrebare de la o utilizatoare: este corect „majoritatea rușilor cred” (vezi articolul de aici) sau trebuie făcut acordul cu „majoritatea”?

GLR, s-o spunem p-aia dreaptă, o cam scaldă! E drept, dacă căutăm bine, descoperim că acordul pur gramatical este indirect declarat ca fiind greșit („hipercorect”), dar tonul dojenitor din prima ediție (2005) este îndulcit în cea de-a doua (2008)!

Detalii despre acordul gramatical:

Și cel după înțeles:

Ca haosul să devină complet, discuția despre majoritate (pe ce baze „majoritate” a ajuns construcție partitivă nu înțeleg, dar nu cercetez!) este reluată în secțiunea Construcții partitive în care concluzia este oarecum diferită: „acordul corect este cel formal” și respectiv „acordul semantic este la granița dintre corect și incorect”!

marți, 12 februarie 2019

Oraș... artificial

Care sens al lui artificial se potrivește aici? :)

  1. Realizat de om, nu de natură (ca mai toate orașele, nu?)
  2. Care nu e natural (eventual contrafăcut);
  3. Prefăcut, factice;

Sigur, putem bănui că autorul voia să se refere la un oraș planificat, însă în acest caz transmite informații false: și Alexandria (1834), și Turnul Severin (1833) au fost create la fel de „artificial”! Ambele în timpul domniei lui Alexandru Ghica!

luni, 11 februarie 2019

Cine „rescrie” istoria?

Nu trebuie să fim doxă de lingvistică pentru a înțelege imediat ce înseamnă „a rescrie”, de aceea este oarecum ciudată folosirea expresiei „a rescrie istoria” dacă nu e vorba de o acțiune repetitivă sau, eventual, de modificare...


De fapt, expresia „a rescrie istoria” se folosește fie cînd ne referim la o descoperire unor izvoare istorice care ne modifică concepțiile despre un anume moment din istorie, fie în contextul teoriei conspirației (dacă forțele „oculte” vor să ascundă părți din istorie).

Nu-mi  pot spune cu siguranță dacă „inovația” este autohtonă sau este calchiată (voi reveni cu amănunte), dar aș înclina spre a doua variantă!

vineri, 1 februarie 2019

Ce înseamnă onomastică?

Pe vremuri, se făcea deseori confuzie între ziua de naștere și onomastică (probabil din dorința unora de a folosi un singur termen, cine știe), însă era convins că greșeala a fost eradicată!


După cum se vede, nici pe 14 ianuarie (data menționată), nici pe 30 ianuarie (data „chefului”) nu avem vreun sfînt Călin sau vreun sfînt Popescu!


Sigur, avem sfîntul Antonie pe 17 ianuarie, dar nu apare nicăieri această dată!

Îi mulțumesc lui Șerban Păun pentru sugestie!

joi, 31 ianuarie 2019

Cum se schimbă limba...

Foarte des auzim la apărătorii exaltați ai tracomanilor au argument care lor li se pare „solid” invocînd existența anterioară a respectivului concept: „adică, ce? românii nu au avut xxx înainte să vină yyy”, unde puteți înlocui xxx-ul cu cămăși, cojoace, opinci, orașe, ciobani șamd și yyy-ul cu romanii, slavii, bulgarii, ungurii, turcii șamd.

Aș vrea să dau un exemplu simplu în care limba se schimbă sub ochii noștri! Mulțumită minunatului Atlas lingvistic român, avem ocazia să vedem cum se spunea transpirației acum mai puțin de 100 de ani. Ne putem întreba și noi, ca tracomanii: oare românii nu transpirau și înainte? 😃


duminică, 27 ianuarie 2019

pește... domestic


Un articol de pe Digi Animal World mi-a stîrnit un zîmbet, căci vorbea despre „pești domestici”.

Domestic este definit de dicționare (cu referire la animale) ca fiind: „care trăiește în preajma caselor oamenilor (fiind folosit în anumite scopuri)”, totuși paranteza este destul de importantă, căci nu putem folosi termenul pentru orice animale care verifică prima condiție! De exemplu: șoarecii, păianjenii, șerpii șamd nu ar putea fi considerate niciodată domestice. Nici animalele sălbatice ținute în captivitate nu pot primi acest adjectiv, în cel mai bun putem folosi dresat, dacă este cazul! Nici măcar paraziților care trăiesc numai în contact cu omul nu le putem spune așa!

Se observă în articol și folosirea anapoda a termenului sanctuar (în limba engleză a dezvoltat un sens suplimentar – „adăpost” – dar nu este valabil și în română).

joi, 24 ianuarie 2019

Cuvinte de origine maghiară

Articolul profesorului Emil Ionescu despre cuvintele provenite din limba maghiară vorbește de circa 200 de cuvinte care ar proveni din limba maghiară. Fără a avea pretenții de etimologist, aș vrea să-l „contrazic” cu privire la cifra vehiculată: conform DEX avem aproape 500 de cuvinte cu proveniență probabilă din limba maghiară. Mai exact 494: 449 figurează doar cu limba maghiară, 45 cu multiple etimologii!

Pentru cei interesați ofer lista completă:

Cormoranul

Între 1984 și 2009 cormoranul a dispărut din România. Numai din dicționare, desigur, deși pe vremea aceea nu existau suficiente piscine care sa îi atragă în țara noastră! În DEX-ul din 1975 (și reeditarea din 1984) cormoranul exista:
În nou ediție, cea din 1996 (și reeditarea din 1998), cormoranul a dispărut:

A reapărut în 2009 (și încă exista în reeditarea din 2016):
De remarcat că în 1975 cormoranul era o pasăre dăunătoare pentru că se hrănește cu pește (sic!), dar în 2009 nu mai e considerată așa!

Mai nou, cormoranul apare și în discursul ministrului agriculturii la Comisia pentru pescuit!

marți, 22 ianuarie 2019

O fasole, două...


Pe conservă era și un text în engleză – four beans salad – ,așadar trebuie să fim mulțumiți că „traducătorul” nu a preferat „patru salate de fasole” sau „patru boabe pentru salată”... :)

Curioșii pot verifica faptul că fasole este singularia tantum (în tabul declinări):







miercuri, 16 ianuarie 2019

*creem

Mi se pare interesant faptul că există foarte multe ocurențe ale formei *creem (în loc de creăm) - vezi de exemplu acest articol.
Mi se pare că simțul limbii ar trebui să ne împiedice să contorsionăm cuvintele: nu există nici măcar un cuvînt (flexionat sau nu) în limba română care să aibă această terminație (ar fi doar numele propriu Bethleem, dar nici el nu e românesc).

Flexiunea verbului a crea este relativ simplă, nu comportă dificultăți, așa că nu mi-e clar cauza problemei:

luni, 14 ianuarie 2019

Pentru clienți Petrom...

Un utilizator ne-a întrebat ce este greșit în imaginea alăturată. Este un caz interesant pentru că greșeala, deși există, nu sare în ochi! Dacă am avea doar parcare pentru clienți totul ar fi corect (evident că nu e corect și *pentru clienții), de asemenea, sînt corecte ambele variante cu un atribut adjectival: pentru clienți fideli și pentru clienții fideli; prima este oarecum generală (niște clienți oarecare), iar la a doua se subînțelege ca este vorba de niște clienți pe care îi știm (deci ai noștri).

În momentul în care intervine o clarificare a clienților cu ajutorul unui substantiv se schimbă situația, căci este nevoie de cazul genitiv (atribut genitival), iar problema este că numele companiilor în general nu se flexionează, deci Petrom nu are formă distinctă de genitiv. Se mai folosește genitivul Petromului, însă aici, evident, nu este cazul.

Dacă înlocuim Petrom cu companie vedem ce este în neregulă: clar nu putem spune *Parcare pentru clienți companiei, ci trebuie fie:
  • (parcare) pentru clienții companiei, fie
  • (parcare) pentru clienți ai companiei (corect, dar nu „sună” românește).
Acum doar înlocuim companiei cu Petrom (căci, cum spuneam, genitivul lui Petrom este tot Petrom) și vedem unde este „problema” 🙂: fie avem clienții Petrom, fie clienți ai Petrom.

Trebuie menționat și faptul că există o tendință (greșită) de a folosi sintagme neflexionate sau fără prepoziții, de exemplu client Petrom ar fi folosit în loc de client al (companiei) Petrom, dar și în acest caz, clienții fiind determinați trebuie folosit articolul hotărît!

joi, 10 ianuarie 2019

*contracost și alte contre...

Deși nu este singurul prefixoid care intră în coliziune cu forma unui cuvînt „normal”, parcă la contra apar mai multe probleme! Totuși, lucrurile sînt destul de simple:
  • contra- ca prefixoid are sensul „opus”, „împotrivă”;
  • contra ca prepoziție înseamnă „împotriva (cuiva)”, dar și „în schimbul (a ceva)”;
În cazul lui cost nu există vreun dubiu că vrem să spunem „în schimbul a unei plăți”, deci vom scrie contra cost.

Despre alt termen format cu contra am mai scris aici (aici în sens invers, totuși: era o înlocuire a prefixoidului cu sinonimul cuvîntului cu aceeași formă).


 NB Se observă că directorul medical nu este și medic...


miercuri, 9 ianuarie 2019

Mai mulți moși (Crăciun)

Foto: Alexandru Dănilă
Mai mulți utilizatori dexonline ne-au întrebat despre modalitatea de a construi corect pluralul lui Moș Crăciun.

Deși nu este o regulă clară (deoarece folosirea unui nume la plural e o situație rară), de obicei nu se flexionează numele, ci prenumele și, în plus, prin natura sa semantică, nu admite plural... Mai mult, Moș Crăciun este un nume propriu special: nu are prenume, iar „titlul” de moș a devenit și el parte a numelui!

Dacă nu vrem să folosim (din diverse cauze) singularul – mai mulți Moș Crăciun –, fiind evident că avem de-a face cu o depersonalizare prin crearea pluralului, ar trebui să scriem cel puțin primul substantiv cu litere mici (precum Dumnezeu, dar dumnezei; Eminescu, dar eminești șamd), iar în acest context pluralul este cerut acordul cu mulți. Chiar dacă alegem să folosim inițialele capitale (Moși), semantismul persistă, așa că a doua opțiune personală ar fi mai mulți Moși Crăciun.

Pe scurt, preferințele mele personale (în ordine descrescătoare) a celor 4 variante posibile ar fi:
- mai mulți Moș Crăciun (invariabil, nu avem prenume);
- mai mulți Moși Crăciun (se flexionează numai partea provenită dintr-un substantiv comun);
- mai mulți Moș Crăciuni (se pune de plural la final, ca și cum ar fi un singur termen);
- mai mulți Moși Crăciuni;

 Dacă doriți, puteți răspunde și dvs. la această întrebare și veți contribui la determinarea celei mai folosite variante:

Etichete

Adevărul (8) adjectiv (3) Agerpres (3) Alexandru Graur (13) Antena 3 (7) articol sportiv (4) Auchan (7) B1 (3) barbarism (19) BBC (3) beție de cuvinte (5) clasificat (3) Constituția (3) cratimă (5) cum ne exprimăm corect (47) cum pronunțăm corect (15) cum scriem corect (42) cuvinte folosite greșit (166) cuvinte inventate (10) cuvinte încîlcite (4) cuvinte pocite (4) cuvinte rar folosite (3) cuvinte redescoperite (11) cuvinte scrise greșit (31) cuvinte străine (6) decît (4) DEX (10) dexonline (28) diacritice (8) Digi (8) Digi 24 (11) DOOM (3) DOOM2 (16) Emil Grădinescu (3) eroare semantică (4) erori DEX (2) erori DOOM (1) etimologie (26) Evaluarea Națională (4) Evenimentul zilei (15) false friends (6) fotbal (8) furculision (5) Gabriela Vrînceanu Firea Pandele (3) grad de comparație (3) gramatică (4) greșeli de scriere monumentale (3) HBO (4) hipercorectitudine (4) inconsecvențe DOOM2 (4) î din i (6) jurnaliști (25) Libertatea (4) lipsă de logică (10) Liviu Pop (3) mama ei de topică! (4) marketing (10) Ministerul Educației (5) monumente (3) muta cum liquida (6) noștrii (5) nume de persoane (6) ortografie (18) oximoron (9) Parlament (3) pațachină (1) pleonasm (18) plural (6) politician (4) presă (3) prim-ministru (5) programă (3) prostul nu e prost destul... (3) publicitate (11) Radu Paraschivescu (1) Realitatea TV (14) reforma ortografică (8) reporter (2) rimel (1) România Liberă (16) s-a răsturnat căruța cu proști (5) SRI (2) statistici (7) Stelian Tănase (1) texte juridice (3) top căutări (18) traducere (15) traduceri proaste (12) virgula (8) vroiam (1)