Se afișează postările cu eticheta RFI. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta RFI. Afișați toate postările

joi, 20 octombrie 2022

Nume propriu, articol lipsă

În ultimul timp a intrat în „arsenalul” unor jurnaliști o nouă greșeală: lipsa articolului la numele proprii (de țări și orașe în special)! Cu siguranță este un model preluat de jurnaliști care nu înțeleg prea bine nici limba sursă (engleza sau franceza) și nici cea țintă (româna)!







miercuri, 9 martie 2022

*Kîiv și părerismul lingvistic

Invazia rusească în Ucraina a făcut ca numele (orașelor) să fie în centrul atenției presei. Ca atare, ne-am întîlnit cu cele mai colorate tranliterații posibile. De ce? Și cu ajutorul Institutului de lingvistică, care a permis apariția DOOM3 pe model comunist (oferind transliterații din chirilică doar pentru limba rusă, nu și a limbilor din fostele țări din U.R.S.S.) și nici nu s-a deranjat să creeze pagină oficială care să se ocupe de aceste aspecte. Astfel, nu trebuie să ne mire că fiecare își dă cu părerea sau chiar să încerce să își impună opiniile, deși nu se pricep la aceste chestiuni!

Un exemplu de părerism este cel de aici:


Pe ce baze crede domnul Șora că ar trebui să scriem Kîiv nu știu și nici măcar nu pot bănui. Dar am cîteva argumente care ne spun de ce nu trebuie să scriem așa: 

  1. Numele orașului este încetățenit de multă vreme în limba română (se scrie Kiev de la începuturile scrierii cu litere latine);
  2. În conformitate cu norma curentă numele se scrie Kiev, dar dacă am presupune că nu avem o formă încetățenită, atunci ar trebui să scriem Kyiv, în conformitate cu transliterarea oficială din Ucraina (acceptată internațional);
  3. Având în vedere că domnul scrie cu â și sunt atunci logica ne spune că respectă noua ortografie, astfel că dacă vrea musai o transliterație (dubioasă, totuși), atunci trebuie să scrie Kâiv (stupid, nu?);
  4. Dacă scriem Kîiv/Kâiv, va trebui să și pronunțăm așa, chestie dificilă în limba română;
Un alt argument important este cel al transliterației din ucraineană, dar pentru că nu sînt descrise regulile acestea în DOOM, ar putea fi greu de acceptat de cei care cred în DOOM ca într-o biblie! Totuși, hai să vedem cum ar ieși: numele orașului în limba ucraineană este Київ. Ce sunete reprezintă literele acestea?

  • К – sunetul [k];
  • и – de obicei sunetul [ɪ], un sunet între i și e, dar uneori este sunetul [î] (de exemplu în secvența ий sau după consoanele dure);
  • ї – diftongul [ĭi];
  • в – un sunet între [ŭ] și [v], în cazul acesta este mai spre [ŭ], vezi aici cum se pronunță.
Dacă vrem să fie cît mai aproape de pronunțare  – am pus cratima pentru a fi clară silabația – am avea Ky-iiu, dar în locul lui y am putea pune tot i (dar am avea o mică ambiguitate). Iar dacă dorim o transliterație care să fie aproape de cea oficială ucraineană ar trebui să avem Ky-iv (cu o remarcă similară pentru y). 

În mod indirect, avem dovada că în cazul Kîiv este vorba de „părerism” și nu o încercare de a impune un standard: site-ul RFI folosește î pentru и doar pentru Kiev, nu și în cazul Jitomir (Житомир, pronunțat aproximativ [Jîtomer]):

Nu sînt multe de făcut în acest moment, singura instituție care ar putea reacționa ar fi Academia (sau Institutul de lingvistică din cadrul Academiei) pentru a pune la punct o transliterare oficială din ucraineană!

Pentru conformitate pun o imagine cu diagramele vocalelor ucrainene comparativ cu cele românești, unde putem vedea clar că и nu este î:




sâmbătă, 19 octombrie 2019

membri-membrii

Ne dăm seama că este o problemă evidentă cu ortografia actuală cînd observăm că o greșeală elementară se face în mod constant, la toate nivelurile! Poate că nu e doar educația de vină, ci chiar ortografia în sine!

Captură de aici
Altfel, chiar fără să cunoști îndeaproape ortografia, lectura îți poate oferi bagajul informațional care să te facă să îți pui întrebări... (-ii trebuie asociat cu o formă articulată, iar o formă articulată nu poate apărea niciodată după un număr. Sigur, raționamentul e statistic, căci există cuvinte al căror plural se termină cu doi de i, dar statistica ajută aici)!

miercuri, 10 iulie 2019

proprii sau propriii?

Este unul dintre subiectele recurente, pe care nu l-aș fi reluat dacă nu apărea pe un site cu pretenții culturale!


Și proprii și propriii sînt flexiuni valide ale lui propriu, însă primul este plural nearticulat, al doilea este cel articulat. Faptul că se pronunță la fel face ca greșeala să fie întîlnită foarte des!

Statistic vorbind, sînt șanse mai mai să avem trei de i dacă adjectivul propriu este pus înainte determinantului. Cel mai simplu mod de a verifica dacă scriem cu doi de i sau trei de i este să vedem cum am folosi singularul (unde diferențele sînt ceva mai clare propriu vs propriul). În cazul de față am spune/scrie „înlăturată de propriul parlamentar”, deci și la plural trebuie să fie articulat (deci propriii)!

vineri, 15 decembrie 2017

Din nou despre „brucsel”

După principiul „monsieur scriem, monsieur zicem”, unii pronunță numele capitalei Belgiei cu [ks], ca și cum ar pronunța un nume în română. Mai ciudat este că într-un program RFI (ascultă emisiunea la secunda 35) pronunță tot cu [ks], în ciuda faptului că nici în română, nici în franceză nu ar trebui să se pronunțe așa (de altfel majoritatea colegilor francezi de la RFI pronunță brüsel)!

Cum pronunțăm numele unui oraș străin în română? Regula din DOOM este destul de simplă: dacă există o formă adaptată în limbă, se folosește aceea, dacă nu, se folosește pronunția din țara respectivă. Deși nu există o formă adaptată, DOOM-ul nu lasă loc de interpretări în privința pronunțării numelui capitalei Belgiei:


Cum se pronunță în Belgia? Avem două comunități mari: valonii (care vorbesc franceza) și flamanzii (care vorbesc neerlandeză); în franceză numele capitalei se scrie Bruxelles și se citește brüsel (cu accent pe e), în neerlandeză se scrie Brussel și se citește brusăl (cu accent pe u). Interesant că în pagina dicționarului wiki se specifică și pronunția cu k, dar autorii au simțit nevoia să clarifice că pronunția este folosită de străini!

Editare ulterioară (am mai adăugat niște argumente):
  • în Franța x-ul nu se pronunță neapărat [ks] (de exemplu Auxerre), deci un argument în acest sens nu poate fi valid;
  • în limba engleză se pronunță ceva de genul [brasăls], deci nici vorbă de [ks];
  • nu poate fi vorba de o pronunție românească, căci ar fi fost [brukseles].

Etichete

Adevărul (10) Agerpres (8) Alexandru Graur (14) Antena 3 (10) Auchan (8) B1 (3) BBC (3) Constituția (3) DEX (17) DOOM (6) DOOM2 (28) Digi (24) Digi 24 (64) Emil Grădinescu (3) Evaluarea Națională (7) Evenimentul zilei (17) Gabriela Vrînceanu Firea Pandele (4) HBO (7) Libertatea (9) Liviu Pop (3) Ministerul Educației (6) Parlament (3) Radu Paraschivescu (2) Realitatea TV (16) România Liberă (16) SRI (2) Stelian Tănase (2) adjectiv (3) articol sportiv (4) barbarism (20) beție de cuvinte (7) clasificat (3) cratimă (10) cum ne exprimăm corect (51) cum pronunțăm corect (19) cum scriem corect (44) cuvinte folosite greșit (257) cuvinte inventate (17) cuvinte pocite (4) cuvinte rar folosite (3) cuvinte redescoperite (12) cuvinte scrise greșit (53) cuvinte străine (7) cuvinte încîlcite (4) decît (4) dexonline (36) diacritice (9) eroare semantică (6) erori DEX (3) erori DOOM (1) etimologie (45) false friends (10) fotbal (10) furculision (6) grad de comparație (3) gramatică (5) greșeli de scriere monumentale (4) hipercorectitudine (5) inconsecvențe DOOM2 (7) jurnaliști (101) lipsă de logică (12) mama ei de topică! (4) marketing (11) monumente (3) muta cum liquida (9) noștrii (6) nume de persoane (7) ortografie (21) oximoron (11) pațachină (1) pleonasm (32) plural (10) politician (7) presă (5) prim-ministru (7) programă (3) prostul nu e prost destul... (3) publicitate (12) reforma ortografică (9) reporter (2) rimel (1) s-a răsturnat căruța cu proști (5) statistici (10) texte juridice (3) top căutări (29) traducere (18) traduceri proaste (26) virgula (9) vroiam (1) î din i (6)