marți, 27 iulie 2021

focar

Din ce în ce mai des în ultimul timp auzim la știri cuvinte folosite din auzite, cu sensuri create prin etimologii populare. Zilele astea am auzit de mai multe ori cuvîntul focar de sine stătător referindu-se la zone care ardeau.

Chiar dacă focar este un cuvînt care are legătură cu focul (s-a format în limba română după franțuzescul foyer din „foc” cu sufixul -ar și, eventual, inspirat de latinescul focus), el desemnează un punct de convergență (în optică și, similar, în matematică). Ca atare, a început să fie folosit la figurat, inițial doar ca punct de concentrare (ca în focar de infecție, focar seismic șamd), după aceea și ca punct de răspîndire (ca în focar epidemic).


Aflăm din știrea de mai sus că „au apărut focare chiar printre case”. Folosirea lui focar în acest context este greșită din punct de vedere semantic căci din context pare să însemne „zone care ard” (deci e folosit cu un sens inexistent). Ca dovezi suplimentare avem și faptul că, utilizat corect, focar implică existența unei concentrări (deci nu pot apărea mai multe focare într-o singură zonă) și, de asemenea, că excluzînd folosirea cu sensul științific, întotdeauna după focar vine un determinant (în cazul ăsta ar fi trebuit focar de incendiu, sigur, unul singur, nu mai multe!).

sâmbătă, 24 iulie 2021

*cele mai optime

Pe vremuri*, în gramatică existau cîțiva „stîlpi” ai educației pe care toate învățătoarele se simțeau obligate să le transmită: 

  • la reguli ortografice: se scrie m înainte de b și p;
  • la i-ul nevocalic: cum și de ce se scrie copil la pluralul articulat copiii
  • la cratime: cînd scriem s-a, cînd scriem sa;
  • la pleonasme: optim e deja la superlativ, deci cel mai optim e pleonasm;
De obicei învățarea era mecanică, drept urmare cam toată lumea știa să scrie corect exemplele repetate cu sfințenie (chiar dacă mulți greșeau cînd se ieșea din zona de confort a acelor exemple studiate)!

De aceea mare mi-a fost mirarea cînd am auzit exprimarea asta:


Pare că la școală nu se mai învață mecanic, dar cred că nu se mai învață deloc! 😀


* Trebuie să recunosc: nu m-aș fi gîndit că o să ajung vreodată să încep un articol cu „pe vremuri”, dar uite că am ajuns și aici!

miercuri, 21 iulie 2021

jurnalist, ziarist sau gazetar

Cristian Tudor Popescu își revendică numele de gazetar, clamînd o legătură indisolubilă cu scrisul, argumentul suprem fiind: „nu poți fi gazetar de televiziune”. Sigur, combinația pare distractivă, probabil nimeni nu s-ar gîndi că s-ar putea asocia cei doi termeni, dar oare dovedește asta incompatibilitatea dintre termeni? Sau o fi altceva la mijloc? 

Motivul pentru care gazetar sau ziarist nu pot fi asociate cu televiziunea este unul simplu: ele sînt legate de gazetă și ziar (de la care au fost formate), iar acestea nu au evoluat semantic. Poate trebuie menționat și faptul că gazetă este folosit mai mult peiorativ, deși s-a încercat resuscitarea termenului (Gazeta Sporturilor, Gazeta de Sud șamd). 


Termenul jurnalist, în schimb, are o altă poveste: s-a impus și datorită influenței exterioare – în engleză avem journalist, în franceză journaliste, în italiană giornalista – dar și unor factori interni: emisiunile de știri de la televiziuni sînt aproape fără excepție numite „(tele)jurnale”, astfel că trecerea de la scris la „micul ecran” a fost firească (de remarcat că și reporter a avut aceeași ușurință de migrare, ba încă de mai demult). 

La final, trebuie adăugat și că Google ne permite să observăm și că termenul gazetar devine desuet, astfel că asocierea cu un tehnologia modernă ar fi, cum spuneam mai sus, oarecum hilară. Ceea ce face curios demersul dlui Popescu, căci are mai multă activitate la televizor decît la ziar, care e și el online (deci tot ceva modern). Cum iese din discuție, astfel, legătura cu gazeta, m-aș bucura, totuși, ca dl Popescu să fi încercat resuscitarea numele unei vechi meserii și nu să găsească o modalitate prin care să se distanțeze de varianta modernă a acesteia!

marți, 20 iulie 2021

Numele Ilinca și Ilie au vreo legătură?

Pe scurt, nu! Nu știu de unde s-a împămîntenit acestă credință, însă ea este falsă! După cum toate dicționarele onomastice spun, Ilinca este o variantă a numelui Elena (vezi Mică Enciclopedie Onomastică, vezi Dicționar Onomastic).

Pe principiul Un prost aruncă o piatra-n apă, o sută de înțelepți nu pot s-o scoată, Agerpres a fîsîit următoarea informație:


După ce am săpat nițel, am descoperit și sursa inițială, un comunicat... MAI!


De remarcat că în listă apare greșit și Elis, care este de fapt un hipocoristic de la Elisabeta!

Și ar fi de rîs dacă nu ar fi de plîns! Căci în comunicatul din 21 mai (Constantin și Elena) Ilinca apare din nou (vedeți toate comunicatele aici)!

Cum era de așteptat, pseudojurnaliștii s-au repezit să copieze informația fără să o treacă și prin filtrul gîndirii:

Si mai distractiv e că și site-urile bisericești preiau gogomănia (nu le mai dau, că sînt destule)

Dar să nu credeți că etimologia populară este nouă! Am descoperit că informația asta e diseminată și în wikipedia, care preia o știre de acum 10 ani, de data asta sursa fiind Mediafax, care preia informația tot de pe site-ul MAI!

luni, 19 iulie 2021

localități... avariate

Am aflat ceva mai devreme de la crainicul știrilor Digi24 (că jurnalist nu prea se poate numi) despre existența unor localități... avariate! 


Tocmai voiam să zic că este clar că nici redactorul știrii, nici cel care le prezintă nu prea le au cu limba română (chestie cunoscută la acest post TV), dar nu au jenă să „inoveze” limba, dar am descoperit că nu este chiar o noutate (pe net am descoperit sintagma folosită încă de acum circa 10 ani).


E drept că sintagma localitate avariată era folosită mai mult cu sensul de „localitate unde s-a înregistrat o avarie (într-un sistem de care s-a vorbit anterior)”, ca aici, dar există și folosită cu același sens greșit pe care l-am observat acum, vezi aici (2014).

duminică, 18 iulie 2021

lacrimi de crocodil

Dacă putem admite că un cuvînt își poate schimba sensul chiar dacă nu există vreo explicație logică, nu putem totuși permite la fel de ușor aceeași „evoluție” și în cazul unei expresii, căci aceasta e de obicei ancorată în repere istorice sau literare.

Și totuși, iată că o parte importantă din repondenți consideră că expresia lacrimi de crocodil ar înseamna „plîns cu lacrimi mari” (căci se știe că crocodilul are lacrimi mari), deci exprimă o durere reală, și nu „plîns fals, fățarnic” (căci lacrimile acelea mari apar la crocodil după ce își mănîncă victima – cel puțin așa cum se credea la momentul creării expresiei).


Ceva similar spune și I. Berg în Dicționarul de cuvinte, citate și expresii celebre:

sâmbătă, 10 iulie 2021

constelație de... sateliți

Cred că orice vorbitor de limbă română înțelege că termenul constelație provine de la cuvîntul stea. Cum s-ar putea gîndi cineva că niște sateliți, oricît ar fi ei de strălucitori pe cer, ar putea forma o constelație?


Nici măcar la figurat nu se potrivește, căci definiția constelației implică stelele păstrînd pe cer o formă anume! (Cine știe, poate se va întîmpla și asta în viitorul apropiat!)

Măcar dacă s-ar fi folosit ghilimelele, ca să fie clar că termenul e impropriu folosit!

Dezacordul la relativele cu antecedent construcții partitive

O greșeală „clasică” (vezi și sondajul pe o temă similară) este dezacordul care apare cînd se folosește o construcție partitivă ca antecedent al relativului (sună complicat, dar e foarte simplu)!

Nici președintele nu este scutit: „România este [unul] dintre statele care are un grad mic de vaccinare”:


În GLR se explică destul de clar problema (inclusiv cauza):



vineri, 2 iulie 2021

Evaluarea națională 2021

Știți cum arată clopotul lui Gauss în versiunea românească? Foarte plat, cam așa (trage un pic pe dreapta, parcă!):

Nu știu cum s-a reușit performanța de a avea între 4,75 și 9,50 un număr aproape constant de elevi, dar nu cred că lucrul acesta ar fi putut fi planificat! Trebuie totuși remarcată o ușoară îmbunătățire față de examenul din 2015, cînd numărul de elevi creștea (aproximativ liniar) odată cu media, iar 10,00 era de departe cea mai întîlnită medie, dar și o involuție față de 2019, cînd distribuția mediilor era mai aproape de distribuția normală!

Platoul rămîne și la nivel de note, nu doar la intervale:
Culmea e că dacă ne uităm doar la distribuția pentru limba română observăm că aici nu s-a schimbat prea mult distribuția față de anii trecuți, deși tipul subiectelor s-a schimbat radical! 
S-a păstrat inclusiv „gaura” dinaintea notei 5,00, treabă mult mai vizibilă dacă vedem distribuția pe note, nu pe interval:

La matematică este tot ciudată, dar într-un alt fel (dar la fel de ciudată ca în anii trecuți)!

Ce concluzii putem trage?

  • deși s-a încercat modificarea stilului de examen, subiectele încă sînt mult prea ușoare (nu știu de ce crede ministerul că notele mari neconforme cu realitatea ar putea ajuta pe cineva);
  • subiectele nu ajută la diferențierea elevilor buni de cei foarte buni (sau a celor slabi de cei foarte slabi) nici prin granularitate, nici prin dificultatea subiectelor;
  • singura explicație e cea de acum 6 ani: nivelul scăzut al examenului și absența subiectelor nu dificile, ci și a celor mediu spre dificile au un singur scop: ascunderea dezastrului din educație!
Notă: de obicei examenele standardizate, cum este și acesta, au rezultatele distribuite normal (adică graficul să fie aproximativ clopotul lui Gauss). Sigur, există teoretic și posibilitatea ca testul să fie proiectat special să nu aibă rezultatele distribuite normal (dacă scopul testului nu ar fi diferențierea elevilor), dar, pe lîngă faptul că acest lucru ar trebui anunțat, nici nu ar fi potrivit scopului acestui examen!

Etichete

Adevărul (10) adjectiv (3) Agerpres (8) Alexandru Graur (14) Antena 3 (10) articol sportiv (4) Auchan (8) B1 (3) barbarism (20) BBC (3) beție de cuvinte (7) clasificat (3) Constituția (3) cratimă (10) cum ne exprimăm corect (51) cum pronunțăm corect (18) cum scriem corect (44) cuvinte folosite greșit (256) cuvinte inventate (17) cuvinte încîlcite (4) cuvinte pocite (4) cuvinte rar folosite (3) cuvinte redescoperite (12) cuvinte scrise greșit (53) cuvinte străine (7) decît (4) DEX (17) dexonline (35) diacritice (8) Digi (23) Digi 24 (63) DOOM (6) DOOM2 (27) Emil Grădinescu (3) eroare semantică (6) erori DEX (3) erori DOOM (1) etimologie (43) Evaluarea Națională (7) Evenimentul zilei (17) false friends (10) fotbal (10) furculision (6) Gabriela Vrînceanu Firea Pandele (4) grad de comparație (3) gramatică (4) greșeli de scriere monumentale (3) HBO (7) hipercorectitudine (5) inconsecvențe DOOM2 (7) î din i (6) jurnaliști (101) Libertatea (9) lipsă de logică (12) Liviu Pop (3) mama ei de topică! (4) marketing (11) Ministerul Educației (6) monumente (3) muta cum liquida (9) noștrii (6) nume de persoane (7) ortografie (21) oximoron (11) Parlament (3) pațachină (1) pleonasm (31) plural (10) politician (7) presă (5) prim-ministru (7) programă (3) prostul nu e prost destul... (3) publicitate (12) Radu Paraschivescu (2) Realitatea TV (16) reforma ortografică (9) reporter (2) rimel (1) România Liberă (16) s-a răsturnat căruța cu proști (5) SRI (2) statistici (10) Stelian Tănase (2) texte juridice (3) top căutări (24) traducere (18) traduceri proaste (26) virgula (9) vroiam (1)