Despre adecvarea lingvistică - exactitate și aproximație

Cum spuneam și în articolul despre Principiul cooperării, nu toate greșelile de comunicare sînt de natură gramaticală. De exemplu, greșeala din imaginea de mai jos nu este ortografică sau gramaticală (morfologică, sintactică sau semantică)! Dar cred că orice vorbitor de limbă română (nu neapărat nativ) „simte” că este o problemă!

Cred că toată lumea își amintește de „explicația” ministrului (la acea vreme) Oprea cînd vorbea cu ziariștii despre inundații (în 2014): „Avem aproximativ două victimei!”! Dacă nu, vedeți în clipul de mai jos!

 

proprietate intelectuală

Cum se întîmplă de multe ori în sintagme create artificial – vezi, de exemplu, și articolul despre industria ospitalității – conceptul definit de termenii din sintagmă este incompatibil cu fiecare dintre cei doi termeni. E valabil și în cazul acesta: proprietatea intelectuală neavînd de-a face nici cu proprietatea, nici cu intelectualul: așa-numita proprietate intelectuală nefiind nici proprietate – căci e o chestiune de drepturi temporare, nu permanente ca în cazul proprietății, așa cum este ea definită și în dicționare, și în tratatele juridice – și nici cu intelectu(alu)l – asta sper că nu e nevoie de explicat... a, trebuie accentuat faptul că scrie explicit în lege că ideile nu pot fi supuse copyrightului!

Poate o să vă întrebați cum este posibil...

pacientul... cardiac

Procesul de schingiure a limbii române de către diverse bresle continuă, dar marea problemă este că există jurnaliști chiar mai certați cu limba română decît respectivii „inovatori”, astfel că preiau (și) gogomăniile fără cel mai mic efort din partea filtrului gîndirii!

Termenul pacient este întotdeauna legat de o entitate medicală, întotdeuna suntem pacienții unei entități medicale (fie un doctor, fie un spital), nu pacienți și atît. Probabil cei care au folosit termenul fără această relație (ca așa-zișii jurnaliști) confundă ideea de bolnav cu cea de pacient.

În plus, combinația pacient cardiac este pleonastică, căci cardiac are deja sensul de „om cu probleme cardiovasculare”, așa că se putea spune, scurt și simplu, „Cardiacii, victime sigure ale caniculei” (sigur, nu îi oprește nimeni să fie redundanți, dar atunci să nu se mai plîngă de puținul spațiu de pe burtieră). În plus, combinația sună artificial în limba română, ca altele similare: pacienți oncologici, pacienți hepatici sau chiar... pacienți ortopedici! Pînă acum n-am întîlnit pacienți cerebrali, dar mă aștept la asta în viitorul apropiat!

industria ospitalității...

De ceva timp, sintagma din titlu a început să fie folosită pe scară din ce în ce mai largă, în special în știri (găsim peste 13.000 de știri pe internet):

• în 2017 găsim circa 500 de știri care conțin sintagma;
• în 2018 circa 1000;
• în 2019 circa 2200;
• în 2020, în primele 8 luni avem deja peste 2700!

Totul ar fi frumos dacă expresia nu ar fi construită precum în bancurile cu Radio Erevan! Adică „industria ospitalității” nu este nici industrie (este vorba de prestare de servicii) și nici nu are legătură cu ospitalitatea, căci ospitalitatea se referă la comportamentul dezinteresat al cuiva, nu la o afacere!

Totuși, chiar dacă sensurile folosite nu apar în dicționare, există încercări consistente de a le atribui aceste sensuri. Astfel, pentru industrie (cum avem și în „industria sexului” sau „industria financiară”) se presupune un sens mai general, de „activitate”, ceea ce nu e tocmai absurd, căci și în limba latină avea acest sens (industria însemna „activitate, diligență, asiduitate”). Pentru ospitalitate lucrurile sînt un pic mai complicate, căci în ciuda eforturilor celor din domeniul hotelier de a-i numi pe chiriași oaspeți, noțiunile sînt total diferite, banii plătiți creînd o diferență majoră între concepte!