marți, 15 aprilie 2014

Iisus sau Isus? Hristos, Christos sau Cristos? nazarinean sau nazaritean?

Ca întodeauna în preajma sărbătorilor religioase se vorbește despre Iisus din Nazareth. Apar aici două probleme, și anume cum se scriu corect:
  1. Iisus sau Isus?
  2. Hristos sau Cristos?
  3. Se zice nazarinean sau nazaritean?
La ultima problemă răspunsul este simplu și tranșant: întotdeauna e nazarinean, ca în DOOM, ca în DEX (forma cu t este menționată numai în dicționarul de sinonime). Probabil că t-ul apare dintr-o etimlogie populară (există un t în Nazaret, deci hai să îl folosim!), dar și dacă am forma adjectivul de la numele curent al orașului, nazarinean tot ar fi greșit, că regula simplă ar crea nazaretean! De altfel nici prin știri nu prea descoperim greșeala, ea fiind întîlnită mai mult prin discuții și bloguri.

Primele reprezintă o chestiune ceva mai complicată, dar strict ortografic ambele forme au fost considerate corecte de-a lungul timpului! Totuși, pare că Isus (forma populară) are un mic avantaj conform Google Trends!


În cazul Hristos, Christos sau Cristos, din punct de vedere ortografic avem în dicționare numai Hristos sau Cristos, iar DOOM2 le acceptă pe ambele. Totuși, dacă la Iisus/Isus nu se vede o diferență de folosire în Google Trends, aici forma Hristos este de departe cîștigătoare!


În orice caz, există și preoți care recomandă ambele variante, dar specifică că se pot combina doar ca Iisus Hristos sau Iisus Christos (transliterarea corectă din greacă, dar puțin folosită) sau Isus Cristos (varianta populară).

De remarcat că DOOM2 preferă formele Isus și Hristos (apar primele în listă, iar celelalte forme sînt trimiteri către acestea), deci din acest punct de vedere nu e conform cu părerea bisericii, dar este conform cu trendul limbii! 

sâmbătă, 12 aprilie 2014

a prădui

În ultimul timp și cu referire specială la politicienii corupți, descoperim că verbul a prădui este folosit mai cu seamă cu sensul „a prăda, a jefui” (tendința a apărut după 2000: nu am descoperit nici o utilizare a acestui sens înainte de această dată):
În realitate, a prădui nu a însemnat niciodată a prăda, a jefui sau ceva similar:
prăduí (-uiésc, prăduít), vb.1. A schimba. – 2. A denunța. – 3. A risipi, a cheltui fără rost. Origine îndoielnică. Cuvînt de Arg., dar nu neapărat de proveniență țig. (dacă ar fi, ar reprezenta singurul vb. țig. în -ui). Din sl. pradati „a trăda” (Graur, BL, V, 225), din țig. purd- „a șopti” (Vasiliu, GS, VIII, 123); din țig. paruv- „a schimba” (Graur, 182; Juilland 172) sau mai probabil din pradă contaminat cu preda și, cu ultimul sens, cu părădui.Der. prăduială, s. f. (delațiune; risipă).
Sursa: DER (1958-1966) sau
prăduí vt (Argotic) A schimba Atestare: Bulletin linguistique II, 115; Prezent indicativ persoana I singular: prăduiésc; Etimologie: necunoscută; Sursa: MDA (2002)
Totuși, acest cuvînt este folosit și corect (uneori poate din întîmplare, doar pentru că există o mică suprapunere de sens: vezi acest articol din Gândul, 2006), iar faptul că era folosit îndeobște sensul „a risipi” constituie o explicație posibilă pentru devierea sensului: cineva mai puțin interesat de limba română citește titlul, nu știe cuvîntul, și, în loc să caute în dicționar, îi aplică o etimologie populară  (confuzia paronimică cu a prăda) și gata: a apărut sensul cel nou! A contribuit aici și faptul că a prădui a fost (de fapt încă este) folosit mai mult în argou, deci nu este foarte răspîndit. Totuși, în argou are sensuri bine definite, fără legătură cu această nouă tendință:
prădui, prăduiesc v. t. 1. v. pescui (2). 2. a risipi. 3. (deț.) a denunța acțiuni, fapte interzise săvârșite într-un penitenciar.
Sursa: Argou (2007)
Dicționarul Academiei sugerează că migrarea a început cu substantivul prăduială (dar este curios că nu este consemnat și sensul „denunț” care fusese glosat Al. Vasiliu încă din anii '20):

Sigur, nevoia creează organul, iar uzul validează sensurile, dar aici nu există nici o noimă pentru schimbarea de sens. Dacă îl avem pe a prăda, limba nu ar mai avea nevoie de un sinonim similar ca formă, a prădui, care nu aduce nici o noutate în limbă. Vom trăi și vom vedea dacă tendința aceasta se va impune, însă pînă atunci eu cred că trebuie luptat împotriva acestui gen de inovație lingvistică!

Editare ulterioară: într-un sondaj făcut pe pagina dexonline (peste 3000 de repondenți) lucrurile stăteau cam așa:



Etichete

Adevărul (10) adjectiv (3) Agerpres (8) Alexandru Graur (14) Antena 3 (10) articol sportiv (4) Auchan (8) B1 (3) barbarism (20) BBC (3) beție de cuvinte (7) clasificat (3) Constituția (3) cratimă (10) cum ne exprimăm corect (51) cum pronunțăm corect (18) cum scriem corect (44) cuvinte folosite greșit (256) cuvinte inventate (17) cuvinte încîlcite (4) cuvinte pocite (4) cuvinte rar folosite (3) cuvinte redescoperite (12) cuvinte scrise greșit (53) cuvinte străine (7) decît (4) DEX (17) dexonline (35) diacritice (8) Digi (23) Digi 24 (63) DOOM (6) DOOM2 (27) Emil Grădinescu (3) eroare semantică (6) erori DEX (3) erori DOOM (1) etimologie (43) Evaluarea Națională (7) Evenimentul zilei (17) false friends (10) fotbal (10) furculision (6) Gabriela Vrînceanu Firea Pandele (4) grad de comparație (3) gramatică (4) greșeli de scriere monumentale (3) HBO (7) hipercorectitudine (5) inconsecvențe DOOM2 (7) î din i (6) jurnaliști (101) Libertatea (9) lipsă de logică (12) Liviu Pop (3) mama ei de topică! (4) marketing (11) Ministerul Educației (6) monumente (3) muta cum liquida (9) noștrii (6) nume de persoane (7) ortografie (21) oximoron (11) Parlament (3) pațachină (1) pleonasm (31) plural (10) politician (7) presă (5) prim-ministru (7) programă (3) prostul nu e prost destul... (3) publicitate (12) Radu Paraschivescu (2) Realitatea TV (16) reforma ortografică (9) reporter (2) rimel (1) România Liberă (16) s-a răsturnat căruța cu proști (5) SRI (2) statistici (10) Stelian Tănase (2) texte juridice (3) top căutări (24) traducere (18) traduceri proaste (26) virgula (9) vroiam (1)