Concentrația Andreelor și Andreilor, pe județe (hartă interactivă)

Înainte de a prezenta harta, iată cîteva informații interesante despre aceste nume:

• nici Andrei, nici Andreea nu sînt în topul prenumelor (Andrei e pe locul 15, iar Andreea nu apare în primele 25);
• în schimb, în prenume compuse, ambele stau foarte bine: Andrei e pe locul al doilea la prenume bărbătești (circa 460.000 de persoane), iar Andreea e pe șase la prenumele de femei (circa 320.000 de persoane);
• în toate județele numele Andrei este mai des întîlnit decît Andreea (chiar adăugînd și variantele Andra, Andrada, Andrea sau Andreia); 
• în județele Constanța, Galați și Vaslui, Andrei este pe primul loc în topul numelor bărbătești;
• Andrei și Andreea erau nume rare la români înainte de secolul XIX;
• nu există în Țările Române nici un domnitor sau boier de vază cu numele de Andrei;

Harta Andreelor și Andreilor

Bojdeuca lui Creangă

Ca să înțelegeți despre tentativa de schimbare a realității în cazul bojdeucii lui Creangă trebuie să vedeți două fotografii, făcute la ceva mai mult de 100 de ani distanță!

1910

2023

De asemenea, descrierea lui Creangă însuși este sugestivă:

„Iar bojdeuca de căsuță în care locuiesc eu de vreo 18 ani e de vălătuci și povârnită spre cădere pe zi ce merge, de n-ar fi rezămată în vreo 24 de furci de stejar și acelea putrede. Iarna dorm într-o odăiță toată hrentuită, iar vara într-un cerdăcel din dos, începând de pe la maiu și sfârșind pe la octomvrie, când este vremea bună cum îi acum.”
Ion Creangă scrisoare către Titu Maiorescu, 1887

În treacăt fie spus, contrar părerii multora, bojdeuca lui Creangă nu este casa unde s-a născut, ci cea unde a murit! Din această pricină (și din multe altele), și acum 100 de ani proiectul de restaurare a întîmpinat rezerve. Iată un exemplu din presa vremii:

Mișcarea, Iași, iulie 1915

Mișcarea, Iași, (tot) iulie 1915

Sarea și salamul

Sare are mai multe cuvinte cu care se înrudește: de exemplu salariu provine (prin intermediul limbii franceze) din latinescul salarium, care reprezenta cota de sare pe care o primeau soldații (la... soldă) și care, mai tîrziu, s-a transformat într-o sumă de bani pentru cumpărarea sării. Saramură provine din neogreacă, din σαλαμουρα (salamura) „murătură, dar s-a format tot de la sarea latinească (sal + muria)!

Dar e mai puțin știut faptul că salam și sare sunt și ele cuvinte înrudite: salam a ajuns în română din italiană, dar printr-o limbă intermediară (turcă sau bulgară). În italiană salame desemna carnea sărată în general (acum se folosește salume, salame specializându-se ca... „salam”) și provine de la sale „sare” (de fapt de la salare „a săra”)! Evident, românescul sare a fost moștenit din latină (sal „sare”).

salame în Vocabolario Etimologico della Lingua Italiana (Ottorino Pianigiani, 1907)

La fel de interesant este și cum a intrat în limba română scrisă: la început exclusiv prin reclame!

 

enclavă și exclavă

Fîșîa Gaza a devenit subiect de știri ca urmare a acțiunilor teroriste pornite de acolo de către gruparea Hamas. 

Enclavă = Situare geografică a unui stat sau teritoriu înconjurat total de spațiul altui stat. (DEX 2016)

După cum vedeți, părerea generalizată din presa românească este că Fîșia Gaza ar fi o enclavă... Mai contează că definiția din dicționar îi contrazice?

Fîșia Gaza este vecină și cu Israelul, și cu Egiptul, deci nu se poate aplica definiția (nefiind înconjurată de un singur stat). Mai curînd o putem numi exclavă, dacă socotim că teritoriul Autorității Palestiniene ar fi format din Cisiordania și Fîșia Gaza (Gaza nefiind legată de Cisiordania).

Exclavă = Porțiune a unui stat complet înconjurată de teritoriul altor state.. (dexonline)