În limba română, „a confrunta” este verb tranzitiv, deci necesită complement direct. Ba mai mult, deseori are nevoie și de un complement prepozițional (se spune a confrunta ceva/pe cineva cu altceva/altcineva sau a se confrunta cu ceva).
Iar în cazul de față și semantica e puțin dubioasă (cel mai probabil ar fi trebuit folosit „a înfrunta”, dar și aici trebuia clarificat cine l-a înfruntat folosindu-se un complement de agent), căci „a confrunta” înseamnă altceva:
CONFRUNTÁ, confrúnt, vb. I. 1. Tranz. A pune în față două sau mai multe persoane pentru a verifica adevărul spuselor lor. 2. Tranz. A pune față în față obiecte, opere, fenomene etc., pentru a le verifica sau a le compara. 3. Refl. A putea face față unei situații, probleme etc. (deosebit de) dificile. – Din fr. confronter.
sursa: DEX '09 (2009)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu