Gothenburg

Oare am eu pretenții prea mari de la presa românească? Cînd vezi scris Gothenburg într-o știre, imediat te gîndești la câteva lucruri despre cel care a scris știrea:

• că este probabil incult (dacă nu cunoaște chestii minimale despre Göteborg);
• că-și face treaba superficial (chiar dacă nu știa de el, trebuia să verifice numele orașului);
• că habar nu are de regulile ortografice ale limbii române (vezi mai jos);

Sigur, spune mult și despre organizarea din redacție: lipsa unui control al știrilor care ies pe post (că doar nu toți fi inculți p-acolo) și lipsa unor reguli (cam toate redacțiile cu un nivel minim de calitate au ceea ce se cheamă gazeteers în limba engleză: liste cu nume proprii cu scrierea corectă în limba română)

Explicațiile din DOOM sînt simple (le puteți citi în întregime aici):

În scrierea și pronunțarea în limba română a numelor proprii - de persoane și de locuri - străine, din limbi scrise numai sau și cu alfabetul latin se respectă grafia și pronunțarea din limbile respective: fr. Bordeaux [bordo], germ. Haendel/Händel [hendăl], magh. Jókai [ĭocoĭ], pol. Mickiewicz [mițk'evič], germ. München [münh'en], magh. Petöfi [petöfi], sp. Quito [kito], fr. Racine [rasin], engl. Shakespeare [șecspir], Wall Street [ǔălstrit], Yale [ǐeǐl], germ. Zeiss [țaǐs].
(Sursa: DOOM²: 2.5. Scrierea și pronunțarea numelor proprii străine, punctul 1)

Pînă și Google Translate știe să „traducă” corect Gothenburg! Ce caută într-o redacție un angajat care poate fi înlocuit cu o aplicație care nu te costă nimic?  

descoperit sau dezvoltat (sau inventat)

Contrar a ce crede autorul articolului, a descoperi (cînd vorbim de ceva științific) înseamnă exact ce spune, etimologic, termenul: un lucru care exista dinainte, dar nu era știut (descoperim o folilă, descoperim o lege a fizicii șamd)!

Dar cînd realizarea este un lucru nou (creat de oameni) se spune a inventa sau eventual, dacă se face gradual, a dezvolta.

Bonus: autorul se dă un pic în stambă și cu folosirea greșită a verbului a pilota, confuzia venind probabil de la testul-pilot despre care se vorbește în articol!

*alfalfa

Netflix și-a făcut un obicei în a ne oferi subtitrări de proastă calitate, însă pînă de curînd părea că folosesc numai greșeli neaoșe (din DEX). Am descoperit că nu este așa: *alfalfa fiind folosit în loc de prozaicul „lucernă”. Inițial am crezut că e o traducere proastă special (că personajul vorbea greșit), dar culmea, în original (în italiană) se spune termenul standard pentru lucernă – erba medica – adică pînă și Google Translate putea să îi ofere o traducere corectă!

fiabilitate

Testele rapide sigur nu creează incidente în exploatare ca s ne referim la „fiabilitatea” acestora – dl Rafila probabil voia să se refere la încrederea pe care o putem avea în rezultatele oferite (reliability în limba engleză).

În limba română contemporană, în special în domeniile științifice, există o înclinație destul de accentuată a vorbitorilor de română de a prelua și adapta cuvinte din limba engleză. Din păcate lipsa de cultură a celor care au nevoie să utilizeze concepte noi duce la două tipuri de tendințe:

• de a importa cuvinte de care nu este nevoie (care există deja în limbă);
• de a confunda concepte și, astfel, de a folosi greșit cuvinte existente în limbă;

Cineva ar putea să întrebe de ce ar fi greșite cele două tendințe, căci par a fi trăsături normale ale evoluției limbii. Răspunsul nu este foarte greu: în limba curentă nu ar constitui neapărat greșeli (nici nu le-am catalogat așa), dar dacă vorbim de limbajul tehnic trebuie să știm că, spre deosebire de textele literare, ideal este să avem o corespondență 1:1 între cuvînt și înțeles, pentru a nu putea interpreta diferit același text! În primul caz am avea mai multe cuvinte pentru același concept, în al doilea un termen care desemnează concepte diferite.

În cazul exemplificat, avem de-a face cu confuzia între doi termeni din limba engleză: fiability și reliability. Ambele se referă la sisteme: primul se referă la exploatarea fără defecțiuni în timpul funcționării sistemelor, al doilea la corectitudinea rezultatelor oferite de sisteme. Dacă primul nu a făcut probleme, traducerea „fiabilitate” existînd de multă vreme (practic fiind importat acum mai bine de 50 de ani), cel de-al doilea e mai nou și încă nu există un corespondent clar, astfel că fiecare folosește ce-i trece prin cap. Părerea mea (subiectivă, evident) este că reliability nu s-a impus în forma din engleză – ar trebui să fie ceva de genul „reliabilitate”, corespunzător unui „reliabil” – din motive de formă: nu se potrivesc forma cu pronunțarea și, în plus, nici nu se aude „bine” în română dacă e pronunțat cum este scris, așa că lumea l-a respins și a prins o traducerea greșită.

De menționat că inclusiv IATE folosește greșit fiabilitate ca traducere pentru reliability! Aici nu știu dacă e neapărat vina traducătorilor, cît a lipsei organului competent în terminologie!

petrol... crud

Nu trebuie să știi foarte bine o limbă străină pentru a înțelege că există anumite sintagme care nu se traduc cuvînt cu cuvînt. Cu atît mai puțin nu trebuie să se întîmple în cazul unor persoane care se presupune că sînt școlite!

În afară de motivul mai sus menționat, crude oil nu se va traduce niciodată în română cu *petrol crud și pentru că:

• petrol este suficient. Sau țiței (sînt sinonime). La englezi oil poate fi ambiguu, la noi petrol sau țiței nu;
• crud înseamnă altceva în română;
• dacă ținem neapărat să punem ceva după petrol, folosim brut, nerafinat șamd;

De remarcat că nu este o greșeală singulară: găsim multe exemple similare în știri: vezi aici!

*histereză

Într-un serial amuzant care, altfel, are o traducere bunicică am descoperit o eroare interesantă: histerezisul redenumit.... histereză!

Sigur, eroarea este evidentă și impardonabilă – nu găsim nici în dicționare și nici pe internet forma aceasta –, și pune sub semnul întrebărtii nivelul cunoștințelor științifice ale traducătorului/redactorului (magnetismul se studiază la fizică și în gimnaziu, și în liceu), dar dacă trecem peste toate acestea e interesantă opțiunea de a traduce cu un cuvînt inventat care se termină în -oză, care te duce cu gîndul mai curînd la o boală (cam 80% din cele circa 300 de cuvinte care se termină în -oză fiind nume de boli)!