luni, 30 noiembrie 2009

Transliteraţia

    Pentru cei care nu cunosc semnificația cuvîntului transliterație, copiez definiția din DEX:

TRANSLITERAȚIE, transliterații, s.f. Transpunere, transcriere dintr-un alfabet în altul a unui text scris, redîndu-se literele prin echivalentele lor din alfabetul în care se transcrie, fără a se ține seama de eventualele deosebiri de ordin fonetic dintre semnele celor două alfabete. – Din fr. translittération, lat. translitteratio.

    De multă vreme (mai exact din 1993, de la schimbarea normei ortografice care a rostogolit piatra care a creat avalanșa) există o lipsă de organizare, ca să nu zic haos în scrierea numelor străine, în special a celor provenite din alte alfabete. Iar dacă ne așteptăm la asta pentru ideogramele chinezești, cu numele rusești sau bulgărești ar părea că este mult mai simplu.

    De fapt a fost. Pînă în 1993. Poate şi un pic după. Pînă atunci, prima ediție a DOOM-ului și Îndreptarul Ortografic ofereau pentru aceste limbi o mapare simplă pentru transliterație. După hotărîrea Academiei, care nu oferea nici un fel de clarificare în acest sens (vezi textul hotărîrii folosind linkul de mai sus), împreună cu degradarea nivelului de cultură jurnalistică a condus la importarea din Occident a transliterațiilor specifice limbilor respective, dar total neadecvate limbii române.

    De aceea azi nu mai există Gorbaciov ci mai curînd Gorbachev, nu mai avem Cebîșev (sau Cebîșiov dacă ne-am lua după pronunție), ci Chebyshev sau Tchebysheff. Deranjant, chiar puțin frustrant. Însă lovitura de grație a dat-o folosirea â pentru aceste transliterații. De aceea vedem struțo-cămile precum canalul Bâstroe.

    Pînă la apariția DOOM2-ului, în 2005, pentru aceste nume puteam să ne facem că sărim peste conținutul hotărîrii Academiei privind scrierea cu „sunt” și „â”, iar transliterația lui ы în î. Însă, din motive neînțelese, DOOM2-ul se face că nu este un domeniu de interes pentru ortografie, lăsînd totul în mîna unor neclare standarde internaționale. Iată ce zice onor DOOM2 (pagina LII), în 2.5. Scrierea și pronunțarea numelor proprii străine:

    Pentru redarea cu litere latine a substantivelor proprii și a cuvintelor scrise cu alte alfabete (arab, chirilic, grecesc etc.) sau cu alte tipuri de sisteme de scriere (din chineză, japoneză ş.a.) există norme internaționale (dintre care unele au fost adoptate și ca standarde românești), precum şi sisteme proprii ale țărilor respective: chin. Beijing [Beigin] (scris şi pronunțat în trecut și la noi Pekin), ar. Marrakech [Marakeș], jap. Okinawa [Ochinava], rus. Onega, Tolstoi.

    Atît și nimic mai mult. Mesajul pe care l-am primit eu de la colectivul redacțional a fost „descurcați-vă singuri, fraților, că noi avem treburi mai importante”!

joi, 26 noiembrie 2009

învesti și investi

    Cred că este de notorietate confuzia dintre a învesti și a investi: aflăm tot timpul de la TV cum „se *investește prim-ministrul în funcție”...

    Se pare că puțini nu au curiozitatea să verifice într-un dicționar, înainte de a repeta după alții:
INVESTÍ: A plasa, a aloca, a cheltui un fond, un capital, diverse mijloace materiale într-o întreprindere; a face o investiție.  

ÎNVESTÍ: A acorda cuiva în mod oficial un drept, o autoritate, o demnitate, o atribuție: (în evul mediu) a da cuiva învestitura.
    Interesant este că, citind Dicționarul Greșelilor de Limbă, Al. Graur, Ed. Academiei RSR, 1982, am descoperit că în vremea ceea exista aceeași greșeală, însă în sens invers! Pe atunci se „învesteau bani în afaceri”! :) Tot acolo autorul afirmă (contrazis, totuși, de toate dicționarele cu excepția dicționarului lui Scriban) că n-ar fi incorect să spunem „investire într-o funcție”. Totuși, a evitat să introducă articolul său referitor la investi-învesti în volumele Puțină gramatică...

    La acest tip de confuzie contribuie din plin încăpățînarea multora de a nu folosi diacritice, așa că știrile primite în redacție fără diacritice ajung să aibă acest tip de greșeală...

luni, 23 noiembrie 2009

*noi veniți

În celebra serie stupidă de reclame ale operatorului de telefonie mobilă de culoare roșie, există una în care există o replică de genul:
Și e regulă: *noii veniți fac cinste
Din păcate, după cum am mai spus într-o postare mai veche (și mai am una pe „țeavă”), textierii reclamelor au probleme cu limba română. „nou-venit” este un cuvînt format dintr-un adverb (invariabil!) și un adjectiv provenit din participiu (conform DOOM2 se scrie cu cratimă) al cărui plural este „nou-veniți”...

„Concesionar auto Perugia”

Recunosc că mi-a scăpat... Am trecut cred că doi sau trei ani pe lîngă un magazin care se numește precum în titlu. Cum am stat în Torino șase luni și mi s-a întipărit în creier mulțimea de „concessionario ufficiale”, probabil că nu mi s-a părut nimic suspect. Doar că aici sîntem în România!

Cum piața românească auto a apărut practic după 1989, este evident că anumite cuvinte calchiate din engleză dealer - distribuitor nu au prins întotdeauna, este oarecum de înțeles că varianta originală din engleză a prins la vorbitorii de limbă română.

Singura informație pe care o aduce folosirea (greșită) a acestui termen preluat din limba italiană este că forma respectivă tranzacționează mașini importate din Italia (deși am găsit pe internet și un „concesionar” al unei mărci franțuzești). Probabil că ușor, ușor, barbarismul acesta va ieși din uz, iar inclusiv firma va fi schimbată cu cuvînt folosit corect (probabil „dealer”, că suna mai exotic).

În limba română concesionarul este cu totul altceva (de exemplu conform DEX via DexOnline): CONCESIONÁR, concesionari, s.m. Persoană (fizică sau juridică) care a obținut o concesiune. [Pr.: -si-o-] – Din fr. concessionnaire. În italiană, concessionario înseamnă exact agent de vînzări, dealer. Oare ce se va întîmpla cînd se vor importa mai multe mașini din Rusia sau China?!

Etichete

Adevărul (8) adjectiv (3) Agerpres (3) Alexandru Graur (12) Antena 3 (4) articol sportiv (3) Auchan (6) â din a (6) B1 (3) barbarism (18) BBC (3) beție de cuvinte (4) clasificat (3) Constituția (2) cratimă (4) cum ne exprimăm corect (43) cum pronunțăm corect (12) cum scriem corect (32) cuvinte folosite greșit (126) cuvinte inventate (7) cuvinte încîlcite (3) cuvinte pocite (4) cuvinte rar folosite (3) cuvinte redescoperite (9) cuvinte scrise greșit (23) cuvinte străine (6) decît (3) DEX (8) dexonline (26) diacritice (6) Digi (6) Digi 24 (7) DOOM (3) DOOM2 (11) Emil Grădinescu (3) eroare semantică (3) erori DEX (2) erori DOOM (1) etimologie (21) Evaluarea Națională (4) Evenimentul zilei (12) false friends (5) fotbal (6) furculision (4) Gabriela Vrînceanu Firea Pandele (3) grad de comparație (3) gramatică (3) greșeli de scriere monumentale (3) HBO (3) hipercorectitudine (4) inconsecvențe DOOM2 (2) î din i (3) jurnaliști (15) Libertatea (3) lipsă de logică (10) Liviu Pop (3) mama ei de topică! (3) marketing (8) Ministerul Educației (4) monumente (3) muta cum liquida (5) noștrii (4) nume de persoane (6) ortografie (14) oximoron (7) Parlament (3) pațachină (1) pleonasm (13) plural (3) politician (4) presă (3) prim-ministru (2) programă (3) prostul nu e prost destul... (1) publicitate (11) Radu Paraschivescu (1) Realitatea TV (14) reforma ortografică (4) reporter (2) rimel (1) România Liberă (16) s-a răsturnat căruța cu proști (5) SRI (2) statistici (6) Stelian Tănase (1) texte juridice (3) top căutări (16) traducere (13) traduceri proaste (6) virgula (7) vroiam (1)