mamaie și tataie

Acum 100 de ani existau o mulțime de cuvinte cu care se apelau bunicii, dar mamaie și tataie nu erau printre ele! Pentru că mamaie și tataie erau folosite regional (Moldova în principal) și erau hipocoristicele pentru... mamă și tată! De altfel și acum, în DEX (mai jos ediția 2016), primele sensuri sînt mamă și tată!

Primele atestări le-am descoperit în presă, dar e vorba de foiletoane, ceea ce este de înțeles, căci registrul (aproape) oficial al stilului jurnalistic este incompatibil cu apelativele familiare. 

De exemplu, vom găsi în Constantin Mille, Dinu Milian (foileton publicat în ziarul Lupta, 29 ianuarie 1887):

 Sau în Veselia, nr. 8, 1907:

Abia în 1899 (Opinia, 20 februarie) un reportaj folosește termenul mamaie, tot cu sensul „mamă”:

Prima atestare descoperită de mine a lui mamaie cu sensul „bunică” este în București, în 1924 (în Rampa):

Ceea ce dovedește și că atestarea din DLR (volumul M este publicat în 1965) este incorectă:

Dar cum se spunea înainte bunicilor? Iată ce ne învață Atlasul lingvistic român:

și

genom genomi genomuri

În activitatea de validare a definițiilor noi din DOOM3 am parte de surprize (de obicei neplăcute)! În cazul lui genom am descoperit o întreagă aventură cu forma de plural!

Se știe că nici DOOM-ul și nici DEX-ul nu au parte prea des de ediții noi. Înainte de Revoluția din 1989, DOOM-ul a fost scos în 1982, iar DEX-ul în 1975 și în 1984. Imediat după 1989, Academia a hotărît să își mute atenția de la problemele de moralitate și a inițiat schilodirea ortografiei limbii române, așa că pe timpul vieții Mioarei Avram nu a apărut un alt dicționar morfologic. 

Genom a apărut prima oară în DOOM 1982, cu pluralul firesc, genomuri (interesant că DEX-ul din 1984 nu a preluat termenul; abia în suplimentul din 1988 a fost adăugat!) :

DEX nu a avut probleme cu noua ortogafie, așa că în 1996 a apărut o nouă ediție, dar genom avea pluralul genomi (preluat din suplimentul DEX din 1988)!

DOOM a dorit să fie consecvent în ediția a doua (apărut în 2005, după moartea Mioarei Avram), așa că a menținut pluralul genomuri:

DEX nu a scos o nouă ediție, dar a apărut o reeditare în 2009 (reeditare care conținea o mulțime de modificări) unde a hotărît să preia (majoritatea?) recomandările din DOOM, așa că pluralul lui genom a devenit genomuri și în DEX!

Dar, surpriză! DOOM, în ediția a treia s-a hotărît să schimbe calimera și a preluat forma de plural din DEX, genomi (pe care nu o folosește nimeni, între noi fie vorba):

Sincer, povestea îmi amintește de un vechi banc despre doritorul de tuș de la librăria Găurica, la care patronii erau Tache și Tică: cînd fu Tache nu fu Tică, cînd fu Tică nu fu Tache, cînd fu Tache și fu Tică, nu fu tuș la Găurică! 

Astrologia și DEX-ul

Zilele astea s-a stîrnit un adevărat scandal din cauza inspectoarei din Galați care recomanda cadrelor didactice (și știm cu toții ce înseamnă cînd o inspectoare „recomandă”, da?) să participe la un curs de numerologie realizat de o asociație dubioasă. Inclusiv prezentarea pe care asociația respectivă a fă©ut-o este mincinoasă, căci „știința care se ocupă cu studiul calitativ al numerelor” nu este în nici un caz numerologia (nu este nici știință și nici nu studiază numerele)!

Dar ne mai putem mira cînd vedem „evoluția” definițiilor termenului astrologie de-a lungul timpului? Primul dicționar românesc în care am descoperit termenul, cel al lui Șăineanu, ediția 1896, scrie așa:

știință falsă, care pretindea a cunoaște viitorul după observarea stelelor. Această superstiție absurdă nu dispăru pe deplin decît în secolul XVII.

În 1913, Dicționarul Academiei denumește astrologia ca fiind: „(Pretinsa) știință a citirii în stele”. În 1926 (în CADE), definiția începe cu „pretinsă știință...” (fără paranteze!) și o clasifică ca fiind „de altădată”.

În 1939, A. Scriban începe definiția preluînd termenul „știință falsă” de la Șăineanu...

În 1951 DLRM și în 1955 DLRLC se folosesc de sintagma „ansamblu de speculații false”! 

În prima ediție a DEX, cea din 1975, se folosește termenul corect, pseudoștiință: 

În prima reeditare de după Revoluție, DEX (1996) este mai puțin radicală, dar tot clarifică că este vorba de credințe medievale: 

(În antichitate și în evul mediu) Prezicere a viitorului pe baza studierii poziției și mișcării aștrilor[...]

Dar în 2009, Academia hotărăște că astrologia este o „artă”. Definiția din DEX 2016 este identică...

Care ar putea fi concluzia? Degeaba a fost eradicat analfabetismul în România (în 1900 rata analfabetismului era de circa 90%!) dacă se promovează misticismul și pseudoștiința! Și degeaba râdem, căci codul CAEN 9609 legiferează activitățile de astrologie și spiritism! Iar codul COR pentru astrolog este 516101!

DEX-ul și parafazia

Am descoperit de curînd că DEX-ul conține definiții (aproape) duplicate. Întîmplător am ajuns pe această pagină din DEX 2009:

Definițiile sînt asemănătoare și pare o greșeală care se poate întîmpla cînd există mai multe echipe care lucrează, iar acestea nu se coordonează coroborată, neapărat, cu inexistența unei corecturi profesioniste! 

Prima reacție a fost să verific cum este în DEX 2016, gîndindu-mă să corectez problema:

Surpriză și nu prea: nimic nu s-a schimbat! Încercînd să merg pe firul apei, am căutat în ediția din 1998 (prima în care apare):

Aici am avut de-a face cu o altă surpriză: există o singură definiție, dar este pusă greșit din punct de vedere lexicografic. Asta ar explica un pic greșeala din DEX 2009, căci ne putem gîndi că o persoană a observat lipsa termenului la locul lui (deși atunci ne putem întreba de ce nu s-a reparat și la participiu), iar alta a mutat definițiile la locul lor!

Cum e definit heterosexual în DEX 2016?

Ultima ediție a ediției* a II-a (sic!) a DEX, cea din 2016, ne înveselește cu definiția modificată a heterosexualului:

Evident, în celelalte ediții definițiile-s corecte. De exemplu, cea din 2009:

Aș spune că, dacă pînă și DEX o comite grav, nu trebuie să ne mai mirăm dacă oamenii răspund aiurea pe stradă:

---

*) Ediția a II-a a DEX (cea din 1996) a suferit mai multe îmbunătățiri (există ediții ale ediției a II-a din 1998, 2009, 2012 și 2016).

DEX 2016 - o nouă ediție, aceeași greșeală pe copertă...

Acum 6 ani m-am minunat de greșeala gramaticală flagrantă de pe coperta DEX-ului (ediția 2009). Credeți că s-a deranjat cineva să corecteze? Cam așa arată prezentarea acum, la fel arată și dicționarul!

DEX-ul a fost și este *cea mai bine vândută carte din România.

Pe lîngă greșeala gramaticală („acordarea” în gen a superlativul adverbului bine, deși adverbele sînt invariabile), avem și o greșeală de stil: introducerea lui bine în formarea superlativului! Ar fi fost mai simplu (și corect) să se spună cea mai vîndută carte, însă aproape sigur formularea este contaminată de best seller.