marți, 27 august 2013

branulă

Cu un pic de muncă de cercetare am descoperit originea cuvîntului branulă pe care, cu ocazia asta, l-am și introdus în dexonline! 

Este curios că există terminologie folosită intens care încă nu a avut ocazia să apară în dicționare! 

Sigur, probabil că mulți se întreabă ce rost are o asemenea muncă, însă răspunsul este simplu: este mult mai ușor să descoperi originea unui cuvînt în apropierea momentului cînd intră în limbă decît la mult timp după, cînd sursele pot dispărea sau, la fel de rău, pot fi înghițite de un ocean de informații inutile!

luni, 29 iulie 2013

Defecarea în SUA dăunează grav libertății!

    În opinia „redacției”, Pacepa a avut probleme cu defecarea în SUA. Atît de mari, încît a fost condamnat la moarte. Din articol nu este clar dacă a fost condamnat în SUA sau România pentru această problemă, dar redacția a ținut să precizeze că aceste condamnări au fost din cauza defecării în SUA... Și atît de important li s-a părut, încît au creat și etichete cu „defecare Pacepa”

Evident, este vorba de dezertarea acestuia în SUA (care în limba engleză se spune defection) care, din neștiute motive, a fost tradusă în română cu „defectare”. O mică greșeală de tipărire și gata distracția!


Actualizare: redacția a fost probabil anunțată de eroare și a găsit de cuviință să modifice „defecare” cu „defectare”. Adică au corectat greșeala de tipar, dar au lăsat barbarismul.Mai mult, toate etichetele au rămas cu „defecare” :)

marți, 2 iulie 2013

Ortografie...

    Ca de obicei, greșeala cea mai mare e în titlu... Iar cînd cartea se numește Fonetică. Fonologie. Ortografie, unde i-ar sta cel mai bine greșelii de tipar? :)

miercuri, 26 iunie 2013

pleonasm triplu...

    Domnul  ministru ne explică cum este cu „trupurile neînsuflețite ale cadavrelor celor decedați”. Vocea ministrului nu pare încărcată de emoție dînd această declarație, ci pare mai curînd lipsa exercițiului limbii române asezonată un pic cu limba de lemn șablonardă...
 

miercuri, 8 mai 2013

Monumentul eroilor din 1916-1919

    Statuia a fost realizată de Vasile Ionescu-Varo și a fost dezvelită în 1923. Dacă ne uităm mai atent pe textul scris pe partea din față a piedestalului descoperim o greșeală de ortografie:
PRIN CREDINTA IN
DUMNEZEU STRA
MOSII NOSTRII AU
PUS PE FUGA TA
BERILE DUSMANE
    Este adevărat că în perioada cînd a fost finalizat monumentul ortografia română era modificată continuu, însă niciodată în limba română nu s-a scris *noștrii... De remarcat post-modernismul „internautic” avant la lettre: textul e scris fără diacritice!
    Cum anul trecut am descoperit din întîmplare un alt monument cu probleme de ortografie, mă aștept să apară noi membri în acest club!


sâmbătă, 4 mai 2013

Cuvinte folosite greșit...

   Cineva a avut suficientă răbdare pentru a crea o listă de cuvinte din limba engleză folosite greșit în instituțiile Uniunii Europene: iată articolul (autor: James Gardner). Practic este o culegere de cuvinte din limba de lemn a birocrației europene!

   De curiozitate, am luat cîțiva termeni de la început și am făcut o comparație cu limba română:
  • actor – și la noi e aceeași problemă ca cea semnalată în articol: deși actor înseamnă numai interpret de teatru sau film, a început să fie folosit cu accepțiunea de „persoană care acționează”;
  • actual – în română (și franceză) are exact sensul pe care îl semnalează autorul articolului (e un false friend), deci este destul de evidentă sursa folosirii greșite;
  • adecvat – ca mai sus, false friend (la noi înseamnă „potrivit, care corespunde cerințelor”, în engleză „satisfactory, barely sufficient”);
  • agenda – ca mai sus, false friend (la noi primul sens e „carnet”);
  • anglo-saxon – și la noi a apărut aceeași problemă: sensul din dicționar se referă la triburile germanice care au ocupat Insulele Britanice și la limba lor, dar în ultimul timp a început să fie folosit cu sensul de „de limba engleză”;
  • articula/articulat – în engleza „de UE” se folosește greșit cu ideea de „a crea o legătură”, „a structura”. La noi, cu mici excepții (discurs articulat, strategie articulată cînd are sensul de „bine structurat”), se folosește cu sensurile existente în dicționar.
    M-am oprit aici pentru că lista este foarte lungă (66 de pagini, 98 de termeni), însă orice discuție despre listă este binevenită!

duminică, 28 aprilie 2013

Presa românească...

   Mare titlu mare: „Trafic blocat, după ce UN TIR S-A RĂSTURNAT în Dâmboviţa”. Evident, cînd deschizi știrea (și vezi și poza de mai jos) afli că e ca la Radio Erevan:
  • nu era rîul Dîmbovița, ci județul (că, deh, s-a răsturnat în tot județul... Bine că nu există rîul România, că s-ar fi răsturnat în România);
  • nu s-a răsturnat, ci a intrat în șanț;
  • traficul nu a fost blocat din cauza TIR-ului, ci din cauza intervenției de scoatere din șanț (chestie care putea să aștepte pînă seara, totuși...)
Nu pot să nu remarc apetența postului pentru majuscule...

sâmbătă, 27 aprilie 2013

Bere fără limonadă?

     Probabil din cauza creșterii vînzării de bere cu limonadă avem mai nou și berea fără alcool și limonadă!
    Evident, face parte din același film cu binecunoscutul încălțăminte din piele de damă, dar parcă berea asta nouă duce conceptul pe cele mai înalte culmi!
    Oare cine o fi scris textul ăsta o fi fost plătit? Sau a fost plătit prea puțin și d-aia...

*ketonă

    Uitîndu-mă întîmplător la un serial cu criminaliști, am făcut ochii mari cînd am văzut folosindu-se termenul dimetil *ketonă ca variantă științifică pentru mai cunoscuta acetonă (probabil că folosirea nomenclaturii chimiei organice îi face mai deștepți în ochii telespectatorilor). S-o spune în engleză dimethyl ketone, dar româna are propriul nomenclator și se spune fie propanonă, fie dimetilcetonă.

    Din cîte știu, fiecare traducător are domenii clare din care face transpunerea dintr-o limbă în alta (familiarizarea cu terminologia unui domeniu fiind destul de dificilă). Cînd traduci un serial polițist se presupune că știi lucruri minimale cum ar fi existența denumirilor științifice diferite pentru substanțele chimice. Iar dacă un traducător îl adaptează pe ketone la „*ketonă”, înseamnă că nu ai trecut de stadiul „furculision”...

vineri, 26 aprilie 2013

Încurcătură la simulare: pasărea e animal sau nu?

    Onor Ministerul Învățămîntului Sindical s-a gîndit anul trecut că dacă elevii nu iau bacul, măcar o simulare le-ar face bine. Fie au crezut că camerele de luat vederi din clase îi emoționează mai mult pe elevi decît cele ale telefoanelor, fie a încercat să îi pregătească pe elevi să știe unde sînt camerele, ca să știe cum să copieze. În subiectele de anul ăsta (cele pentru Evaluarea Națională) s-a strecurat o mică dilemă: pasăre sau animal?  Problema e și mai mare pentru cei care au învățat la biologie: da' pasărea nu e animal și ea, săraca?


Am o explicație pentru asta: limbajul prezidențial („măi păsărică”/„măi animalule”) s-a insinuat adînc în conștiința autorului subiectului! Sau poate că expresia „sîntem oameni, nu animale” s-a metamorfozat în „sîntem păsări, nu animale”?

duminică, 21 aprilie 2013

Planetă lată...


Traduttore, traditore
    Este firesc ca un site de popularizare a științei să și traducă articole, folosind surse externe (la urma urmei ziarele obișnuite copiază știri și din surse interne), dar te-ai aștepta ca măcar traducerile să fie acurate.
    Te poți gîndi că un traducător ieftin ar putea să nu cunoască limba engleză suficient și să o mai dea în bară (frosty e tradus „răcoros”, ceea ce, chiar dacă e greșit, măcar transmite ideea corectă), dar ce te faci cînd traducătorul nu „simte” limba română și să poată spune „planetă lată”?!
    Una peste alta, este mai mult decît ciudat că Washington Post este citat ca sursă cînd este clar că traducerea este făcută din cu totul altă parte!





vineri, 19 aprilie 2013

Regatul animalelor...

    Pe BBC Knowledge, la finele documentarului The Planet of the Apemen, traducătorul s-a gîndit că animal kingdom poate fi tradus cu „regatul animalelor”. Oare traducerea standard „regnul animal” să fi căzut în desuetudine și din acest motiv să se fi încercat o versiune mai expresivă?
    Asta după ce cu cîteva minute înainte, pe BBC Entertainment, o întrebare despre principalul ingredient al cocktailului Margarita avea opțiunile tutun (deși se auzea clar tabasco) și tequilla...

duminică, 14 aprilie 2013

Prim-ministrul sau primul-ministru?


    Ajungînd întîmplător pe pagina Guvernului României, am descoperit faptul că editorul paginii nu prea cunoaște prevederile ultimului Dicționar Ortografic (cel din 2005). Asta încă nu ar fi foarte grav (deși fiind pe o pagină a oficialităților române...). Mai grav este că funcția respectivă este scrisă cu o nehotărîre ortografică demnă de invidiat: cu și fără cratimă, cu și fără capitală: fie primul-ministru, fie Primul Ministru. Omul probabil vrea să fie sigur că scrie măcar o dată cum trebuie (dar nu i-a reușit!).
Ce scrie în DOOM (2005)

Cu sau fără cratimă?
Încă și mai trist este faptul că, încă de la lansare (vezi imaginea din stînga jos), site-ul Guvernului României a suferit de aceeași bîlbîială ortografică de nedescris, reușind să scrie forma articulată în cel puțin patru moduri distincte (da, probabil din întîmplare, găsim și cîteva forme conforme cu regulile valabile în acea vreme, cînd erau corecte și prim-ministrul și primul-ministru). Și aici recunosc că nu am căutat decît pe o singură pagină, deci este posibil ca numărul de forme să crească!
prim-ministru în DOOM (1982)


Lipsa de coerență în ortografierea cuvintelor este completată de modul discreționar în care apar diacriticele pe site. Nu cunosc organigrama guvernului, dar sînt convins că există un post (sau poate chiar un departament) care se ocupă de imagine și de relația cu publicul. Oare chiar nu se poate angaja un profesionist acolo?


Pagina guvernului în 2013
Pagina guvernului în 2002

duminică, 7 aprilie 2013

Cum traducem „dead bodies”?

    Iată cum o poveste emoționantă poate fi neutralizată total de o traducere stupidă! Nu, nu e o glumă, cineva chiar a tradus dead bodies prin „cadavre de oameni morți”. Chiar dacă nu știi limba engleză, măcar cunoștințele de limba română ar trebui să te atenționeze că e ceva în neregulă...
    Ridicolul situației este accentuat de faptul că povestea coreencei este subtitrată, deci nu se poate invoca accentul puternic. Singura explicație e că traducătorul este specializat în același timp în filme gen Rambo și Die Hard, dar și în cele cu zombi...

vineri, 29 martie 2013

Hai să comunicăm: propriu, proprii, propriii


    Comunicatele de presă se presupune că sînt create (sau măcar supervizate) de oameni cu experiență în domeniu, eventual chiar cu studii serioase în relații publice. Însă acest comunicat (transmis pe toate canalele posibile) transmite și necunoașterea gramaticii:
Și nu trebuie să cunoști prea multă gramatică ca să scrii corect. Declinarea lui propriu e simplă, ca a lui copil (vezi declinările lui propriu, membru):
  • singular nearticulat: propriu, copil,
  • plural nearticulat: proprii (două silabe: pro-prii), copii (co-pii)
  • plural articulat: propriii (trei silabe pro-pri-ii), copiii (co-pi-ii).
Dacă e nevoie de determinare, trebuie articulat primul termen al secvenței, deci scriem fie „membrii proprii” (mem-brii pro-prii), fie „propriii membri” (pro-pri-ii mem-bri).









marți, 26 martie 2013

regizor sau director?

Cînd lucrezi la o agenție de știri și preiei textele din wikipedia, contribuția ta la articol ar trebui să fie măcar o traducere corectă...

vineri, 22 martie 2013

minciuni... sistematizate?!

Plastica vorbă populară care ne spune „s-a suit scroafa-n copac” se potrivește perfect domnului tocmai cocoțat în vîrful unei instituții culturale care s-a apucat să se răfuiască cu vechii inamici cu ajutor acestei instituții. Iar în ultima boroboață de acest fel, domnul s-a apucat să vitupereze la adresa unui contestatar (evident, printr-un comunicat de presa al instituției). Singura problemă a reprezentat-o limba română. Cînd spui minciună sistematizată, fie te trădează limba de lemn, fie folosești neologisme lungi ca să epatezi. În nici unul dintre cazuri nu ieși prea bine...

vineri, 15 martie 2013

concurs de papă...

    Cînd nu te ajută vocabularul și nu simți limba română, poate ar fi bine să nu te faci jurnalist. Iar cînd scrii o știre despre noul papă, n-ar fi rău să te pui la curent cu procedura de alegere a papei. Cînd mai uiți un semn de punctuație sau pui majusculă unde nu trebuie încă mai poți da vina pe grabă, însă cînd subliniezi cu convingere tema „concursului pentru Papă” pe parcursul articolului, nu mai există vreo scuză. E pur și simplu hilar...

duminică, 10 februarie 2013

actualități... vechi?

    Iată ce traducere ne oferă facebook-ul! Lăsînd la o parte traducerea lui stories prin „actualități”, nu prea îmi imaginez cum ar putea suna niște actualități vechi...
   
     Oximoronul – literal însemnînd prost inteligent = vorbă spirituală într-o prostie aparentă – este folosit de obicei ca figură de stil (tăcere elocventă, moarte vie, pianoforte) sau ca joc de cuvinte. Nu cred, totuși, că putem să îi bănuim de așa ceva...

vineri, 8 februarie 2013

Institutul de lingvistică

   Institutul de lingvistică „Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti” are un site. Sau mai bine zis avea, că de cel puțin o săptămînă nu merge...
    Dacă aveți, totuși, nevoie de informații de pe site-ul lor, puteți încerca arhiva web.

Etichete

Adevărul (10) adjectiv (3) Agerpres (8) Alexandru Graur (14) Antena 3 (10) articol sportiv (4) Auchan (8) B1 (3) barbarism (20) BBC (3) beție de cuvinte (7) clasificat (3) Constituția (3) cratimă (10) cum ne exprimăm corect (51) cum pronunțăm corect (18) cum scriem corect (44) cuvinte folosite greșit (256) cuvinte inventate (17) cuvinte încîlcite (4) cuvinte pocite (4) cuvinte rar folosite (3) cuvinte redescoperite (12) cuvinte scrise greșit (53) cuvinte străine (7) decît (4) DEX (17) dexonline (35) diacritice (8) Digi (23) Digi 24 (63) DOOM (6) DOOM2 (27) Emil Grădinescu (3) eroare semantică (6) erori DEX (3) erori DOOM (1) etimologie (43) Evaluarea Națională (7) Evenimentul zilei (17) false friends (10) fotbal (10) furculision (6) Gabriela Vrînceanu Firea Pandele (4) grad de comparație (3) gramatică (4) greșeli de scriere monumentale (3) HBO (7) hipercorectitudine (5) inconsecvențe DOOM2 (7) î din i (6) jurnaliști (101) Libertatea (9) lipsă de logică (12) Liviu Pop (3) mama ei de topică! (4) marketing (11) Ministerul Educației (6) monumente (3) muta cum liquida (9) noștrii (6) nume de persoane (7) ortografie (21) oximoron (11) Parlament (3) pațachină (1) pleonasm (31) plural (10) politician (7) presă (5) prim-ministru (7) programă (3) prostul nu e prost destul... (3) publicitate (12) Radu Paraschivescu (2) Realitatea TV (16) reforma ortografică (9) reporter (2) rimel (1) România Liberă (16) s-a răsturnat căruța cu proști (5) SRI (2) statistici (10) Stelian Tănase (2) texte juridice (3) top căutări (24) traducere (18) traduceri proaste (26) virgula (9) vroiam (1)