pacientul... cardiac

Procesul de schingiure a limbii române de către diverse bresle continuă, dar marea problemă este că există jurnaliști chiar mai certați cu limba română decît respectivii „inovatori”, astfel că preiau (și) gogomăniile fără cel mai mic efort din partea filtrului gîndirii!

Termenul pacient este întotdeauna legat de o entitate medicală, întotdeuna suntem pacienții unei entități medicale (fie un doctor, fie un spital), nu pacienți și atît. Probabil cei care au folosit termenul fără această relație (ca așa-zișii jurnaliști) confundă ideea de bolnav cu cea de pacient.

În plus, combinația pacient cardiac este pleonastică, căci cardiac are deja sensul de „om cu probleme cardiovasculare”, așa că se putea spune, scurt și simplu, „Cardiacii, victime sigure ale caniculei” (sigur, nu îi oprește nimeni să fie redundanți, dar atunci să nu se mai plîngă de puținul spațiu de pe burtieră). În plus, combinația sună artificial în limba română, ca altele similare: pacienți oncologici, pacienți hepatici sau chiar... pacienți ortopedici! Pînă acum n-am întîlnit pacienți cerebrali, dar mă aștept la asta în viitorul apropiat!

Există „Târgoviște” în Bulgaria?

Trebuie să ne punem această întrebare, căci în ultima perioada au apărut mai multe articole despre acest oraș.

În bulgară, numele orașului este Търговище, adică, dacă transliterăm, Tărgoviște. Trebuie adăugat că, oricum, limba bulgară nu conține sunetul î! În plus, este interesant că cei de la Digi folosesc î din a, contrar modului în care scriu numele orașelor din Ucraina! Oare or crede că bulgarii sînt și ei latini? 

Așadar, răspunsul la întrebarea din titlu este „nu”!

 

Ce este o hermă?

hermă a lui Herakle-Hercule

hermă arhaică

Cum sigur nu ați aflat nimic despre herme din manualele de istorie (din motive de pudibonderie pseudoacademică: vezi imaginile), ne-am gândit să vă împărtășim câteva detalii despre ele! Numele din greaca veche provine din herma (ἕρμα) „bloc/grămadă de piatră” și a fost legat de cultul zeului Hermes (de altfel, o mare parte a specialiștilor consideră că însăși numele zeului Hermes (Έρμῆς) provine din ἕρμα).

Deși inițial stâlpii aveau doar o justificare funcțională – borne și pietre de hotar – odată cu dezvoltarea spiritului artistic încep să fie decorate (de obicei capul lui Hermes deasupra și un penis sculptat la înălțimea corespunzătoare, inițial în formă erectă, conform celor de la Britannica) și folosite ca obiecte de cult sau omagiu. Cu timpul, hermele au fost împodobite și cu capetele altor zei sau personalități, iar penisul a fost „cumințit”!

Hermele apar și în sculptura romană (sub numele de mercuriae), de obicei cu capul zeului pădurii, Silvanus, sau al căpeteniei zeilor, Jupiter Terminus.

*garantor

Nu știu dacă de vină este dl Geoană sau postul TV, dar sînt destul de convins că oricărui vorbitor nativ de limbă română îi va suna ciudat cuvîntul garantor...

Dacă am ține neapărat să formăm cuvîntul cu acest înțeles de la verbul a garanta, cum agentul se formează cu sufixul -tor, ar trebui ca în română să avem garantator. Dar nu se întîmplă asta pentru că îl avem deja în limbă pe garant! 

a entoarce glezna

Iată ce noutăți mai descoperim pe canalele de copii: „glezne entorse” și „entoarcere de glezne”!

La ultima sesizare pe care am făcut-o la CNA pentru prostiile apărute pe un alt post pentru copii am primit răspunsul următor: „Vă informăm că acest post de desene animate este licenţiat pe teritoriul Marii Britanii şi se supune jurisdicţiei din ţara de origine.”