desertul „decadent”...

Am o neclaritate: publicul țintă al acestui lanț de cafenele îl reprezintă populația incultă sau maxim semidoctă?

Cum sigur nu se vorbește de un curent literar cînd e vorba de desert, rămîn doar chestii negative: declin, corupție, degradare! Poftă bună!

Putem denunța teorii?

 Am fost intrigat de o construcție descoperită într-un articol: cineva denunța o... teorie!

În limba română a denunța are două sensuri, ambele legate de drept: primul care se referă la persoane – semnalarea unei infracțiuni către o autoritate (de obicei denunțăm persoana, dar uneori se denunță fapta), al doilea care se referă la contracte sau tratate, mai exact declararea încetării valabilității unui act. În trecut s-a mai folosit a denunța pentru „a declara”.

Oare cum s-o putea denunța o teorie? Numai jurnalistul poate ști asta! Probabil că sensul „a declara” a fost cumva pervertit sau scurtat: e corect să spunem a denunțat falsitatea teoriei scăpării, dar probabil prea lung, astfel ca a fost omis termenul care clarifică verbul!

În același paragraf s-a strecurat o altă mostră de română incorectă: „o colegă”! În primul rînd folosirea articolului nehotărît este incompatibilă cu folosirea articolului hotărît în prima parte a apoziției, iar în al doilea rînd creează confuzie: prima oară ai senzația că este vorba de o persoană diferită!

Oraș... artificial

Care sens al lui artificial se potrivește aici? :)

1. Realizat de om, nu de natură (ca mai toate orașele, nu?)
2. Care nu e natural (eventual contrafăcut);
3. Prefăcut, factice;

Sigur, putem bănui că autorul voia să se refere la un oraș planificat, însă în acest caz transmite informații false: și Alexandria (1834), și Turnul Severin (1833) au fost create la fel de „artificial”! Ambele în timpul domniei lui Alexandru Ghica!

pește... domestic

Un articol de pe Digi Animal World mi-a stîrnit un zîmbet, căci vorbea despre „pești domestici”.

Domestic este definit de dicționare (cu referire la animale) ca fiind: „care trăiește în preajma caselor oamenilor (fiind folosit în anumite scopuri)”, totuși paranteza este destul de importantă, căci nu putem folosi termenul pentru orice animale care verifică prima condiție! De exemplu: șoarecii, păianjenii, șerpii șamd nu ar putea fi considerate niciodată domestice. Nici animalele sălbatice ținute în captivitate nu pot primi acest adjectiv, în cel mai bun putem folosi dresat, dacă este cazul! Nici măcar paraziților care trăiesc numai în contact cu omul nu le putem spune așa!

Se observă în articol și folosirea anapoda a termenului sanctuar (în limba engleză a dezvoltat un sens suplimentar – „adăpost” – dar nu este valabil și în română).

Inovații gastronomice...

M-am obișnuit ca reclamele la produse gastronomice să scoată ce e mai rău din limbă sub pretenția „creativității”, dar cu inovațiile lingvistice de pe unele etichete ale produselor din magazin încă nu (probabil unora le scapă faptul că boeuf înseamnă vită în limba franceză, însă este greu de crezut că cineva ar putea crede că fasolea este un pește, că vinetele sînt sturioni sau că cineva mulge migdalele)!

Notă: în Franța au fost interzise denumirile de alimente care pot induce în eroare cumpărătorii privind conținutul.