sâmbătă, 29 iulie 2017

Infinitivul lung

Un utilizator ne-a semnalat o mică perlă în nou apărutul Manual de Educație fizică (vezi imaginea). Cred că toată lumea, fără excepție, spune „ricoșeu” („ricoșare” nici măcar nu apare în dicționare). Sigur, nu e o gaură în cer, dar fiind vorba de un manual și, în plus, de termeni care par a fi fundamentali în disciplina respectivă (altfel nu ar fi nevoie de o definiție), cred că ar fi necesară o mai mare atenție acordată corecturilor!

Din păcate (sau din fericire), limba română nu este foarte regulată, astfel că modul de construire al substantivului care denumește acțiunea nu este taman regulată. Sigur, ar fi fost mult mai simplu ca numele acțiunii să fie format exclusiv de la infinitivul lung, însă limbile naturale sînt ceva mai complicate. O cercetare simplă ne arată că acesta poate fi construit:
În unele cazuri există pentru același verb mai multe construcții (de exemplu de la a ghida avem și ghidaj și ghidare), dar de obicei nu se poate folosi o construcție în locul alteia fie pentru că există o migrare a sensului (de exemplu mîncare nu poate fi niciodată folosit cu sensul „faptul de a mînca”), fie că limba respinge construcția (drept exemplu avem chiar *ricoșare).

În altă ordine de idei, mulți confundă infinitivul lung cu substantivul provenit din acesta (prin conversie). În limba veche infinitivul lung avea un rol morfologic bine definit, dar care în limba actuală nu mai există. Rămășitele (vezi GLR, 2008, vol. 1, p.  487) ar fi în:
- construcțiile condiționale inversate (vezi Toma Alimoș: „Închinare-aș și n-am cui”);
- construcțiile optative din imprecații („Fir(e)-ai tu să fii!”, „Dar(e)-ar boala-n tine!”);

Practic, putem spune că în limba actuală nu mai există infinitiv lung (cu rol verbal), ci doar substantivul provenit (prin conversie) din acesta!

joi, 27 iulie 2017

Înghețată... individuală

După înghețata la tub, hipermarketul Carrefour dă o nouă lovitură limbii române inventînd înghețata... individuală!

Nu știm ce a vrut să spună autorul cu această deloc poetică exprimare... de care sens al lui individual să fie vorba (vezi DEX)?

  1. Care este propriu unui individ; personal, specific. ♦ Care privește sau aparține unui singur exemplar dintr-o categorie de lucruri sau de ființe. 
  2. Care este executat de individ. Muncă individuală. 

Sau poate că se bazează tocmai pe greșeală, fiind cunoscut principiul: „nu există reclamă negativă”?

marți, 25 iulie 2017

Mai funcționează Biblioteca Digitală Metropolitană?

De mai bine de o lună biblioteca digitală bucureșteană este inaccesibilă. Inițial doar paginile de navigare aveau probleme, dar acum nimic nu mai funcționează...

Probleme tehnice, probleme tehnice, însă este greu de crezut că nimic-nimic nu mai funcționează o lună (orice site responsabil are o copie de siguranță și un plan de risc). Mi-e teamă, însă, că problemele sînt în altă parte (la finanțare și/sau interesele editoriale ale altora). Ar fi păcat ca un serviciu atît de util să piară!


marți, 18 iulie 2017

Deținuții se eliberează... sau nu-i așa?

Contrar părerii jurnaliștilor de la Digi, pușcăriașii se liberează condiționat, nu se *eliberează condiționat. Nu numai că ne-o spune DEX-ul:
LIBERÁRE, liberări, s. f. (Pop.) Acțiunea de a (se) libera și rezultatul ei; eliberare; lăsare la vatră. ◊ (Jur.) Liberare condiționată = punerea în libertate a unui deținut, înainte de executarea în întregime a pedepsei, cu condiția să fie muncitor, disciplinat și să dea dovezi de îndreptare. – V. libera.

sursa: DEX 2016
dar chiar legislația folosește acest termen (de exemplu, Codul Penal).
    Verbul a elibera se mai folosește popular cu sensul de a libera cînd este vorba de stagiul militar și se poate admite că această confuzie din limba neîngrijită s-ar putea extinde la cazul deținuților, însă cine pretinde că face jurnalism de calitate ar trebui să folosească corect limba română!

vineri, 14 iulie 2017

modele reduse?

Bănuiesc că prin model redus autorul afișului voia să înțelegem „model cu preț redus”, însă nimic din limba română nu îl ajută: nici sensurile cuvîntului redus, nici metodele uzuale de îmbogățire a sensurilor (rareori un adjectiv preia valoarea unei întregi expresii). Totuși, se înțelege ce transmite autorul, astfel că nu ar fi o gaură în cer. Însă de ce a simțit nevoia să accentueze (și chiar să folosească litere aldine pe afiș) folosindu-l, ca nuca-n perete, pe puternic nu cred că poate înțelege nimeni:
  • nu modelele sînt reduse, ci prețurile;
  • reducerile (de preț) nu pot fi puternice, ci eventual mari, uriașe;
  • chiar dacă am accepta cuvîntul, efectul este hilar cînd este alăturat valorii „uriașe” de 30%...


miercuri, 12 iulie 2017

Serviciul de consultanță lingvistică al Institutului de Lingvistică București

De ceva timp s-a redeschis serviciul de consultanță al Institutului de Lingvistică București. Site-ul este diferit de varianta anterioară, dar promptitudinea e similară. Ultima actualizare a paginii e de acum aproape 2 ani și, oricum, actualizările au durat mai puțin de 6 luni...

Din fericire de data asta răspunsurile au fost publicate, astfel că găsim și cîteva infoarmții interesante. Cu ocazia asta am descoperit o inconsecvență a DOOM2:
Subiect: doi sau două august
Întrebare: Cum este corect să rostim: „Pe doi (doisprezece / douăzeci și doi) august s-a lansat proiectul” sau „Pe două (douăsprezece / douăzeci și două) august ...”? Dacă spunem „pe data de două” acordul este obligatoriu?
Răspuns: Potrivit DOOM 2005 p. XCII, pentru exprimarea zilelor de 2, 12 sau 22 ale lunilor se pot folosi fie formele de masculin ale numeralelor, fie cele de feminin (ambele fiind corecte): doi / două februarie, doisprezece / douăsprezece mai sau douăzeci şi doi / douăzeci și două august. Exprimarea datei în construcția „data de ...” nu impune folosirea formei de feminin a numeralului, putându-se spune fie data de doi august, fie data de două august.
Pentru prima zi a lunii se folosește întotdeauna numeralul ordinal masculin: întâi august.
De ce e inconsecvență? Pentru că se impune ca în date, ziua 1 să fie citit ca numeral ordinal, iar la restul zilelor ca numerale cardinale. În plus, auzim peste tot Unu mai sau Unu iunie (iar în Transilvania încă se mai spunea acum 20 de ani Prima mai), astfel că nu poate fi luat în calcul uzul (sigur, pe internet găsim un raport de 2:1 în favoarea lui întîi, însă textele în care se scrie 1 cu litere sînt de mii de ori mai puține decît cele în care se folosește cifra).

marți, 11 iulie 2017

Despre nume (6) - alte nume indoeuropene

vechiul silabar persan
Continuăm periplul numelor cu cele vechi indoeuropene. Reiterez faptul că majoritatea informațiilor prezentate sînt preluate din cartea Nume de persoane (Al. Graur).

Mai multe studii comparative ne arată că limbile indoeuropene (cu excepția latinei) au sau au avut în trecut același sistem de formare a numelor de persoane, ceea ce ne face să credem că au moștenit acest sistem din limba comună primi­tivă. Orice om avea un singur nume, de obicei compus din două elemente, fiecare din ele cu înțelesul lui (legătura dintre elemente nefiind totdeauna clară).

Iată mai întîi cîteva exemple de nume indiene (care se mai folosesc și astăzi):
  • Ceandragupta „protejat de lună“ (ind. ceandra „lună" și -gupta „pro­tejat"). La fel e numele matematicianului Brahmagupta (Brahma – Zeul creației);
  • Dașarathas „cel care are zece care" (eroul unei epopei adaptate în romînește de Coșbuc; ind. dașa „zece" și ratha „car"; e vorba, bineînțeles, de care de luptă);
  • Kalidasa „sclav al zeiței Kali" (ind. dasa „sclav"), numele unui cu­noscut poet;
  • Mahatma „suflet mare" (ind. maha- „mare" și atma- „suflet"), pre­numele lui Gandhi;
  • Radhakrșnan, numele unui om politic indian, este format din Radha „păstoriță iubită de zeul Krșna și zeificată"; r vocalic se pronunță astăzi aproape ca ri, de aceea în Europa se transcrie adesea Krișna (deci Radhakrișnan).
  • Rajendra (pronunțat ragendra) „cel mai bun dintre regi" (ind. raja, ragea „rege" și Indra, numele unui zeu), prenumele lui Prasad, om politic actual.
În unele cazuri apar și nume dintr-un singur element, for­mat cu un sufix:
  • Şakuntala, eroina piesei cu același nume a lui Kalidasa, derivă de la ind. șakunta- „pasăre".
Asemănătoare cu numele indiene sînt cele vechi persane:
  • Artakhșatra (devenit în grecește Artaxerxes) „domnie curată" (pers. arta „curat" și khșatra „domnie");
  • Khșayarșa (devenit în grecește Xerxes) „bărbat domnitor" (pers. khșaya „domnitor" și arșan „om");
  • Mitradates „dăruit de zeul Mitras";
  • Viștaspa (devenit în grecește Hystaspes) „cel care are 20 de cai" (pers. vișta „20" și aspa „cal");
  • Zarathustra „cămilă de aur“ (pers. zarath- „de aur“ și -ustra „că­milă").

Şi aici apar nume formate dintr-un singur element:
  • Darayawauș (în grecește Dareios, în latinește Darius, în romînește Darie) „stăpînitor".
  • Din pers. kuru „tron“ e format numele regelui numit în grecește Kyros, în latinește Cyrus.


În celtică situația e cam aceeași, doar că avem mai puține informații. Ca al doilea element al compunerii găsim adesea, în limba galică, pe:
  • -rix „rege": Cingetorix (cingeto- „viteaz"), Dumnorix (dumno-, după unii „lume", după alții „adînc"), Orgetorix (orgeto- „omorîtor" ?). 

Tot în galică găsim un al doilea termen:
  • mar- „vestit": Indutiomarus, Segomarus (sego- „zimbru"). 

De origine celtică este și numele Brigita, „înaltă”., iar celticul *Dubno-walos (*dubno- „lume" și *walos „puternic") s-a tranformat în numele scoțian Donald.

vineri, 7 iulie 2017

Physalis sau păpălău?

Cine merge prin supermarketuri nu se poate să nu fi întîlnit cutiile de physalis la raionul de fructe exotice. De ce preferă maketingul denumirea pompoasă, latinească, este destul de clar, din păcate, însă, denumirea nu este tocmai corectă pentru că physalis reprezintă numele întregii familii de plante, cea din magazine fiind doar o specie sudamericană (physalis peruviana).

Interesant este că de fapt planta are o rudă foarte apropiată autohtonă, numită păpălău (psysalis alkekengi), care este o plantă medicinală folosită de sute de ani în România! Sigur, nici folosirea denumirii neaoșe nu ar fi tocmai corectă (denumirea referind altă plantă, chiar dacă asemănătoare), însă folosirea denumirii latinești generază probleme cînd trebuie declinată, ceea ce mă face să cred că nu va fi niciodată adaptată.

Mă întreb ce s-ar întîmpla cu denumirea latinească dacă păpălăul ar fi și el comercializat (cu acest nume); probabil că asemănarea izbitoare dintre cele două ar conduce la folosirea aceluiași nume pentru ambele plante, însă nu știu pe cine ar trebui să pariez: pe physalis sau pe păpălău!

physalis în supermarket
cultură de păpălău (physalis alkekengi)
„cătina incașă” (physalis peruviana)

Etichete

Adevărul (8) adjectiv (3) Agerpres (3) Alexandru Graur (12) Antena 3 (4) articol sportiv (3) Auchan (6) â din a (6) B1 (3) barbarism (18) BBC (3) beție de cuvinte (4) clasificat (3) Constituția (2) cratimă (4) cum ne exprimăm corect (43) cum pronunțăm corect (12) cum scriem corect (32) cuvinte folosite greșit (126) cuvinte inventate (7) cuvinte încîlcite (3) cuvinte pocite (4) cuvinte rar folosite (3) cuvinte redescoperite (9) cuvinte scrise greșit (23) cuvinte străine (6) decît (3) DEX (8) dexonline (26) diacritice (6) Digi (6) Digi 24 (7) DOOM (3) DOOM2 (11) Emil Grădinescu (3) eroare semantică (3) erori DEX (2) erori DOOM (1) etimologie (21) Evaluarea Națională (4) Evenimentul zilei (12) false friends (5) fotbal (6) furculision (4) Gabriela Vrînceanu Firea Pandele (3) grad de comparație (3) gramatică (3) greșeli de scriere monumentale (3) HBO (3) hipercorectitudine (4) inconsecvențe DOOM2 (2) î din i (3) jurnaliști (15) Libertatea (3) lipsă de logică (10) Liviu Pop (3) mama ei de topică! (3) marketing (8) Ministerul Educației (4) monumente (3) muta cum liquida (5) noștrii (4) nume de persoane (6) ortografie (14) oximoron (7) Parlament (3) pațachină (1) pleonasm (13) plural (3) politician (4) presă (3) prim-ministru (2) programă (3) prostul nu e prost destul... (1) publicitate (11) Radu Paraschivescu (1) Realitatea TV (14) reforma ortografică (4) reporter (2) rimel (1) România Liberă (16) s-a răsturnat căruța cu proști (5) SRI (2) statistici (6) Stelian Tănase (1) texte juridice (3) top căutări (16) traducere (13) traduceri proaste (6) virgula (7) vroiam (1)