Cum respiră papa?

Dacă un plămîn este lipsă, iar celălalt extirpat? :D

bolnav de... coronavirus

Se pare că în presă nu s-a aflat că nu poți „bolnav de virus”, ci doar de o boală... Iar coronavirusul nu este o boală, ci un virus! Cînd contactezi un virus ai (sau ești „bolnav de”) viroză, gripă, hepatită sau cum s-o numi boala asociată...

Se mai poate spune, eventual, că ești bolnav de ficat, de inimă șamd (deci e vorba de un organ, ceea ce clar coronavirusul nu e)!

Trebuie să spunem că nu numai Digi a făcut-o de oaie, ci cam toată presa!

De menționat că noul coronavirus a primit numele oficial (la OMS) SARS-CoV-2, iar boala asociată (noua coronaviroză cum ar veni), COVID-19.

Hai să comunicăm eficient!

Oare chiar e limba română într-atît de dificilă încît să nu există consecvență în 10 propoziții? Cei de la ISU au încercat să facă ceva util, însă nu sînt sigur că le-a reușit! Și nu vorbesc aici de chestiuni de psihologie fină (prea multe reguli, sfaturi inutile), ci de chestii de limbă: dacă am stabilit că sînt reguli (mă rog, mai potrivit ar fi fost sfaturi), atunci hai să nu le amestecăm cu simplele informații (despre pachetele din China și animalele de casă), mai ales că nu sînt informații esențiale!

Aproape nici nu mai observăm că doar în prima propoziție se folosește persoana a II-a singular, iar celelalte folosesc pluralul! Chiar nu e nimeni la ISU care să fi înțeles scopul orelor de comunicare și limbă?

Ulei de... castor!

Nu, nu e untură de cățel sa zeamă de pisică, e doar o greșeală (cam jenantă) de traducere! Castor în limba engleză înseamnă „ricin” și, normal, ca toate greșelile penibile de traducere, se poate găsi nu numai în filme, ci în toată presa: vezi aici!

a treia roată la căruță...

Am primit zilele trecut o reclamă pe e-mail care folosește expresia din titlu. Nu trebuie sa fii lingvist ca sa îți dai seama că este ceva în neregulă (căruța avînd prin definiție patru roți). Nu e un caz singular: vezi aici știrile care cuprind expresia (sau chiar cărțile care o conțin), destul de multe!

Inițial am încercat să găsesc o noimă expresiei, dar nici carul de luptă (fiind singurul car cu două roți) nu prea avea sens, căci nu se mai folosește din antichitate, și nici o eventuală confuzie între căruță și brișcă (sau șaretă/cabrioletă) nu se potrivea, căci briștile au dispărut de cam o sută de ani, iar conform datelor culese de pe internet expresia pare să fie folosită mai des în ultimul timp (e adevărat, există și o variantă cu a cincea roată, care are sens). Însă faptul că în engleză sau franceză situația este similară (coexistența expresiilor similare a treia roată – a cincea roată) mă face să cred că expresia greșită a fost preluată dintr-una din aceste două limbi (poate chiar din ambele)!

O altă pistă ar fi confuzia cu o expresie mai veche românească, a fi cu trei roate la car „a nu fi întreg la minte”, însă ar trebui găsit modul de contaminare.

De menționat că în DLRLC își făcea loc (fără exemple, deci nu foarte folosită atunci) și expresia a fi a cincea roată la car!

depresie sau depresiune

Una din marotele DEX-ului din ultimii 20 de ani este unificarea cuvintelor, astfel că în el vom întîlni multe trimiteri (uneori ne vom lovi și de cuvinte care lipsesc) care, în loc să clarifice folosirea unui cuvînt, mai mult complică lucrurile!

Există o categorie foarte mare de cuvinte care au această problemă: cele terminate în -ie/-iune. Deși la început terminațiile alternau libere, de cele mai multe ori s-au format dublete specializate (voi scrie un articol separat pe speța asta), ca în cazul lui depresie și depresiune.

Deși DOOM² e ferm în cazul acesta:

totuși DEX se încăpățînează să trateze cele două forme ca un singur cuvînt!

Rezultatul? O continuă confuzie între sensurile celor două ortografii:

*pișcină, *pișcini

Am descoperit de curînd pe un site de turism scrierea sub forma asta: *pișcină-*pișcini, evident incorectă (vezi DOOM²).

Dacă scrierea singularului cu ș (pișcină) este relativ des întîlnită, inclusiv pe site-urile de știri, combinația cu pluralul în -i este o noutate!