Nume de localități

În România cel mai lung nume de localitate are 14 litere – Ciucsângeorgiu (Harghita) și Coroisânmartin  (Mureș) –, iar cel mai scurt are doar două litere: Ip (Sălaj).

Sau, dacă luăm și numele compuse, cele mai lungi ar fi Câmpulung Moldovenesc (Suceava, 18 litere) sau Victor-Vlad Delamarina (Timiș, 20 de litere).

În lume, localitatea cu cel mai lung nume format dintr-un singur cuvânt – Llanfairpwllgwyngyllgogerychwyrndrobwllllantysiliogogogoch – are 58 de litere și se află în Țara Galilor. Orașul cu cel mai lung nume se află în Thailanda și are 163 de litere – Krungthepmahanakhon Amonrattanakosin Mahintharayutthaya Mahadilokphop Noppharatratchathaniburirom Udomratchaniwetmahasathan Amonphimanawatansathit Sakkathattiyawitsanukamprasit – dar e cunoscut europenilor sub numele Bangkok. Cel mai scurt nume de localitate are o singură literă: avem, de exemplu, Å (Norvegia), I (China) sau Y (Franța)!

Notă: toate imaginile sînt preluate de pe Google Maps.

antepreșcolar

Că unora le bubuie mintea și inventează cuvinte e destul de clar, dar de ce Institutul de lingvistică,  prin intermediul DOOM3, simte nevoia să le promoveze... nu mai e clar deloc!

Preșcolar înseamnă, pentru toată lumea cred, copilul înaintea vîrstei de 6 ani, cînd trebuie să meargă la școală. Prin restrîngere de sens, preșcolar a ajuns să însemne copil de grădiniță, deci ar rămîne neacoperită perioada de creșă, dar tot nu are nici un sens să numim o vîrstă atît de fragedă raportîndu-ne la școală! 

Trebuie să admit, totuși, că se menține o anume consecvență în inventarea numelor aberante: un copil din clasa pregătitoare face parte din învățămîntul... preuniversitar! Cu puțină ironie am putea echivala preșcolarul cu antepreuniversitarul, nu-i așa?

moratoriu...

Presa românească a reușit să-și demonstreze din nou incompetența copiind un termen de care habar nu au și, în consecință, îl folosesc ca nuca-n perete!

Moratoriu înseamnă amînarea plății unei datorii (și, eventual, prin extinderea sensului, ar putea însemna amînare la modul general).

ambele două

Nu credeam să mai văd vreodată la vreo televiziune pe cineva spunînd „ambele două”! Cred că ultima oară cînd am auzit a fost la o scenetă „Tanța și Costel”...

Pare imposibil ca o persoană cu educație minimală să nu facă echivalarea două - ambele, dar chiar și dacă nu o face, nu înțeleg pe ce post ar fi folosit ambele!

Episodul m-a făcut curios și am căutat pe Google. Surpriza? Microsoft: 

Trebuie să mărturisesc că am verificat prin arhiva de cărți și reviste vechi și am descoperit foarte puțin ocurențe, e adevărat, majoritatea apărînd înainte de 1900 cînd rata analfabetismului era la peste 80%!