Capere și căprioare...

Azi m-a pus dracu' să caut rețeta de sos tartar... Ce recomandă Google? O pagină de wiki în engleză, tradusă și pusă la loc de cinste:

Pentru cine vrea să vadă mai clar:

O fi traducerea făcută de Google Translate (nu se verifică ipoteza, vezi mai jos), însă sub nici o formă nu trebuie să credem că o atare traducere este inventată de o mașină (ci ea este creată statistic din traduceri ale oamenilor)...

cabanos

Destul de puțini cunosc etimologia lui cabanos și de obicei se face etimologia populară cabanos - caballos („cal” în spaniolă), deși este vorba de cîrnați de porc.

Nici reputatul lingvist Al. Graur nu are o explicație clară (Etimologii romînești, 1963):

Este puțin probabil ca două limbi să fi format un cuvînt cu același înțeles și aceeași formă, așa că pare logic să presupunem că a fost împrumutat dintr-o limbă în alta (sau provine în ambele dintr-o a treia limbă, dar nu pare să fie cazul), iar cum în poloneză kaban- creează multe cuvinte (cum spune și Al. Graur, ar putea proveni din rusă), iar în română nu are sens, ajungem la concluzia că, într-adevăr, cabanos provine din poloneză!

În poloneză, kabanos „cîrnat subțire, uscat și ușor afumat” provine de la kabanina, care însemna fie „carne de porc mai slabă (sau de proastă calitate)”, fie „porc hrănit cu cartofi”. În orice caz, este pus în legătură cu termenul colocvial chabanina, care înseamnă „carne de proastă calitate și konina „carne de cal” (iată că etimologia populară o poate nimeni uneori!).

Admiterea la Litere 2019 (CRP)...

Recunosc că m-aș fi gîndit că cel mai improbabil loc unde să se dea cu bîta-n baltă la subiecte era Facultatea de Litere (chiar dacă e vorba de Facultatea de Comunicare și Relații Publice)! Dacă trecem peste „subțirimea” subiectelor (arhiva aici) – un elev bun le termină în maxim 30 de minute, par a fi subiectele unei lucrări de control în clasă –, ne dăm seama că nici departajarea nu poate fi făcută cu adevărat, practic notarea are o rezoluție de un sfert de punct (și asta doar datorită sinonimelor)!

Subiectul 3 arată cam așa:

Baremul notează:

Nu poți să nu rămîi preplex cînd citești baremul:

1. aproximativ doi-trei ani este un pleonasm. Adică o greșeală de stil, nu e o greșeală de ortografie, punctuație, gramatică sau lexic! Viitorul student care înțelege termenii (și nu doar a tocit niște modele de subiecte) va fi depunctat! Nu mai spun că două din cele trei variante prezente nu se corectează greșeala, ci se schimbă sensul frazei!

2. în locul lui a mea, conform baremului, avem două variante corecte, dar lipsește varianta corectă și des folosită („de-a mea”). Adică nu contează ce zice DOOM2-ul și Gramatica Academiei despre construcția partitivă de-a mea/de-ale mele (vezi aici), ci inventăm capcane. Din nou, viitorul student care știe materia va fi depunctat!

Nici subiectul 2 nu este tocmai cușer:

Textul este acesta:

Iar baremul...

Nici dicționarele – DEX dă variantele: încordare, înfrigurare; activitate intensă, MDA: 1 Agitație. 2 Surescitare. 3 Activitate intensă, iar Dicționarul de sinonime: agitație, încordare, înfrigurare, neastîmpăr, neliniște, nerăbdare, tensiune –, nici textul nu ne lasă să ne gîndim la variantele oferite de barem (intensitate, acuitate și febră se potrivesc ca nuca în perete, doar emoție s-ar putea potrivi, dar nu ca sinonim, căci febrilitatea e ceva mai mult). Deci încă un sfert de punct pierdut!

Un elev bun va lua maxim 8,75 dacă nu dă peste un profesor care să evacueze (sic!) baremul...

Cum pronunțăm Jysk?

Conform DOOM2, numele proprii străine se pronunță ca în limba de origine. Deci nu [jisk] cum se aude inclusiv în reclamele lor (se pare că celor din conducerea Jysk România nu știu sau nu le pasă cum se pronunță), ci ceva de genul [ĭusk], ca în daneză!

autoantonime

Am pus mai demult pe facebook o postare despre autoantonime (exemplul binecunoscut este a deservi, prezentat de Al. Graur acum circa 80 de ani). Acum ceva timp, Adrian Vîntu (care se ocupă și de cuvinte în timpul liber) a reiterat subiectul!

Din păcate, nu am descoperit prea multe: am doar o scurtă listă (o voi extinde cu timpul, probabil)!

• condescendență (deferență – infatuare)
• a deservi (a face servicii – a face deservicii)
• a toci (a ascuți – a (se) face mai puțin ascuțit)

Găsim mai multe dacă nu sîntem foarte stricți. Adică le permitem și pe cele care nu reprezintă exact termeni opuși, ci reprezintă acțiuni opuse doar într-un anumit punct de vedere:

• a consulta (a cere opinia unui specialist vs a oferi opinii ca specialist);
• a încheia (a finaliza ceva vs a începe ceva, ca în încheiem căsătoria);
• a împrumuta (a da cu împrumut vs a lua cu împrumut);
• a închiria (a da cu chirie vs a lua cu chirie);
• a poza (a fi fotografiat vs a fotografia);
• a lupta cu cineva (aici cu poate însemna fie împreună fie împotriva);

Altă categorie ar putea cuprinde cuvintele care au aceeași formă, dar, deși un sînt antonime, prezintă clar trăsături opuse:

• frig (rece vs a frige);
• gata (pregătit să încep ceva vs terminat);

Acordul politicienilor...

Este interesant modul în care gîndesc unii politicieni relația cu electoratul: își creează cont pe rețele sociale pentru a-și întreține imaginea, dar, în același timp, își strică imaginea exact cu ajutorul acelui cont!

În cazul de față, fostul președinte de partid face un acord dubios: „susținerea politică și instituțională trans-partinice”. Nu știm ce a gîndit administratorul contului, dar ar trebui să știe că substantivul nu-și schimbă numărul în funcție de numărul de adjective care îl determină... Oricît de multe trăsături ar avea respectiva susținere, tot una singură rămîne!

A, dacă credeți că liniuța aceea e de despărțire, vă înșelați: e o cratimă! Sigur, termenul nu este încă în dicționar, dar asta nu înseamnă că autorul nu ar trebui să știe că la formarea noilor cuvinte cu ajutorul prefixoidelor nu se folosește cratima!

Mai contează că nu folosește diacritice? Sau că folosește virgula pentru a separa circumstanțialul de verb?

Spațiul înaintea semnelor de punctuație

Conform normelor ortografice ale limbii române, spațiul lăsat înaintea semnelor de punctuație este o greșeală! Am descoperit inclusiv unele televiziuni care fac acest lucru, ceea ce mă face să mă întreb ce face CNA!

Ar mai trebui adăugat că se folosesc și diacriticele greșite, dar m-aș simți pedant dacă aș insista pe subiect!

Ca să nu mă mai întreb singur, am decis să fac o plîngere la CNA, să vedem ce părere au!

proprii sau propriii?

Este unul dintre subiectele recurente, pe care nu l-aș fi reluat dacă nu apărea pe un site cu pretenții culturale!

Și proprii și propriii sînt flexiuni valide ale lui propriu, însă primul este plural nearticulat, al doilea este cel articulat. Faptul că se pronunță la fel face ca greșeala să fie întîlnită foarte des!

Statistic vorbind, sînt șanse mai mai să avem trei de i dacă adjectivul propriu este pus înainte determinantului. Cel mai simplu mod de a verifica dacă scriem cu doi de i sau trei de i este să vedem cum am folosi singularul (unde diferențele sînt ceva mai clare propriu vs propriul). În cazul de față am spune/scrie „înlăturată de propriul parlamentar”, deci și la plural trebuie să fie articulat (deci propriii)!