joi, 22 decembrie 2022

cangur... sălbatic!

Întotdeauna m-au amuzat (și întristat în același timp) greșelile care dovedesc nepăsarea cu care autorul și-a scris articolul. Cred că este imposibil ca un vorbitor de limbă română să folosească serios sintagma  „cangur sălbatic”! Nu există o opoziție sălbatic-domestic în cazul cangurului și nici nu e genul de epitet care ar putea fi asociat în alt mod cu un animal.


Dacă te întrebi de ce li se pare vorbitorilor de română, indiferent de pregătire, că este greșită această exprimare, trebuie spus că nu este un singur motiv: nu numai că este o precizare inutilă (tehnic este pleonasm), dar și pentru că contravine regulilor nescrise ale comunicării (vezi principiul cooperativ)!

miercuri, 14 decembrie 2022

Cratima parazitară: veto-ul, mișto-ul, fiasco-ul, libido-ul, radio-ul

Încă o „inovație” ortografică își face loc în colecția inculturii românești: cratima care separă e o-ul final accentuat (și nu numai) de articolul hotărît! Probabil că problema a devenit acum mai vizibilă datorită vetoului (culmea, o-ul nefiind accentuat aici) exprimat de Austria în legătură cu intrarea României în Schengen!








fulie sau pulie?

Știți cumva ce înseamnă „fulie”? Dacă credeți că da, foarte probabil credeți greșit: fulie înseamnă narcisă (fulya în limba turcă)! Roata specială cu șanț pe care toți meșterii pudibonzi o numesc „fulie” de fapt se numește... pulie (poulie în limba franceză).

FÚLIE, fulii, s. f. (Bot.) Narcisă. ♦ Podoabă de pietre prețioase în forma acestei flori. – Din tc. fulya.

PULÍE, pulii, s. f. Roată specială cu șanț pe circumferința exterioară, pe care se montează o frânghie sau o curea pentru a transmite o mișcare circulară. – Din fr. poulie.

Pulie în Lexiconul tehnic român, vol. 4 (1952)

Situația asta nu îmi amintește doar de obsesia scatologică de a descoperi pseudocacofonii peste tot, ci și de „epopeea” numelui străzii Epicol (care, evident, nu înseamnă nimic): strada inițial a primit numele filozofului grec Epicur, însă s-a format repede un comitet de cetățeni indignați care nu au dorit ca onoarea demoazelelor din protipendada mahalalei să rămână nereperată și au obligat autoritățile locale să modifice „măscările”.

luni, 31 octombrie 2022

Un articol ratat

Atras de cadoul gratuit (sic!) pe care l-am descoperit în acest articol, m-am amuzat un pic văzînd festivalul de expresii greșite.  M-am oprit la partea de început, sînt convins că mai sînt greșeli și în rest! Cred că autorul nu a reușit să folosească nici una dintre expresii corect! 

Să explic sublinierile:
  • cadou gratuit: pleonasm cunoscut, nu mai insist;
  • foc de paie: expresia se referă de fapt la un lucru care se termină repede (focul de paie arde cu o vîlvătaie mare, dar nu durează), dar în articol este folosit cu sensul de ceva care se răspîndește rapid;
  • folosit ca un cîrlig: în limba română în mod normal se spune momeală, referința la cîrlig nefiind utilizată (proabbil e preluată din engleză și tradusă prost);
  • aceasta - nu știu ce dorește autorul să refere, dar aceasta ar trebui să refere ceva de genul feminin...
  • praf în ochi: expresia completă este a arunca praf în ochi;
  • a trage sforile: expresia se referă la uneltiri făcute pe ascuns, aici nu este vorba de așa ceva, fiind o înșelătorie clasică, pe față, pentru cei care cad în plasă;
  • înșelăciune acră: sigur, nu ne oprește nimeni să fim poeți și să punem un adjectiv în contrast, dar e nepotrivit cu registrul jurnalistic (nu mai spun că în limba română nimeni nu ar asocia acru cu înșelăciune....poate amar!);
  •  altcineva: pronumele acesta are trăsătura [+uman], ceea nu este cazul aici, producătorul referit fiind o companie;
  • Sigur, ar trebui menționat și că Milka nu este producătorul, ci este un brand al companiei Mondelez International (fostul Kraft Foods).

duminică, 30 octombrie 2022

injurii din inimă... romgleză sau jargon?

Pentru românul de rînd, injurie înseamnă „insultă”. Pentru cei care preferă romgleza, injurie este alternativa pentru prozaicul „leziune”!

Sigur, vor exista tot timpul cîrcotași care fie vor spune că termenul este jargon medical, fie că acesta este viitorul! Eu nu sînt Mama Omida să știu care va fi viitorul, dar în mod cert pot afirma că nu este jargon medical, căci termenul nu apare în nici un dicționar medical! 


joi, 27 octombrie 2022

un *tranșeu

Cei de la Hotnews reușesc din nou să mă surprindă – de data asta cu o formă inexistentă de singular!


Este cu atît mai curios cu cît există sute de cuvinte cu acest model de flexiune (mult mai multe decît un eventual neutru)!

Recunosc că primul lucru la care m-am gîndit a fost singularul țițeu dintr-un scheci al celor de la Divertis!

joi, 20 octombrie 2022

Nume propriu, articol lipsă

În ultimul timp a intrat în „arsenalul” unor jurnaliști o nouă greșeală: lipsa articolului la numele proprii (de țări și orașe în special)! Cu siguranță este un model preluat de jurnaliști care nu înțeleg prea bine nici limba sursă (engleza sau franceza) și nici cea țintă (româna)!







Ce este termia?

Există o anumită categorie de oameni cărora le lipsește total creativitatea și expresivitatea, astfel că încearcă să epateze folosind cuvinte neobișnuite, evident, încercînd să ascundă lipsa fondului în spatele formei. Altă categorie de oameni au un vocabular sărac și folosesc cuvintele din auzite, căci sînt incapabili să deschidă un dicționar. Cuvinte precum termie (în loc se încălzire) apar în vorbire cînd cele două categorii se intersectează! Și de aceea apar în topul căutărilor: ca în proverbul „un prost aruncă o piatră în apă, o mie de înțelepți nu pot să o scoată”, căci atunci cînd cineva cu bun-simț lingvistic aude termenul în contexte dubioase, în mod cert îl va căuta în dicționar:

De unde s-a iscat neliniștea? Simplu: în ședința de guvern de azi, premierul Ciucă a avut o fixație cu termia (fiind probabil inspirat de alt maestru al limbii române, Nicușor Dan)...


Doar că termenul înseamnă un pic altceva:

TERMÍE, termii, s. f. (Fiz.) Unitate de măsură a cantității de căldură, egală cu căldura produsă prin transformarea în energie termică a unei unități de lucru mecanic. – Din fr. thermie, germ. Thermie.

sursa: DEX 2016

Probabil s-au plictisit de agentul termic și s-au hotărît să schimbe placa! Dar misterul rămîne: prozaicul încălzire nu o transmite mai clar mesajul decît un sens inventat? Sigur vor apărea nemulțumiți care să cîrcotească că din context putem înțelege despre ce vorbește, însă aici e nevoie să înțelegem un lucru: persoanele oficiale trebuie să transmită mesaje clare, nu interpretabile. Ce-ar fi să înlocuim în legi toate cuvintele care se pot interpola din context cu „chestie”?



 

marți, 11 octombrie 2022

Cum construim cabluri electrice între țări?

Personal nu-mi dau seama cum se poate ajunge la această realizare deosebită, nici dicționarele, dar președintele României pare convins că este posibil! 



duminică, 9 octombrie 2022

Cum pronunțăm Kerci?

La Euronews am tot auzit că numele strîmtorii dintre Crimeea și Rusia este pronunțat în două silabe: Ker-ci. Interesant e că tot acolo Soci este pronunțat într-o singură silabă (deși, cum am tot spus, ar trebui două).


De fapt, Kerci trebuie pronunțat într-o singură silabă [kerč], căci în limbile ucraineană și rusă avem o singulă vocală, e, scrierea fiind Керч și respectiv Керчь!

miercuri, 5 octombrie 2022

Ce înseamnă dascăl?

Contrar părerii generale (includ aici și profesorii), dascăl nu are sensul „profesor” (evident, cu excepția figurilor de stil), ci „învățător (de țară)”! 

De Ziua Educației am avut parte de o coliziune între noua limbă de lemn – care a inundat rețelele de socializare cu termenul dascăl (folosit în loc de profesor) – și cei care au hotărât că trebuie să ia măsuri împotriva acestora! Din păcate, majoritatea au făcut-o într-un mod greșit (vezi, de exemplu aici sau aici)

Dacă nici un absolvent de Litere (ba zice că ar fi fost profesor acolo) nu înțelege chestiuni minimale de lingvistică, atunci situația e gravă la Universitate! Și mai penibil este autoaprecierea „riguros vorbind” cînd tocmai rigurozitate nu descoperim în explicație! 


Chiar dacă poate fi supărător să auzi o zi întreagă „dascăl” folosit în mod eronat în loc de „profesor” – el însemnând de fapt „învățător (la țară)” – este și mai enervant să auzi explicații sfătoase pe ton superior cum că de fapt dascăl ar însemna la origine „șef al corului bisericii” sau alte bazaconii similare!

Nu trebuie neapărat să cunoască sensul termenului de origine δασκαλος, nu trebuie să știe sensul intermediarului slavon даскал (în ambele cazuri „învățător, instructor”) și nici nota sensului II al lui dascăl din Dicționarul Tezaur („cântăreț de biserică”): „la sate învățătorul făcând și pe cântărețul în strană”, ci este suficient un minim de bun-simț lingvistic să realizeze că familia de cuvinte formată de la dascăl este legată de procesul de învățare, nu de corul de la biserică. Concluzia asupra sensului de bază sper că este evidentă pentru toată lumea!

Dascălul de la bun început a fost cel care se ocupa cu învățatul altor persoane! Trebuie știut că cele mai multe atestări ale termenului sunt cu acest sens, iar diferența dintre primele atestări ale sensului de bază („învățător”) și al celui secundar („cântăreț”) este de circa 50 de ani, așadar ordinea în care au fost folosite nu poate intra în discuție!



marți, 20 septembrie 2022

Ei a trebuit să...

Contrar uzului, toate gramaticile susțin faptul că verbul modal a trebui se folosește impersonal și unipersonal! Textul ce pare majorității un dezacord în imaginea de mai jos este de fapt corect conform normei. 

Mai interesantă este fraza din GLR care ne explică că regula e regulă atunci cînd se respectă, iar cînd nu se respectă nu mai e regulă!

luni, 19 septembrie 2022

*funeralii

Se pare că de cîte ori moare un monarh (re)descoperim incultura „jurnaliștilor”. S-a întîmplat în 2017, la moartea regelui Mihai, se întîmplă și acum! În ambele cazuri avem confuzia dintre funerar și funeralii. Forma funerarii există doar ca plural articulat al lui funerar!



vineri, 9 septembrie 2022

Cum spunem: regina consoartă, regina consort sau regina consortă?

Ca să înțeleagă lumea ce înseamnă lipsa unui dicționar normativ – în plus, mai trebuie să fie și un dicționar complet și respectat – este suficient să ofer un singur exemplu, cel al adaptării unui cuvînt românesc la o titulatură nu tocmai autohtonă: consort. Dacă la masculin nu produce mari probleme (prinț consort sau rege consort sună foarte bine), la feminin avem probleme mari! Iată ce variante am descoperit în știri:

regină consort (de ordinul zecilor)

Am găsit știri folosind această sintagmă la: Mediafax, g4media, Evenimentul Zilei, Antena 3, ProTV, DCNews, Ziarul Financiar șamd


regină consortă (de ordinul unităților)

Această sintagmă o găsim la: TVR, news.ro, Evenimentul Zilei, Mediafax, Kanal D șamd

regină consoartă (de ordinul miilor)

Am descoperit sintagma acesta fiind folosită de: Libertatea, Adevărul, ProTV, Digi, news.ro, România TV șamd

După cum se observă în listele de mai sus, nici măcar în cadrul unei redacții nu se folosește aceeași formă!

Nu pot da o variantă favorită căci: consortă nu există în limba română, consoartă este folosit doar familiar, iar consort nu se acordă în gen cu regina! Dacă lărgim căutarea la toate paginile de pe net, ordinele de mărime își păstrează clasamentul, cu varianta „regina consoartă” fiind de departe cel mai des folosită! Cînd specialiștii nu vorbesc, singura variantă de luat în considerare este vox populi, astfel că primul sfat este să folosiți, dacă aveți nevoie, „regină consoartă”!

Se scrie rege, nu Rege!

Contrar părerii multora, substantivele care denumesc ranguri, titluri se scriu cu literă mică (există cîteva excepții, cînd e vorba de scrierea în registru oficial). Astfel, vom scrie „Charles va fi noul rege al Marii Britanii”, cu literă mică. Celor de la Digi le-a scăpat acest aspect și au hotărît să scrie așa:


În DOOM2 scrie destul de clar că se scrie cu literă mică:

la fel și în DOOM3:


Aici rege este un substantiv comun, nu are de-a face cu un titlu sau o funcție (deși nici alea nu se scriu cu majuscule), deci nu există vreo noimă în scrierea cu majusculă inițială! Dacă devenea președinte (tot șef de stat), ar fi scris cu literă mare?

Totuși, hai să spunem că oamenii s-au hotărît să scrie altfel decît prevede norma și să scrie titlurile nobiliare cu inițiale majuscule. Chiar dacă nu respectă norma „oficială”, ar trebui să o respecte pe a lor! Atunci de au scris (pe burtieră) prinț cu p mic?


Cîrcotașii or să zică că nu, că prințul nu este numele unui rang sau mai știu eu ce! Ghici ce! Aici l-au scris cu p mare!


Bine, să zicem că moartea reginei le-a afectat cunoștințele gramaticale și nu sînt siguri dacă rangurile se scriu cu litere mari sau nu. Dar de ce ar scrie familia regală cu F și R?! (în plus,aici e evident că în propoziția „Charles devine Rege”, rege nu poate fi decît comun) 


 




joi, 8 septembrie 2022

*titulatura de Charles al III-lea

Cu siguranță, cel care a putut emite această „perlă” nu cunoaște sensurile lui titulatură și diferența dintre titlu și nume! Greșeala este cu atît mai curioasă cu cît mai jos în articol se explică corect situația!


 

miercuri, 7 septembrie 2022

veninos sau otrăvitor?

Citind subtitrarea de mai jos, instinctiv mi-am închipuit o ghindă care te atacă și te mușcă!  

Pe vremuri, la școală se învăța că este o diferență simplă între otrăvitor și veninos! Se spunea că ceva este:
  • veninos, dacă te intoxici cînd ești mușcat de acel ceva;
  • otrăvitor, dacă te intoxici cînd muști acel ceva.

Sigur, rîdem noi rîdem, dar în unele dicționare au apucat să apară ca sinonime (parțiale, dar asta nu scrie în dicționare), astfel că e de așteptat ca confuzia să se extindă!

luni, 22 august 2022

Cum să nu despărțim în silabe: fi-i-ca

După exemplul lui Cosmin Prelipceanu, la Digi au început și alții să pronunțe fiică cu trei silabe: fi-i-că, în disprețul limbii române și a normelor ei...


Un prost aruncă o piatră-n apă, o sută de înțelepți nu pot s-o scoată! 

miercuri, 17 august 2022

*slave de tun

O nouă memă se insinuează în biata limbă română: slave de tun. Singurul motiv pentru care pot presupune că a apărut această „îmbunătățire” este necunoașterea termenului salvă (poate autorii au auzit/citit prost, poate or fi crezut că e o greșeală: „slavă știm ce e, deci, clar, e «slavă de tun»”). Sigur, dup-aceea a fost preluat papagalicește, căci puțini oameni cercetează componentele sintagmelor sau expresiilor. 


Dacă cumva credeți că e o întîmplare, trebuie să vă spun că vă înșelați! Iată ce am descoperit pe un site guvernamental:

Sigur, unii ar putea să mustăcească că cei din ANP nu sînt tocmai cunoscuți pentru lexicul lor bogat, că e normal să avem gafe dintr-astea (deși cred că cine ocupă postul de editor trebuie să aibă studii suficiente), dar putem oferi o mostră și din Revista 22!

duminică, 14 august 2022

Cum pronunțăm fatwa?

În nici un caz ca la Digi24, unde crainica spune „fataua”... Chiar o fi greu ca doamna să citească știrile înainte, să nu se bîlbîie din 3 în 3 cuvinte, că nu numai la astea mai complicate se întîmplă? Înțeleg că fatwa este un cuvînt străin, dar nu durează mai mult de 20 de secunde să afli cum se pronunță (fie pe dexonline, fie într-un dicționar străin): fat-ŭa, în două silabe! Nici în arabă nu e greu să afle cineva pronunțarea corectă, căci Google Translate oferă și această facilitate (vezi iconițele în formă de difuzoare)

De altfel ăsta e motivul pentru care o numesc crainică, nu redactoare: dacă și-ar pregăti singură știrile ar ști ce scrie pe prompter și nu s-ar poticni la fiecare minut!

vineri, 12 august 2022

cazuri de poliomielită în... apă

Nu m-aș fi gîndit că cineva ar putea crede că apa s-ar putea îmbolnăvi de poliomielită, dar niciodată nu trebuie să subestimăm jurnaliștii!


sâmbătă, 30 iulie 2022

*Gorșeninei

Nu trebuie să fii geniu ca să recunoști numele de familie dintr-un nume precum Fatima Gorșenina sau să știi că numele de familie nu se flexionează în limba română (altfel decît în registru familiar și, chiar și atunci, doar cu nuanță peiorativă)!

Dar iată că există și-și face de cap la Digi: 


Poate nu e clar de ce nu se flexionează numele? Înainte de toate, aș zice că este clar că atunci cînd e folosit împreună cu prenumele, numele funcționează ca o apoziție (deci rămîne în nominativ). Cînd e folosit singur, numele de familie, fiind o convenție, poate purta mărci false de feminin, masculin, plural sau genitiv, așa că ar trebui să existe reguli extrem de complicate pentru declinare sau să avem ambiguități care să nu permită extragerea numelui din forma flexionată. Nici faptul că același nume de familie poate fi purtat și de femei și de către bărbați nu ajută... 

duminică, 24 iulie 2022

Noua limbă de lemn a Educației

Ministrul Populismului Educației și-a făcut un obicei să apară la TV (pare că ar fi angajat al Digi, nu al Ministerului), unde nu scapă ocazia să spună platitudini, truisme sau observații tîmpe!

Fără să dorească să ajute la clarficarea problemei plagiatului prim-ministrului din punctul de vedere al Ministerului Educației, la mirarea firească a moderatorului în legătură cu decredibilizarea universităților care girează plagiate (dovedite sau nu) și chiar a instituțiilor în care lucrează acești plagiatori, ministrul a oferit soluția:


Cît de responsabil își asumă lucrurile se vede în operațiunea de albire a premierului (începînd cu președintele și terminînd cu instanțele de judecată), dar nu e greu să declari că totul va fi bine cînd moderatorul nu te deranjează cu întrebări prea indiscrete...


Sigur, dacă hîrtia nu țipă, nici ecranul TV nu va face acest lucru. Să clarificăm: ministrului îi este frică să declare ceva despre prim-ministrul plagiator, dar se apucă să (pri)vegheze respectarea eticii: adică legea (clară, și cu modalități de impunere) nu o poate impune, dar etica (ceva vag și, oricum, fără consecințe legale) o va verifica!

Bomboana de pe colivă nu are legătură cu limba, ci cu părerea sa despre eventualele examene pentru clasa a V-a: examenele sînt extrem de dificile!



luni, 18 iulie 2022

seceta... hidrologică

Dacă mai demult vorbeam despre pleonasmul închipuit averse de ploaie din limbajul meteo, acum mi-a sărit în ochi un pleonasm neobservat: secetă hidrologică!

Pentru mai toată lumea seceta înseamnă lipsa precipitațiilor care conduce la deficitul apei în sol, astfel că este intrinsec legat de hidrologie și, ca urmare, alăturarea este una hilară pentru orice vorbitor cu un grad mediu de educație.

De unde provine sintagma? Pare că este un termen tehnic (tîmp, evident) din domeniul meteorologiei, care chipurile ar dori să facă diferențierea dintre lipsa precipitațiilor și lipsa apei în sol.

sâmbătă, 16 iulie 2022

cavaleria americană...

Avantajul jurnalistului cu lacune mari în vocabular în fața celorlalți (dacă or mai exista!) este că nu are nici o jenă să trîntească în articol o absurditate jenantă:


Apreciez că este puțin probabil ca în viitorul apropiat să apară în română o schimbare a sensului (cavaleria fiind totuși o parte perimată a armatei) căci la noi sintagma standard este divizie de motorizate. Dar este posibil ca traducerile fără discernămînt să lase totuși urme în limbă, mai ales dacă cititorii au vocabular la fel de sărac precum „jurnaliștii”!

sâmbătă, 2 iulie 2022

crumble?

Știm că trebuie să fie ceva în neregulă cu romgleza postului atunci cînd „chocolate soil” este tradus prin „crumble de ciocolată”! 


Nu m-am prins de la început dacă este o crumblă, o crumble sau un crumble, dar emisiunea mi-a rezolvat imediat problema!




joi, 30 iunie 2022

pacientul... cardiac

Procesul de schingiure a limbii române de către diverse bresle continuă, dar marea problemă este că există jurnaliști chiar mai certați cu limba română decît respectivii „inovatori”, astfel că preiau (și) gogomăniile fără cel mai mic efort din partea filtrului gîndirii!

Termenul pacient este întotdeauna legat de o entitate medicală, întotdeuna suntem pacienții unei entități medicale (fie un doctor, fie un spital), nu pacienți și atît. Probabil cei care au folosit termenul fără această relație (ca așa-zișii jurnaliști) confundă ideea de bolnav cu cea de pacient.


În plus, combinația pacient cardiac este pleonastică, căci cardiac are deja sensul de „om cu probleme cardiovasculare”, așa că se putea spune, scurt și simplu, „Cardiacii, victime sigure ale caniculei” (sigur, nu îi oprește nimeni să fie redundanți, dar atunci să nu se mai plîngă de puținul spațiu de pe burtieră). În plus, combinația sună artificial în limba română, ca altele similare: pacienți oncologici, pacienți hepatici sau chiar... pacienți ortopedici! Pînă acum n-am întîlnit pacienți cerebrali, dar mă aștept la asta în viitorul apropiat!

vineri, 10 iunie 2022

Există „Târgoviște” în Bulgaria?

Trebuie să ne punem această întrebare, căci în ultima perioada au apărut mai multe articole despre acest oraș.


În bulgară, numele orașului este Търговище, adică, dacă transliterăm, Tărgoviște. Trebuie adăugat că, oricum, limba bulgară nu conține sunetul î! În plus, este interesant că cei de la Digi folosesc î din a, contrar modului în care scriu numele orașelor din Ucraina! Oare or crede că bulgarii sînt și ei latini? 

Așadar, răspunsul la întrebarea din titlu este „nu”!


 

miercuri, 8 iunie 2022

Ce este o hermă?

hermă a lui Herakle-Hercule
hermă arhaică
Cum sigur nu ați aflat nimic despre herme din manualele de istorie (din motive de pudibonderie pseudoacademică: vezi imaginile), ne-am gândit să vă împărtășim câteva detalii despre ele! Numele din greaca veche provine din herma (ἕρμα) „bloc/grămadă de piatră” și a fost legat de cultul zeului Hermes (de altfel, o mare parte a specialiștilor consideră că însăși numele zeului Hermes (Έρμῆς) provine din ἕρμα).

Deși inițial stâlpii aveau doar o justificare funcțională – borne și pietre de hotar – odată cu dezvoltarea spiritului artistic încep să fie decorate (de obicei capul lui Hermes deasupra și un penis sculptat la înălțimea corespunzătoare, inițial în formă erectă, conform celor de la Britannica) și folosite ca obiecte de cult sau omagiu. Cu timpul, hermele au fost împodobite și cu capetele altor zei sau personalități, iar penisul a fost „cumințit”!

Hermele apar și în sculptura romană (sub numele de mercuriae), de obicei cu capul zeului pădurii, Silvanus, sau al căpeteniei zeilor, Jupiter Terminus.

luni, 6 iunie 2022

*garantor

Nu știu dacă de vină este dl Geoană sau postul TV, dar sînt destul de convins că oricărui vorbitor nativ de limbă română îi va suna ciudat cuvîntul garantor...


Dacă am ține neapărat să formăm cuvîntul cu acest înțeles de la verbul a garanta, cum agentul se formează cu sufixul -tor, ar trebui ca în română să avem garantator. Dar nu se întîmplă asta pentru că îl avem deja în limbă pe garant

duminică, 5 iunie 2022

a entoarce glezna

Iată ce noutăți mai descoperim pe canalele de copii: „glezne entorse” și „entoarcere de glezne”!


La ultima sesizare pe care am făcut-o la CNA pentru prostiile apărute pe un alt post pentru copii am primit răspunsul următor: „Vă informăm că acest post de desene animate este licenţiat pe teritoriul Marii Britanii şi se supune jurisdicţiei din ţara de origine.”

marți, 31 mai 2022

Momente alese de nutriționism

De la Antena 3 avem de învățat, ca întotdeauna, ceva nou. De data aflăm despre cum:

  • să accesăm ciroza;
  • să ne împămîntăm cu carne;
  • vitamina C care alchimizează carnea cea acidă;
  • peștele este un mamifer (care nu doarme niciodată, deci stă treaz tot timpul)!



sâmbătă, 28 mai 2022

bilanț cu un singur lanț...

Bilanțul, după cum spune și definiția – „inventar al pasivului și activului” –, dar și etimologia – germanul Bilanz provenit din italianul bilancio „balanță” – ne obligă să îl folosim întotdeauna cu două valori (cele pozitive și cele negative) sau măcar diferența acestora.


 

Etichete

Adevărul (10) adjectiv (3) Agerpres (8) Alexandru Graur (14) Antena 3 (10) articol sportiv (4) Auchan (8) B1 (3) barbarism (20) BBC (3) beție de cuvinte (7) clasificat (3) Constituția (3) cratimă (10) cum ne exprimăm corect (51) cum pronunțăm corect (18) cum scriem corect (44) cuvinte folosite greșit (256) cuvinte inventate (17) cuvinte încîlcite (4) cuvinte pocite (4) cuvinte rar folosite (3) cuvinte redescoperite (12) cuvinte scrise greșit (53) cuvinte străine (7) decît (4) DEX (17) dexonline (35) diacritice (8) Digi (23) Digi 24 (63) DOOM (6) DOOM2 (27) Emil Grădinescu (3) eroare semantică (6) erori DEX (3) erori DOOM (1) etimologie (43) Evaluarea Națională (7) Evenimentul zilei (17) false friends (10) fotbal (10) furculision (6) Gabriela Vrînceanu Firea Pandele (4) grad de comparație (3) gramatică (4) greșeli de scriere monumentale (3) HBO (7) hipercorectitudine (5) inconsecvențe DOOM2 (7) î din i (6) jurnaliști (101) Libertatea (9) lipsă de logică (12) Liviu Pop (3) mama ei de topică! (4) marketing (11) Ministerul Educației (6) monumente (3) muta cum liquida (9) noștrii (6) nume de persoane (7) ortografie (21) oximoron (11) Parlament (3) pațachină (1) pleonasm (31) plural (10) politician (7) presă (5) prim-ministru (7) programă (3) prostul nu e prost destul... (3) publicitate (12) Radu Paraschivescu (2) Realitatea TV (16) reforma ortografică (9) reporter (2) rimel (1) România Liberă (16) s-a răsturnat căruța cu proști (5) SRI (2) statistici (10) Stelian Tănase (2) texte juridice (3) top căutări (24) traducere (18) traduceri proaste (26) virgula (9) vroiam (1)